Inspectia Judiciara condusa de inspectorul-sef Lucian Netejoru a dat publicitatii cele doua Rapoarte intocmite de Directia de inspectie judiciara pentru judecatori si Directia de inspectie judiciara pentru procurori cu privire la respectarea la nivelul, instantelor si a Ministerului Public, a Ghidului privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass-media. Adoptat de Plenul CSM in 2012 prin Hotararea nr.482 si ulterior modificat prin Hotararile nr. 573/2014 si 1376/2015, Ghidul privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania cu mass media a trasat norme de urmat de catre conducerea instantelor si parchetelor, astfel incat informatiile furnizate mass-mediei sa nu mai aduca atingere vietii private a persoanelor din dosarele aflate pe rolul organelor judiciare. Totodata, verificarile au avut la baza si hotararea CEDO in cauza Casuneanu vs. Romania – unde judecatorii europeni au constatat incalcarea Art. 3 din Conventie, privind interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, si Art. 8 din Conventie, privind dreptul la respectarea vietii private si de familie – Curtea concluzionand ca divulgarea transcrierilor convorbirilor telefonice catre presa, in faza de urmarire penala, incalca dreptul la respectarea vietii private.

Trecand peste faptul ca in cele doua Rapoarte, Inspectia Judiciara “urecheaza” judecatorii si procurorii pentru nerespectarea unor recomandari dintr-un Ghid care nu are caracter de lege, ne intrebam care sunt totusi consecintele acestor verificari, dat fiind ca in concluziile finale ale Rapoartelor se stabileste ca, in continuare, se scurg date cu caracter personal in spatiul public si in continuare se permite accesul la informatii in faze procesuale nepublice. Iar acest lucru este facut de instante si parchete, nicidecum de avocatii care, in trecut, erau acuzati ca transmit presei informatii din dosare. Caci, daca ne amintim, la momentul emiterii Ghidului aceasta a fost una dintre justificarile necesitatii impunerii Ghidului privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass-media.

La PICCJ se recomanda sa nu mai confirme presei existenta unui dosar, plangeri sau denunt

Dupa cum veti vedea, Raportele Inspectiei Judiciare cu un continut extrem de amplu au taxat actiunile judecatorilor si procurorilor care au dat publicitatii informatii, incalcand recomandarile Ghidului privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass-media. Sanctiuni insa, nu exista!

Astfel, ne-a atras atentia in continutul Raportului de control privind Ministerul Public, Raport care a analizat perioada 1 ianuarie 2016-semestrul 1 2016, faptul ca Ghidul impune procurorilor, la art. 25 alin. (3), sa nu mai dea reprezentantilor mass-media informatii cu privire la „existenta unei plangeri sau denunt” si sa nu mai confirme sau infirme existenta unui dosar penal, acest atribut revenind “autorului sesizarii” care “anunta in mod public ca acest act a fost inregistrat la organul penal” .

Recomanda astfel Inspectia Judiciara, la Capitolul dedicat Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, invocand prevederile art. 25 alin. (3) din Ghid sa raspunda acestor solicitari in sensul ca “aceste informatii nu sunt publice” (facsimil 1).

DNA a facut publice date din dosare, desi CSM a interzis prin Ghid aceasta practica

Privitor la Directia Nationala Anticoruptie condusa de Laura Kovesi (foto), unde se retine ca prin "Ordinul nr. .../31.08.2016 al procurorului sef directie, Biroul de informare si relatii publice este controlat si coordonat de procurorul-sef al DNA si se afla sub directa coordonare si control a consilierului procurorului sef al DNA", Raportul Directiei de inspectie judiciara pentru procurori concluzioneaza ca in cadrul acestei unitati de parchet “nu exista un mod de lucru unitar in ce priveste solutionarea solicitarilor cererilor”, dar si ca “au fost identificate situatii in care comunicarea extraselor de pe referatele cu propunere de arestare preventiva de pe rechizitorii s-a facut fara respectarea dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Ghid, in sensul ca nu au fost eliminate pasajele cu privire la probe sau la analiza acestora” (facsimil 2).

Camera preliminara este faza publica la unele instante

In ce priveste instantele, verificarile in cadrul controlului tematic, care a inclus toate curtile de apel si instantele arondate, au avut in vedere perioada 1.01.2014-29.02.2016. Din datele transmise de instante, se precizeaza in Raport, instantele au respectat recomandarile Ghidului privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania cu mass-media cu privire la studiul dosarelor sau eliberare de extrase de pe incheierile prin care judecatorul de drepturi si libertati s-a pronuntat asupra masurilor preventive.

Referindu-se la faza de camera preliminara, Ghidul a recomandat sa nu se permita studierea dosarelor de catre reprezentantii mass-media si nici sa nu se elibereze copii sau extrase ale actelor din aceste dosare, cu unele exceptii, majoritatea instantelor respectand dispozitiile impuse.

Au existat insa si situatii in care recomandarile Ghidului nu au fost respectate, in sensul in care au fost aprobate cererile de studiere a dosarului aflat in camera preliminara. Aceste situatii au fost intalnite la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, Tribunalul Prahova, Tribnualul Olt sau Judectoria Radauti (facsimil 3).

*Cititi aici Raportul Directie de inspectie judiciara pentru judecatori

*Cititi aici Raportul Directie de inspectie judiciara pentru procurori