Pentru prima data in istoria Justitiei romane, CSM dispune un control de fond la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar instanta suprema nu s-a impotrivit mai deloc. Aceasta premiera a fost anuntata de presedintele CSM, Horatius Dumbrava intr-un interviu acordat MEDIAFAX, in cuprinsul careia se regaseste si viziunea propie a acestuia fata de Raportul de tara, dar si fata de modul in care poate fi reformata Inspectia Judiciara. Seful CSM a aratat ca nu este intru totul de acord cu proiectul de lege, dar a lasat loc pentru un „compromis” cu Ministerul Justitiei pe tema Inspectiei Judiciare. Prezentam integral interviul acordat Agentiei MEDIAFAX de catre Horatius Dumbrava:

Reporter: Domnule presedinte, toata lumea are asteptari de la Consiliul Superior al Magistraturii in urma raportului, dar si inainte de raportul Comisiei Europene, de la magistrati, de la inalta Curte de Casatie. Sunt voci care sustin ca ati ratat startul, desi era promitator sau cel putin asa sugerau multe persoane de la varful justitiei. Momentul care ar fi declansat aceasta dezamagire a fost dat de acea continuare a procedurii pentru promovarea la inalta Curte de Casatie din februarie. Cum vedeti ca vor merge lucrurile mai departe, mai ales ca exista aceasta criza de posturi vacante la iCCJ?

Horatius Dumbrava:V-ati referit prima data la o chestiune generala cum ca au existat asteptari si cum ca aceste asteptari nu ar fi fost pe masura realizarilor. Adevarul este ca lucrurile se misca. Poate nu an ritmul dorit, dar sa nu uitam totusi ca, din sapte luni de functionare, aproape doua luni la nivel decizional, atat plenul, cat si sectiile au fost blocate prin constatarea ca neconstitutionala a Hotararii Senatului din decembrie 2010 cu privire la unii membri (fapt pentru care nu am avut in acea perioada cvorum) si pana la adoptarea ordonantei de urgenta prin care s-a prevazut functionarea CSM. Daca luam acesti pasi in calcul o sa observam ca, incetul cu incetul, decizii s-au luat in chestiuni majore. Sigur, eu insumi sunt nemultumit, mi-as fi dorit un ritm mult mai alert in rezolvarea problemelor majore: redistribuire de personal, problema inspectiei judiciare, intarirea ei si autonomizarea ei - aici e de discutat si asupra proiectului Ministerului Justitiei -, programul optim de munca, inclusiv promovarea la inalta Curte. Cu titlu de exemplu, daca am fi decis sa zicem pe inspectie judiciara in luna martie, altfel ar fi stat lucrurile astazi cu activitatea inspectiei judiciare, sunt convins de asta. Numai ca Ordonanta de Urgenta cu deblocarea posturilor pe inspectia judiciara a venit in luna mai. Nu ne ascundem dupa nerealizarea acestui obiectiv prin aceasta decizie a Guvernului, dimpotriva noi am salutat si atunci, si salutam si acum ajutorul nesperat dat de Guvernul Romaniei pentru ca a deblocat - in conditiile in care stiti foarte bine ca toate functiile publice, in general functiile din aparatul bugetar sunt blocate printr-o Ordonanta din 2009. Guvernul a facut acest pas la finalul lunii mai, a aprobat OUG. Totodata, am adoptat Regulamentul nou de promovare a inspectorilor la inceputul lunii iunie, dupa o consultare largita a Ministerului Public, a Ministerului Justitiei. stiti foarte bine ca anul trecut, Ministerul Public a atacat in instanta tipul de promovare la inspectie ca fiind unul ce nu asigura transparenta si obiectivitatea. Se dorea un alt tip de promovare cu care si noi am fost de acord: transparent si obiectiv. Adica, prin interviuri care sa fie publice, sa se vada nu numai in sistemul judiciar modalitatea concreta de promovare, dar si in exterior, adica orice persoana interesata; in 20 iulie am aprobat aceste modificari de regulament, in 20 septembrie avem concursurile pentru inspectori - iata ca cel putin din punctul de vedere al intaririi inspectiei Judiciare ca numar de personal s-au luat masuri; acum urmeaza, desigur, sa cerem si performanta inspectiei Judiciare. Vreau sa va spun ca acest parcurs a fost vazut ca atare de Comisia Europeana. Comisia Europeana a inteles dificultatile pe care le are in deciziile majore pe care trebuie sa le ia CSM si tocmai din acest motiv CSM nu apare ca fiind bila neagra a raportului (privind MCV-n.r.). Sigur, se spune textual ca se asteapta de la CSM ca bunele intentii sa fie puse in practica in viitorul apropiat. Deci, nu mai exista timp pentru a astepta prea mult. Dadeam un exemplu cu inspectia judiciara. Un alt exemplu este acela la care va refereati cu promovarea la inalta Curte. Acolo, am mai spus, a fost o adevarata telenovela. Nu mai revin asupra ei ca se pare ca in sfarsit am ajuns la un consens cu Ministerul Justitiei si cu inalta Curte, fapt pentru care am si luat o decizie in plenul CSM din 21 iulie. Am mai luat o astfel de decizie in luna martie, cand am trimis proiectul de lege, propunerea legislativa, la MJ, agreata de inalta Curte la acel moment. Am adoptat ghidul ca pana la promovarea proiectului de lege si adoptarea legii noi deja sa facem cateva promovari. A fost atacat in instanta de catre iCCJ, desi initial iCCJ a fost de acord cu acest ghid. Nu comentez de ce si cum. Am abrogat decizia luata in martie pentru a nu bloca inutil promovarile, ne-am dus cu un proiect de lege - sigur, initiatorul a fost Ministerul Justitiei, agreat la acel moment si de inalta Curte si de CSM - in Parlament in luna mai. A fost o sincopa cu inalta Curte, care a venit in Parlament cu un alt punct de vedere, neconvenit anterior. Dar, iarasi, nu revin pentru ca acum, la acest moment, nu acest lucru este important, iar astazi, pana sa adopte acel proiect de lege aflat astazi in Senat, a fost discutat de Camera Deputatilor, decidem asupra modificarii, asupra regulamentului de ordine interioara, de organizare si functionare a CSM. Astazi, chiar astazi avem discutii cu asociatiile profesionale atat pe oportunitatea adoptarii acestui regulament, cat si pe chestiunea daca continua sau nu procedura. Vom transa astazi (joi - n.r.) acest subiect, sper. Tocmai suntem in mijlocul discutiilor. Daca transam astazi, s-ar putea ca in luna august sa avem promovari, daca se decide pe continuarea procedurii.

