Iata un posibil motiv pentru care cele mai mari parchete din Romania: Directia Nationala Anticoruptie si Sectia pentru investigarea Infractiunilor din Justitie merg de la prost, spre foarte prost, cu rezultate indoielnice sau chiar lipsa de rezultate, desi dosare sunt cu duiumul.

Pregatirea profesionala ar trebui sa fie principala garantie pentru justitiabili ca cei numiti in functii de maxima importanta sunt pe masura asteptarilor. In acest sens, legea este foarte clara. Orice judecator si procuror care doreste sa ocupe o functie la o instanta sau parchet superioare, trebuie sa dobandeasca PRIN EXAMEN (concurs) gradul profesional eferent unitatii pentru care opteaza.

La ora actuala, marile parchete cu rezultatele cele mai slabe sunt fara indoiala Directia Nationala Anticoruptie, condusa de procurorul sef Crin Nicu Bologa si djunctul lui Calin Nistor (foto) si Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, condusa de procurorul Nicolae Marin (foto). Atat DNA, cat si SIIJ, sunt praf la capitolul rezultate. DNA are o lista uriasa de achitari, iar dosarele pe care le face sunt de o calitate indoielnica, cu incredere minima la opinia publica, in timp ce SIIJ aproape nu are deloc dosare si, desi functioneaza din toamna lui 2018, daca are cateva rechizitorii emise, primind deja prima achitare. Din cauza lipsei de rezultate, SIIJ risca sa fie desfiintata la dorinta gruparilor #rezist din Justitie care cer insistent PNL-USR desfiintarea Sectiei, neputand invoca in apararea ei nici macar argumentul eficientei, lipsa de rezultate fiind vizibila.

Poate pentru unii ar parea un argument lipsit de importanta. Realitatea demonstreaza insa ca atat actualul sef al DNA Crin Nicu Bologa dar si adjunctul sau Calin Nistor, precum si actualul sef al SIIJ Nicolae Marin nu si-au dobandit gradul profesional prin examenul cerut de lege, modalitate care sa garanteze ca au dobandit cunostintele necesare, ci gratie unui Ordin al Ministrului Justitiei, care cu ani in urma i-a cocotat pe baza de simplu interviu la DNA, care a fost validat de Inalta Curte de Casatie, in contencios administrativ, in pofida Hotararii CSM, care s-a opus recunoasterii gradului profesional fara concurs.

Cu alte cuvinte, in cazul celor trei procurori (care din pacate nu sunt singurii din sistem care au fost caftaniti cu grad profesional maxim pe scurtatura) acestia nu au dobandit gradul maxim prin lege, ci ca urmare a unei hotarari judecatoresti care a facut legea si a produs discriminare in sistem, in raport de lege.

Ultimul caz similar a fost cel de acum aproximativ un an, in ceea ce o priveste pe fosta sefa a DNA Laura Codruta Kovesi, care fost aleasa procuror sef european desi atunci cand si-a depus candidatura avea doar grad de procuror de tribunal (doua grade mai jos decat gradul profesional maxim cerut pentru functia europeana), dar care a obtinut contra CSM, pe mare viteza la Inalta Curte o hotarare judecatoreasca prin care i s-a atribuit gradul profesional de procuror de inalta curte, fara sa fi sustinut vreun examen, nici pe cel de procuror de curte de apel, nici pe cel de procuror de inalta curte. Asta e, la noi se poate!

Daca nu a tinut la CSM, a functionat la Inalta Curte

Revenind la cei trei procurori mai sus enumerati, amintim ca respectivii, impreuna cu alte cateva zeci de procurori adusi la DNA, in primii ani de functionare ai acestui parchet, prin ordin al ministrului Justitiei de la acea perioada, au solicitat CSM in toamna anului 2007 sa le recunoasca gradul profesional de procuror de inalta curte ca efect al numirii lor vremelnice la DNA de catre ministru (om politic).

