Generalul Florian Coldea (foto), fost sef operativ al Serviciului Roman de Informatii, a lansat un nou atac virulent la adresa procuroarei DNA Mihaiela Iorga-Moraru. Adica la adresa procuroarei care l-a inculpat pe Coldea pentru trafic de influenta – la pachet cu fostul director al Directiei Juridice a SRI, generalul Dumitru Dumbrava, si cu avocatul Doru Traila – pe motiv ca ar fi promis ca obtin o solutie favorabila la Curtea de apel Bucuresti omului de afaceri Catalin Hideg.

Intr-un amplu comunicat de presa dat publicitatii joi seara, 23 ianuarie 2025, Coldea se victimizeaza din nou si acuza ca tot ceea ce i se intampla ar fi de fapt o razbunare impotriva sa pentru implicarea SRI in combaterea coruptiei, in perioada mandatului sau de prim-adjunct al Serviciului. Evident, generalul SRI pretinde ca nu ar exista nicio proba concreta impotriva sa pentru acuzatia de trafic de influenta. Mai mult, Florian Coldea sustine ca in momentul de fata dosarul s-ar afla intr-un blocaj total la DNA.

Prezentam comunicatul generalului SRI Florian Coldea:

„Avand in vedere continuarea campaniei mediatice agresive care ma vizeaza pe fondul instrumentarii de catre DNA a dosarului 52 /1/P/2024, doresc sa aduc in atentia publicului o serie de concluzii de etapa si alte aspecte de interes privind stadiul anchetei.

Din ce in ce mai multe elemente atesta fundamentat ca intregul dosar este construit pe baza unui denunt mincinos realizat de catre un martor cunoscut cu istoric penal speculativ in timpul pandemiei de COVID – cand a incercat sa profite de situatia de criza pentru a vinde materiale sanitare supraevaluate – si condamnat deja in prima instanta intr-un alt dosar penal la pedeapsa de 4 ani de inchisoare, in conditiile in care si-a recunoscut faptele si a beneficiat astfel de clementa legii.

In pofida normelor procedurale specifice si a deontologiei profesionale care il obliga la o atitudine echilibrata, corecta in raport cu probele existente la dosar, procurorul de caz se manifesta subiectiv si partinitor, parand preocupat exclusiv de validarea, prin orice mijloace, inclusiv administrare de probe in afara cadrului legal, a afirmatiilor mincinoase ale martorului denuntator.

Pozitionarea subiectiva a doamnei procuror, ale carei resorturi le-am prezentat conducerii DNA (in principal avand in vedere implicarea SRI in perioada mandatului meu in cazul Florian Walter) poate fi interpretata inclusiv in contextul in care a facut ea insasi obiectul unei investigatii penale, procurorii DNA decriptand clar modul in care, prin mijloace dolosive si artificii procedurale similare celor utilizate in prezent in dosarul 52/2024, a incercat sa-l favorizeze pe omul de afaceri mentionat.

Asa cum am evidentiat inca din luna iunie 2024, dosarul care ma vizeaza a fost declansat si sustinut de campania virulenta si revansarda fata de activitatea SRI din perioada mandatului meu in lupta impotriva coruptiei, campanie orchestrata de moguli media cointeresati, in intelegere cu martorul denuntator (aspecte la care m-am referit explicit si detaliat in declaratiile date in dosar).

Pentru sustinerea presupuselor fapte ilegale pe care le-as fi comis, procurorul de caz se bazeaza, in mod vadit partinitor, in principal pe declaratia martorului denuntator si pe inregistrarile facute de acesta (explicit in scopul formularii si sustinerii denuntului), ignorand constant declaratiile / probele inculpatilor si martorilor, precum si elemente de logica formala care contrazic flagrant sustinerile martorului denuntator.