Reporter: Deja a trecut mai mult de jumatate din mandatul de presedinte, ca sa fie urnite niste chestiuni care ard si ard de mult s-a pierdut timp totusi important pe de o parte si, pe alta parte, CSM a pierdut din credibilitate.

Horatius Dumbrava: Aici e ceea ce spuneam in declaratia de presa pe marginea Raportului Comisiei Europene. Din pacate, nu exista discutii intre toate autoritatile publice pe obiective majore in ce priveste justitia. Mai mult, justitia nu a fost vazuta ca un domeniu strategic de importanta nationala. Foarte curios, sigur foarte bine, domeniul educatiei a fost privit ca un domeniu strategic la un moment dat - asa s-a si construit legea educatiei care astazi este in vigoare si iata ca are rezultate benefice - sistemul apararii nationale la fel, dar nu am inteles de ce nu domeniul justitiei care era sub mecanismul de cooperare si verificare. Noi tocmai asta am solicitat prin declaratia de presa, justitia sa fie vazuta ca un domeniu strategic de importanta nationala, toate autoritatile publice cu incarcatura decizionala in domeniul justitiei sa se aseze la aceeasi masa si sa-si stabileasca obiectivele principale pe termen mediu si lung. Va dau iarasi un exemplu specific: promovarea la inalta Curte, daca am fi facut lucrul acesta de mai mult timp, ma refer si la anii anteriori, altfel ar fi stat lucrurile. si revin fara sa ascund dificultatile atunci cand sunt de luat decizii in comun, cat de greu se realizeaza un consens: MJ a initiat proiectul legislativ privind promovarea la iCCJ in luna mai, l-a trimis la Parlament. Ne-am inteles toate trei autoritatile, CSM, MJ si iCCJ pe acest proiect. Dau exemplu cu inalta Curte, pentru ca este relevant. La Parlament s-a discutat aproape o luna jumatate. Daca am fi cazut toti de acord in Parlament, probabil ca astazi am fi avut deja proiectul de lege, dar a fost acea sincopa de care vorbeam, si anume ca intempestiv iCCJ a venit cu o alta varianta la Comisia Juridica, astfel ca proiectul de lege a trenat si el inca nu este adoptat.

Reporter: Ministrul Justitiei, de catva timp, va tot acuza de dublu discurs, ma refer la conducerea CSM. Dumneavoastra spuneati ca exista o lipsa de comunicare institutionala. Ceva se intampla. Sunteti in conflict cu MJ ?

