De cateva zile, magistratii, personalul asimilat magistratilor, dar mai ales fostii magistrati, in prezent pensionati, discuta proiectul de modificare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

O lege care nu numai ca schimba fundamental conditiile de pensionare a magistratilor, la doar trei zile dupa intrarea in vigoare a actualei legi, dar, mai mult, retroactiveaza dispunand recalcularea tuturor pensiilor aflate in plata, potrivit noilor dispozitii legale si diminuarea acestora la un procent de 55-57% fata de actualul nivel. Chiar daca proiectul legii vorbeste de un procent de 80%, facandu-se media veniturilor nete si eliminandu-se sporul de 1% pentru fiecare an lucrat peste 25 de ani se ajunge la o astfel de diminuare severa a veniturilor.

Reamintesc celor care nu sunt juristi ca o lege este retroactiva atunci cand se aplica unor relatii sociale care s-au nascut si stins inainte de intrarea acesteia in vigoare. Acest fapt constituie un precedent extrem de periculos pentru viata sociala din Romania.

Pentru ca o astfel de lege ar putea fi declarata neconstitutionala, in media au aparut variante care excepteaza de la recalculare judecatorii Curtii Constitutionale. Dar pentru a se pronunta asupra unor dispozitii legale, Curtea Constitutionala trebuie sesizata. Cei care o pot sesiza sunt, potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 Presedintele Romaniei, presedintii celor doua Camere, prim-ministrul, presedintele ICCJ, avocatul poporului si cel putin 50 de deputati sau 25 senatori. Presedintele CSM poate sesiza Curtea Constitutionala potrivit art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei, asupra unor confilicte de natura constitutionala dintre autoritatile publice, in cazul de fata intre autoritatea judecatoreasca si Guvern.

Evident ca sperantele celor care au servit o viata interesele justitiei in calitate de judecatori sau procurori, suportand stresul profesional, presiunea partilor litigante, presiunea mediatica si nu de putine ori presiunea guvernamentala, pentru salarii care pana in 1998 se ridicau la maxim 900 lei, adica echivalentul a 100 USD, urmand ca abia in 2003 sa se ridice la suma echivalenta a 1.000 USD, sperantele celor care au purtat pe umerii lor greutatea actului de justitie timp de 35-40 ani s-au indreptat spre Consiliul Superior al Magistraturii – garantul independentei justitiei, cum e numit de art. 131 alin. 1 din Legea fundamentala.

Surpriza este ca CSM nu numai ca nu a criticat proiectul de act normativ dar, dupa emiterea unor observatii neesentiale, a laudat proiectul ca elimina inechitatile sistemului de pensionare prevazute de actualul act normativ. Care inechitati? Toti magistratii se puteau pensiona in aceleasi conditii pe baza ultimului salariu brut. Evident ca impozitele si taxele celor pensionati, fiind mai mici decat ale celor in activitate, sumele incasate de pensionari depaseau uneori salariile aflate in plata. Dar situatii de acest fel exista si in unele state occidentale, Italia, spre exemplu, unde la pensionare magistratii primesc si o indemnizatie de circa 400.000 euro.

Evident exista mijloace juridice de a corecta, in timp, echilibrul dintre salarii si pensiile de serviciu.

Vazand pozitia CSM sperantele celor pensionati din justitie s-au indreptat catre ICCJ care de-a lungul timpului a avut o pozitie corecta. Surpriza a fost totala, ICCJ nu a facut nicio referire la retroactivitatea legii care contravine art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei si art. 6 alin. (1) din Codul civil. Nu a facut nicio referire la decizia Curtii Constitutionale nr. 810/2019, paragraful 58, potrivit careia “pensia necontributiva poate fi incadrata in notiunea de bun, conform Protocolului nr. 1 al CEDO”. Pur si simplu, a omis sa se pronunte asupra acestui aspect.

Poate ca din punct de vedere afectiv, atat CSM cat si ICCJ nu au putut depasi un sentiment de frustratie. In definitiv, sunt si ei niste oameni. E adevarat, dar nu sunt niste simpli oameni, ci cei care conduc destinele justitiei romanesti. Nu le putem cere sa ia decizii rationale cand se incalca o norma constitutionala imperativa? Eu cred nu numai ca putem, dar trebuie sa le cerem sa isi domine starile afective si sa decida rational, in interesul cetatenilor acestei tari si al oricarei parti litigante care are dreptatea de partea sa. Aceasta trebuie sa fie justitia. Impartiala! Independenta! Onesta! Daca este vorba de stari afective, colegii nostri mai tineri nu trebuie sa uite ca salariile lor de azi se datoreaza unor lupte grele cu clasa politica, unor eforturi conjugate ale tuturor asociatiilor profesionale ale magistratilor conduse atunci de Mona Pivniceru, Andreea Ciuca, Gabriela Baltag, Dana Girbovan, Natalia Roman, Dragos Calin si subsemnatul. In 2009 s-a inregistrat primul protest generalizat la nivelul tuturor instantelor, urmat de negocieri indelungate cu prim-ministrul Emil Boc, ministri de finante Gheorghe Pogea si Sebastian Vladescu, ministrul justitiei, Catalin Predoiu si altii. Nimic, niciodata, nu s-a obtinut fara efort. Doar asa au fost obtinute pentru magistrati salarii de nivel european. Ei trebuie sa nu uite acest lucru. Cei care isi uita istoria sunt condamnati sa o repete.