Avand in vedere atitudinea vadit subiectiva a procurorului, la 16 iulie 2024, am facut o plangere impotriva martorului denuntator la PSJ1, dosarul astfel alcatuit, fiind preluat de indata de procurorul de caz la DNA, unde, pana in prezent, nu s-a realizat niciun act procedural.

Edificator pentru modul de lucru in speta in cauza este faptul ca plangerea mea, a unui ofiter de cariera cu peste 20 de ani in slujba statului roman si a aliantelor din care face parte, este practic ignorata de peste 8 luni de doamna procuror, iar martorul denuntator nu a fost audiat in prezenta apararii pana in data de 21 ianuarie 2025.

In timp ce, dupa inmanarea personala a denuntului formulat de Catalin Hideg (inculpat si trimis in judecata la acea data), instantaneu a fost intocmit dosar penal, in baza caruia am parcurs “perfect procedural” drumul de la calitatea de suspect la inculpat, sub presiunea trusturilor media cointeresate, cu largul concurs al doamnei procuror care a alimentat masina de propaganda mediatica inca din prima zi, cu anumite date din ancheta, pentru a crea aparenta unor presupuse fapte ilegale pe care le-as fi comis. Acest aspect se afla in prezent in atentia Inspectiei Judiciare.

Constient sau nu, prin demersurile realizate de procurorul de caz s-a ajuns in situatia protejarii si credibilizarii martorului denuntator, precum si a actorilor care il sustin, abordare ce denota o forma de coordonare cu denuntatorul si mogulii media care il promoveaza ca “erou national” prin intermediul posturilor de televiziune pe care le detin / controleaza.

Practic, procurorul de caz, prin actiunile intreprinse, credibilizeaza o persoana condamnata in fond la patru ani de inchisoare, ale carei declaratii s-au contrazis in mod evident si care, speculand conjunctura creata, s-a asociat nu doar cu trusturile de presa sus-mentionate, ci si cu actori politici ce contesta valorile euro-atlantice ale Romaniei, indemnand la subminarea statului de drept si a ordinii constitutionale.

Reamintesc ca, inca din prima mea reactie publica (a se vedea comunicatul din 19 iunie 2024) am atras atentia ca demersurile ilegitime ale mogulilor media respectivi “pot fi valorificate si de actori ostili statului roman si partenerilor euro-atlantici, mai ales in conditiile actualei perioade complexe de securitate, dublata de contextul electoral”, chestiune care s-a dovedit a fi reala.

La fel si afirmatia ca “patronul trustului Realitatea este implicat activ in campania electorala in favoarea unor persoane si formatiuni politice – unele dintre acestea fiind ostile vocatiei euro-atlantice a Romaniei”.

Din experienta acumulata in anii in care am lucrat in activitatea de intelligence, astfel de demersuri contrare interesului national al Romaniei sunt totdeauna documentate si ies la suprafata, cu expunerea si tragerea la raspundere a tuturor celor implicati.

Prin includerea in dosar a unor transcrieri trunchiate, care nu reprezinta redarea fidela a inregistrarilor (considerate probe esentiale / critice in acuzare) procurorul de caz a alterat grav adevarul. In consecinta, absenta oricaror masuri pentru identificarea persoanelor responsabile sau a modului in care a fost posibila producerea acestor erori materiale ofera argumente in sustinerea perceptiei ca justitiabilul din tara noastra poate fi cu usurinta victima unor abuzuri grave, fara ca nimeni sa fie tras la raspundere.

Apreciez utila, totodata, prezentarea unor elemente relevante, in contextul incetarii masurilor preventive care ma vizau in dosar:

1.Conducerea DNA a luat la cunostinta, prin cererile de recuzare, de o serie de deficiente grave legate de demersurile realizate de procurorul de caz pe parcursul instrumentarii dosarului, de natura a demonstra lipsa de impartialitate a acestuia;

2.Inspectia Judiciara a fost informata, de asemenea, cu privire la mai multe nereguli si actiuni la limita legalitatii in materie de instructie penala realizate de procuror in acest caz.

