Curtea Constitutionala a Romaniei a publicat la 19 aprilie 2022 motivarea Deciziei nr. 832 din 9 decembrie 2021, prin care a declarat neconstitutionala sintagma „intocmai si literal” din art. 323 alin. 1 Cod procedura civila („Marturia se va scrie de grefier, care va consemna intocmai si literal declaratia martorului”). Munca instantei de contencios constitutional a fost extrem de usoara, Curtea nefiind nevoita decat sa ia cu copy-paste argumentele folosite intr-o decizie in oglinda, de acum patru ani, insa care viza Codul de procedura penala.

Ne referim la Decizia nr. 633/2018, prin care CCR a desfiintat aceeasi sintagma „intocmai si literal” din Codul de procedura penala. Totusi, acolo a fost vorba despre controlul de constitutionalitate inainte de promulgare. Altfel spus: Curtea s-a pronuntat pe un proiect de lege inainte de intrarea lui in vigoare.

Explicatia CCR este foarte simpla: obligarea grefierului sa consemneze intocmai si literal declaratia martorului implica o munca superflua, intrucat unii martori, prin lipsa capacitatii de sinteza, prelungesc inutil sedinta de judecata, fapt ce incalca dreptul la un proces solutionat intr-un termen rezonabil (ocrotit de art. 21 alin. 3 din Constitutie). In plus, cine nu este multumit cu ceea ce grefierul a consemnat sintetic poate oricand sa conteste acele note chiar in sala de judecata (imediat dupa ce primeste copia lor tiparita) sau ulterior, ascultand inregistrarea audio a sedintei – pe care instantele sunt obligate s-o efectueze.

Inainte de a va lasa sa cititi sa cititi argumentele CCR, mentionam ca decizia Curtii privind consemnarea declaratiei martorului va avea efecte si asupra felului in care grefierii vor transcrie declaratiile expertilor. Caci art. 334 din Codul de procedura civila prevede ca dispozitiile art. 323 CPC se aplica in mod corespunzator.

Redam motivarea Deciziei CCR 832/2021 (vezi facsimil):

„22. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta dispozitiile art.323 alin.(1) din Codul de procedura civila, astfel cum acestea au fost modificate prin art.I pct.35 din Legea nr.310/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative. Din examinarea exeptiei de neconstitutionalitate rezulta ca, in realitate, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta sintagma „intocmai si

literal” din cuprinsul dispozitiilor art.323 alin.(1) din Codul de procedura civila, astfel cum acesta a fost modificat prin art.I pct.35 din Legea nr.310/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1074 din 18 decembrie 2018. Prevederile legale criticate au urmatorul cuprins: „(1) Marturia se va scrie de grefier, care va consemna intocmai si literal declaratia martorului, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul refuza sau nu poate sa semneze, se va face mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta”.

23. In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate sunt invocate dispozitiile constitutionale ale art.20 – Tratatele internationale privind drepturile omului si ale art.21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil. Se mai invoca art.6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

24. Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate nu au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, insa o solutie legislativa similara in materie procesual penala a facut obiectul controlului de constitutionalitate a priori, sens in care a fost pronuntata Decizia nr.633 din 12 octombrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1020 din 29 noiembrie 2018, paragrafele 461-467.

25. In decizia mentionata, Curtea a fost chemata sa se pronunte, printre altele, asupra solutiei legislative potrivit careia exista obligatia consemnarii intocmai si literal de catre organul judiciar sau de catre instanta a declaratiilor suspectului sau inculpatului. Astfel, critica viza obligatia nou-introdusa (la acea data) in Codul de procedura penala privitoare la procedura de consemnare „intocmai si literal”, care poate fi efectuata doar prin mijloacele specifice procedurii de stenodactilografiere, aspect de natura sa blocheze desfasurarea activitatii in cadrul proceselor penale, cu incalcarea art.21 alin.(3) din Constitutie.