CSM le-a respins la toti cererile, prin Hotararea Plenului CSM nr. 791/28 noiembrie 2007, pe motiv ca doandirea unui grad profesional superior celui detinut se poate face numai prin examen/concurs, potrivit prevederilor legale – (vezi facsimil)

Minune mare, toti procurorii aflati in respectiva situatie, au atacat cu recurs hotararile CSM si au castigat la Inalta Curte, gratie unui culoar deschis la Sectia de contencios administrativ, care a constituit o practica vadit discirminatorie in sistem. Peste 500 de procurori au folosit aceasta scurtatura, fara sa dea examen, unii fiind adusi pe interviu la DNA sau DIICOT doar cateva luni, pentru ca apoi sa se intoarca de unde au venit si sa aiba motiv sa-si ceara gradul profesional maxim, cu leafa aferenta, fara sa sustina examenele cerute de lege. Problema a fost stopata in al doilea mandat al presedintelui Traian Basescu, care a constatat ca Romania ajunsese sa aiba un numar urias de procurori cu grad de inalta curte, care functionau la parchete inferioare, dar aveau idemnizatii maxime doar pentru ca fusesera suficient de “destepti” sa treaca cateva luni pe la DNA sau DIICOT, prin sustinerea unui simplu interviu. A fost nevoie sa se schimbe legea, ca sa se puna capat acestui “sport judiciar”.

Prezentam in continuare una din hotararile judecatoresti prin care Inalta Curte a trecut peste capul CSM si a acordat, pe langa legea care impunea examen, grad profesional maxim procurorului Nicolae Marin, actual sef al SIIJ. Prin decizia 1188/2008 a ICCJ Sectia de contencios administrativ (Dosar 11118/1/2007) s-a desfiintat Hotararea CSM si i s-a acordat grad profesional maxim lui Nicolae Marin, cu urmatoarea motivare:

“Recurentul NICOLAE MARIN a fost numit procuror la P.N.A. in prezent D.N.A. cu respectarea prevederilor legale in vigoare la 27 septembrie 2004, cand s-a emis ordinul de numire al Ministerului Justitiei in conformitate cu Legea nr. 92/1992 si cu O.U.G. nr. 43/2002. Aceasta numire reprezinta de fapt o promovare bazata pe criterii stricte de selectare. Potrivit prevederilor art. 104 din Legea nr. 303/2004, 'Judecatorii si procurorii in functie care au beneficiat de vechime in magistratura potrivit Legii nr. 92/1992 republicata, isi pastreaza aceasta vechime'.

De necontestat este faptul ca recurentul a functionat la P.N.A., desfasurand functie de executie si o activitate specifica conform atributiilor pe care legea le prevede exclusiv pentru Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel incat este evident faptul ca acesta a dobandit gradul profesional corespunzator respectivei structuri.

Fara putinta de tagada este vorba despre un drept castigat al recurentului, noile dispozitii legislative neindicand faptul ca noile criterii de incadrare in grad cu ocazia promovarii ar contine o modificare pentru cei aflati in functie.

A admite sustinerile intimatului ar echivala cu o incalcare a unor principii generale ale dreptului, principii de baza ale dreptului comunitar aplicabile si in sfera raporturilor de serviciu in spatiul Uniunii Europene.

Asa fiind se apreciaza de Inalta Curte de Casatie si Justitie ca s-ar incalca principiul increderii legitime in masura in care acesta avea temei – legile in vigoare la acea data -, pentru a spera sa beneficieze, dupa promovare, de tratamentul stabilit in baza atributiilor de serviciu pe care recurentul le are in structura centrala.”

Acum dupa atatia ani, vazand rezultatele acestor procurori ajunsi sefi la DNA si SIIJ, fara sa fi dat vreodata examen pentru gradul maxim profesional, vi se pare intelept cum s-a opus Inalta Curte hotararilor CSM care au conditionat acordarea gradului profesional de sustinerea examenului cerut de lege? A garantat ICCJ competenta profesionala gandita de legiuitor cand s-a apucat sa faca legea?

* Cititi aici Hotararea Plenului CSM nr. 791/28 noiembrie 2007

* Cititi aici decizia ICCJ nr 1188/2008 a ICCJ care l-a fericit pe procurorul Nicolae Marin