Pe langa alte aspecte pe care le-am semnalat, elementul flagrant, care a adus la alterarea grava a adevarului, l-a constituit faptul ca transcrierile incluse in dosar nu reprezinta o redare fidela (fiind distorsionate si trunchiate) a inregistrarilor – a se vedea comunicatul pe care l-am remis opiniei publice pe 30 octombrie 2024. Nici pana in prezent nu s-a verificat, printr-o expertiza de specialitate, daca inregistrarile sunt afectate sau nu.

Insasi procurorul de caz a admis faptul ca „in redarea fisierului s-au strecurat mai multe erori materiale evidente, in sensul ca fie unele cuvinte au fost consemnate altfel decat au fost rostite de catre interlocutori, fie nu au fost consemnate” – in dispozitia data la 29 octombrie 2024 privind reascultarea tuturor inregistrarilor si indreptarea eventualelor erori.

Nu a explicat, insa, cum „s-au strecurat mai multe erori”, cine este responsabil de acest lucru, eventual ce masuri au fost adoptate.

Relevanta este mentiunea completului CAB investit cu judecarea plangerii impotriva ordonantei DNA din 8 noiembrie 2024 prin care s-a prelungit masura controlului judiciar in dosar, care, in incheierea din 21 noiembrie 2024 arata ca “se constata ca organul de cercetare penala…nu a relatat cu exactitate continutul discutiei (prezentul complet nu are insa niciun element pe baza caruia sa concluzioneze ca acest lucru s-a realizat cu rea-credinta si nu din culpa)”.

Ori atunci cand, in baza unor inregistrari vadit distorsionate, sunt luate masuri care afecteaza exercitarea unor drepturi si libertati fundamentale, este perfect egal daca fapta a fost comisa cu intentie sau din culpa, cineva trebuie sa fie tras la raspundere, oricare ar fi ipoteza de lucru.

De o gravitate aparte este faptul ca aceste redari cu erori au fost prezentate de mai multe ori judecatorilor de drepturi si libertati care au fost pusi in situatia si practic obligati sa ia decizii in necunostinta de cauza, pe baza unor falsuri, ascunzandu-se un adevar evident, respectiv inexistenta faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala.

Drept dovada, aceste aspecte flagrante au fost trecute sub tacere de catre procurorul de caz, nefiind mentionate in ultima ordonanta de prelungire a controlului judiciar pe cautiune.

La 20 octombrie 2024, am facut o noua sesizare procurorului de caz cu privire la o serie de imprejurari in care martorul denuntator, in mod voluntar, a fost filmat si s-a filmat sustinand ca ii pare rau pentru faptul ca a adus acuzatii penale impotriva mea si a celorlalti inculpati, ca a facut acest demers din disperare si in contextul in care a fost incurajat de catre oameni influenti care l-au asigurat de protectia lor, dar care, ulterior, l-au parasit.

Aceste elemente si imprejurari faptice au fost confirmate in totalitate de catre mai multi martorii audiati de procuror. Suportul inregistrarii video a fost ridicat de procuror, care, pana in prezent – dupa mai bine de 80 de zile – nu a pus la dispozitia apararii materialul rezultat.

De asemenea, situatia expusa se coreleaza si coroboreaza cu declaratia mea de martor din 24 mai 2024 depusa la dosarul cauzei, respectiv cu cele semnalate in comunicatul din 19 iunie 2024. Subliniam atunci ca „Pe de alta parte, denuntatorul amintit mai sus a afirmat, de mai multe ori, in mediul unor apropiati, ca, pe fondul situatiei dificile cu care se confrunta (fusese condamnat deja in prima instanta) a fost sprijinit si orientat in actiunile sale urmare a discutiilor / intalnirilor realizate cu Anca Alexandrescu (la sfarsitul anului 2023) si, ulterior, cu Cristian Burci si Sebastian Ghita, care i-au promis sprijin in aceste demersuri, care ar putea sa ii faciliteze rezolvarea problemelor sale juridice”.