Horatius Dumbrava: Nu, cred ca s-a referit la intreg CSM. Sunt momente tensionate, normal, aceste lucruri se spun atunci cand dezbatem lucruri foarte importante, aceasta este regula democratiei, dar pana la urma, daca tragem linie, constatam ca exista comunicare, in chiar ipoteza in care avem sa zicem si opinii diferite pe anumite chestiuni, si spun asta pentru ca avem rezultate pe obiective importante: pana la urma reusim sa ne intelegem. Dureaza foarte mult, din pacate cred ca asta e un pacat al nostru, al romanilor traitori in Balcani. Pana sa ajungem la rezultat, discutii peste discutii, parlamentari, dureaza foarte mult pana sa ajungem la decizia pe care putem sa o punem in aplicare.

Reporter: Ce poate sa faca CSM in ceea ce priveste criticile asupra Inaltei Curti de Casatie si ma refer la dosarele de coruptie care s-ar apropia de termenul de prescriptie. Nu intotdeauna este vina inaltei Curti, adica se observa: au fost niste restituiri de dosare si evident sesizari la Curtea Constitutionala, deci a fost inlaturat acest instrument de a sesiza CC... Dar ce poate face CSM?

Horatius Dumbrava: Noi suntem acum la finalizarea unei verificari a tuturor dosarelor, dar nu numai de la Inalta Curte, ci la toate instantele cu privire la durata procedurilor, adica la vechimea dosarului aflat pe rolul instantei. Adica de la primul termen de judecata pana la zi si sigur atunci cand vom avea imaginea asupra intregului sistem vom actiona acolo unde sunt dosarele foarte vechi. Vom cere inspectiei judiciare sa faca cercetari verificari si sa prezinte note pe fiecare dosar in parte.

Reporter: Dar ce se intampla ? Si ma gandesc ca poate ar trebui trasi anumiti magistrati sefi la raspundere, si va dau exemplu cazurile DiiCOT, care sunt judecate in fond in apel, poate sunt la Inalta Curte in recurs la momentul acesta, cauze care au fost trimise spre judecare anul trecut in februarie, aprilie, mai, deci deja in doua grade de jurisdictie s-au judecat, iar, in paralel, in aceleasi instante, in dosare de coruptie nici macar in fond nu s-a dat o solutie. Deci ceva se intampla in ceea ce priveste dosarele de coruptie.

Horatius Dumbrava: De inalta coruptie. Aici stiti foarte bine ca a fost foarte mult uzat de majoritatea inculpatilor, si anume a invocarii exceptiilor de neconstitutionalitate; acesta este un adevar pe care l-am putut vedea cu totii, cauzat de nenumaratele suspendari ale procedurilor cat timp cauzele se aflau la Curtea Constitutionala. De anul trecut, de cand aceasta posibilitate a fost eliminata, din noiembrie-decembrie, acest lucru s-a resimtit in dinamica solutionarii dosarelor, mai ales a acelora cu impact public. Vedeti cum se fac pasi in directia eficientizarii justitiei. Spre exemplu, acum trei saptamani, Inalta Curte - Sectia penala, in unanimitate, a decis ca toate acele perioade la Curtea Constitutionala in care au stat suspendate cauzele, tocmai pentru ca au fost suspendate, nu intra in perioada de prescriptie. E ca si cum se rupe o parte din acea perioada, nu se ia in calcul, iar prescriptia se va calcula fara acele perioade si practic se prelungesc aceste perioade, ceea ce sigur nu mai arunca o atat de mare presiune asupra judecatorilor, pe de o parte. Pe de alta parte, sunt cauze foarte complexe. Vreau sa fac o precizare foarte importanta; nici noi, nici Bruxellesul, niciodata nu a cerut un anumit tip de solutie intr-o cauza. si e firesc. S-a solicitat ca aceste cauze sa fie solutionate mai repede tocmai din cauza acestei tergiversari foarte mari. O cauza are, spre exemplu, o mie de martori trecuti in rechizitoriu. Ca atare, numai intr-o cauza trebuie audiati o mie de martori. Daca e sa luam acei o mie de martori sunt obligatoriu a fi citati in fata instantei. De ce? Pentru ca odata fiind propusi de catre Parchet, trebuie discutati in contradictoriu, avocatii apararii nu renunta la ei. Va dati seama, o mie de martori fiind obligatoriu a fi audiati ? Numai un calcul sa facem pentru minim o jumatate de ora sau 40 de minute pentru audierea fiecaruia, cat dureaza ?!

Reporter: Totusi, in cazul Fondului National de investitii, unde erau tot asa mii de oameni...

Horatius Dumbrava: Parti vatamate. A fost alta situatie, acolo nu trebuia audiata fiecare parte vatamata si civila.

Reporter: Bun, nu sunt martori, totusi a existat o vointa a managerului de instanta, in sensul ca se intra o data pe saptamana, deci judecatorul se ocupa doar de acel dosar tocmai pentru a se solutiona intr-un termen rezonabil.

Horatius Dumbrava: Asa se intampla acum la Inalta Curte. Deci de sapte luni - cel putin afirmativ, asa mi s-a spus; ca noi vom face o verificare in viitorul apropiat daca asa se intampla - se numeste "case management", se dau termene de la saptamana la saptamana, uneori de doua ori in acea saptamana, in cazuri de inalta coruptie, tocmai pentru a nu ajunge la o durata foarte mare de solutionare a cauzelor. Acest lucru s-a pus in practica la inalta Curte.

Reporter: Cum comentati recomandarea ministrului Justitiei, in sensul ca judecatorii ar trebui sa judece cu un ochi pe ceas si cu un altul pe lege ?

Horatius Dumbrava: Nu stiu ce sa spun. E periculos sa spunem lucrurile astea acum, poate ca a spus-o intr-un alt context. Mai ales cand ai atat de multe dosare si nu stii intre care sa te imparti si sunt putini judecatori. Dar trebuie judecat cu celeritate, eu as folosi notiunea de celeritate, pentru ca celeritatea tine cont si de incarcatura judecatorului, de posibilitatea umana de a face fata la incarcatura de cauze. Dar, da, trebuie o prioritate fata de anumite cauze in raport cu care publicul are anumite asteptari. Adica, sa fie solutionate indiferent cum achitare, condamnare, dar ele sa fie solutionate pentru ca si publicul sa stie: da, e vinovat, e nevinovat, la finalul procesului.

Reporter: Vorbeati de intarirea capacitatii inspectiei judiciare. Ministrul Justitiei vorbea de reorganizarea acestei inspectii judiciare. Cum ati vazut, si recomandarea CE este pe raspunderea magistratilor...

Horatius Dumbrava: Da, spuneau ca nu s-au luat suficiente masuri in ceea ce priveste raspunderea disciplinara, vorbea de inspectia judiciara, dar ca totusi s-au luat cateva masuri in directia intaririi capacitatii inspectiei Judiciare de a-si indeplini obiectivele legale, lucru pe care, iata, Comisia l-a vazut. S-au facut cativa pasi si este necesar ca ei sa fie dusi pana la capat. Asta spune raportul CE. Ceea ce spune domnul ministru (al Justitiei-n.r.) e corect. Se afla un proiect de lege initiat de catre MJ. Acolo, in acel proiect de lege, sunt lucruri cu care noi suntem de acord: autonomia inspectiei judiciare, o dinamicitate mai mare a inspectiei judiciare. Sunt si lucruri cu care nu suntem de acord, dar asta nu inseamna ca nu putem cadea la masa negocierilor, adica sa stam la masa negocierilor sa ajungem la un compromis in sensul bun al cuvantului. Dar acest lucru iata ca e in discutie si sunt convins ca undeva in toamna vom ajunge la un rezultat final. Sigur urmeaza dupa aceea Parlamentul, dezbaterile parlamentare, dar si aici s-au facut pasi cu discutiile inerente, cu acuzatii mai putin, mai drepte sau mai nedrepte si de o parte si de alta.

Reporter: Dar oricum sunteti de acord ca trebuie revizuita ?

Horatius Dumbrava: Bineinteles, si trebuie o dinamicitate mai mare a inspectiei judiciare, asta sigur ...

Reporter: Ce veti face cu Inalta Curte ?

Horatius Dumbrava: La Inalta Curte, nu stiu daca stiti, pentru prima data in istoria justitiei romanesti pe Casatie si Justitie, am dispus efectuarea unui control de fond. initial, a fost stabilita luna noiembrie, dar, pentru ca intra in vigoare Codul Civil la 1 octombrie, e necesara o perioada de pregatire si a judecatorilor pentru noile dispozitii, controlul de fond va incepe cu ianuarie 2012. Ce este foarte important e ca nu a existat o pozitie sau inertie a inaltei Curti fata de acest control de fond. Prin vocea presedintelui inaltei Curti s-a spus "da, suntem de acord", dar solicitarea de amanare a inspectiei a fost legata de aceasta data de intrare in vigoare a noului Cod Civil.

Reporter: si daca o sa gasiti judecatori la inalta Curte care nu vor fi de acord cu faptul ca inspectorul are grad de curte de apel ?

Horatius Dumbrava: Aici sigur e o problema pe care trebuie sa o discutam cu Inalta Curte. Ei, inspectorii judiciari, nu mai au functiunea de jurisdictie. E o alta categorie, nu mai sunt judecatori, ci indeplinesc functiuni speciale, prevazute de lege. Acum nu stiu, din punctul meu de vedere - care poate e bun, poate rau, oricum vom discuta si acest punct - este ca un inspector, care a fost numit, are o alta functie decat cea de jurisdictie si el poate sa efectueze un control sau o verificare inclusiv la Inalta Curte, deci la instantele superioare.

(Interviul a fost realizat de Lucia Efrim, de la Mediafax)