La 21 noiembrie 2024, judecatorul de drepturi si libertati a transmis motivarea deciziei luate in incheierea de sedinta din 14 noiembrie 2024, ocazie cu care a ridicat o serie de restrictii si a facut unele observatii relevante in ceea ce priveste dosarul si modul de instrumentare a cauzei pana la acest moment.

In esenta, judecatorul de drepturi si libertati a constatat si consemnat argumentat ca, dupa mai bine de 6 luni de ancheta, implicarea mea in presupusul trafic de influenta pentru martorul denuntator nu e lamurita / probata. De asemenea, in opozitie cu declaratiile martorului denuntator (care s-au schimbat de la un memoriu la altul), a fost clarificata succesiunea evenimentelor, precum si faptul ca, practic, nu am avut vreo intalnire programata cu acesta.

Totodata, a constatat si faptul ca, potrivit celor semnalate de aparare, chiar dupa decizia procurorului privind reascultarea inregistrarilor s-a continuat cu aceeasi eroare materiala (fara a putea sa mentioneze daca are caracter intentionat sau nu), in sensul transformarii unei afirmatii privind convingerea denuntatorului in ceea ce priveste legalitatea demersurilor intr-o negatie. (procesul verbal din 5 noiembrie 2025, autentificat prin semnatura de procurorul de caz la 08 noiembrie 2024).

Remarc si o lipsa cvasitotala a masurilor intreprinse de procurorul de caz in perioada de prelungire a controlului judiciar si a obtinerii de probe in stabilirea adevarului.

Cu exceptia unei singure audieri de martor (indicate de aparare inca de la inceputul urmaririi penale – deci de 8 luni – si solicitate din nou in urma cu 4 luni), in ultimele 60 de zile, procurorul de caz nu a intreprins niciun fel de masuri procesuale care sa fie aduse la cunostinta apararii / inculpatilor din cele anuntate cu prilejul prelungirii controlului judiciar pe cautiune la 14 noiembrie 2024, inclusiv cele care erau avute in vedere pentru asa-zise suspiciuni privind incalcarea controlului judiciar.

Astfel, toate aspectele prezentate au condus la situatia in care procurorul de caz nu a mai avut argumente suficiente si credibile pentru prelungirea masurii controlului judiciar pe cautiune, sens in care a coroborat si alte acuzatii (in care am calitatea de suspect fara nicio sustinere faptica si in care nu s-au realizat demersuri investigative) pentru a institui o masura asiguratorie.

Apreciez ca independenta magistratilor este o valoare esentiala a oricarui sistem democratic, in care justitia constituie, alaturi de celelalte puteri, fundamentul unui stat de drept.

Consider ca modul de organizare a Ministerului Public si, in special principiul subordonarii ierarhice, responsabilizeaza suplimentar factori de conducere din structurile de parchet, care au obligatia legala de a veghea la respectarea legii in toate cauzele aflate in lucru, cu atat mai mult atunci cand le sunt semnalate expres elemente concrete privind anchete desfasurate in conditii cel putin discutabile.

in pofida eforturilor sustinute depuse de persoane care promoveaza o agenda interesata, inclusiv in ceea ce ma priveste, precum si a lipsei de impartialitate a procurorului de caz, raman ferm convins ca, in cele din urma, adevarul va prevala, intrucat nu am comis niciuna dintre faptele ilegale ce imi sunt imputate.

Imi mentin increderea in infaptuirea unui act de justitie impartial si voi continua sa cooperez cu institutiile abilitate, cu punerea la dispozitie a detaliilor si probelor necesare pentru o solutionare a dosarului bazata pe adevar si principiile de drept.

Patria a priori!

General-locotenent (r)

23.01.2025 Florian COLDEA”.