26. Curtea a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.110 alin.(5) din Codul de procedura penala, in vigoare, audierea suspectului sau a inculpatului se inregistreaza cu mijloace tehnice audio sau audio- video, iar atunci cand inregistrarea nu este posibila, acest lucru se consemneaza in declaratia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concreta a motivului pentru care inregistrarea nu a fost posibila, si, potrivit art.110 alin.(11), nou-introdus, inregistrarea declaratiilor suspectului sau inculpatului, la cerere, cu mijloace tehnice audio si punerea lor integrala la dispozitia apararii. Astfel, legiuitorul a instituit posibilitatea ca, in cazul in care, ulterior consemnarii declaratiei, suspectul sau inculpatul apreciaza ca aceasta nu reda cu fidelitate cele declarate, acesta sa poata solicita punerea la dispozitie a inregistrarii cu mijloace tehnice audio, in vederea formularii apararii corespunzatoare.

27. Cat priveste inregistrarea sedintelor de judecata, prin aceeasi decizie Curtea a reamintit jurisprudenta sa [Decizia nr.128 din 10 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.354 din 22 mai 2015, prin care a analizat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.231 alin.(4) teza intai din Codul de procedura civila] prin care a retinut ca dispozitii cu privire la aceasta se regasesc in art.13 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, care stipuleaza ca sedintele de judecata se inregistreaza prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemneaza prin stenografiere. Inregistrarile sau stenogramele se transcriu de indata. Grefierul sau specialistul in stenografie consemneaza toate afirmatiile, intrebarile si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale presedintelui completului de judecata. La cerere, partile pot primi o copie a transcrierii inregistrarilor, stenogramelor sau notelor grefierului (paragraful 17). De asemenea, Curtea a retinut ca instanta de judecata inregistreaza sedintele de judecata in vederea indeplinirii unei obligatii legale care are ca scop o mai buna administrare a justitiei (paragraful 21); prin urmare, Curtea a constatat ca „inregistrarea sedintelor de judecata este obligatorie, vizeaza toate cauzele, intrucat legiuitorul nu a facut nicio distinctie, si reprezinta o operatiune tehnica ce are drept scop infaptuirea unui act de justitie transparent si realizarea unei bune administrari a justitiei ca serviciu public.

28. De asemenea, prin Decizia nr.633 din 12 octombrie 2018, precitata, paragrafele 464 si 465, Curtea a retinut ca, potrivit normelor procesual penale in vigoare, procurorul si partile pot cere citirea notelor de sedinta si vizarea lor de catre presedinte, iar dupa terminarea sedintei de judecata participantii la proces pot primi, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului [art.369 alin.(2) si (3) din Codul de procedura penala]. Si, de asemenea, potrivit art.369 alin.(4) si (5) din Codul de procedura penala – notele grefierului pot fi contestate cel mai tarziu la termenul urmator, iar in caz de contestare de catre participantii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate si, eventual, completate ori rectificate pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata (in acest sens, a se vedea si Decizia nr.720 din 6 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.92 din 1 februarie 2017).

29. Analizand textul legal criticat, Curtea a observat ca acesta prevedea obligatia consemnarii intocmai si literal de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta a declaratiilor suspectului sau inculpatului. Potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane, „intocmai” are semnificatia „exact, la fel, chiar”, iar „literal” are semnificatia „care se face, se reproduce cuvant cu cuvant, litera cu litera; textual, exact”. Prin urmare, declaratia trebuie consemnata cuvant cu cuvant, pentru a reproduce exact ceea ce transmite suspectul sau inculpatul.

30. Or, in conditiile in care dispozitiile procedurale mentionate mai sus prezinta suficiente garantii pentru consemnarea corecta a declaratiilor suspectului sau inculpatului, iar art.110 alin.(2) din Codul de procedura penala prevede ca, daca este de acord cu continutul declaratiei scrise, suspectul sau inculpatul o semneaza, iar daca are de facut completari, rectificari ori precizari, acestea sunt indicate in finalul declaratiei, fiind urmate de semnatura suspectului sau a inculpatului, obligatia nou- introdusa aparea nu numai ca excesiva si impovaratoare pentru organele judiciare, dar era si susceptibila a crea dificultati in opera de aplicare, cu consecinta tergiversarii sau blocarii actului de justitie.

31. Prin urmare, Curtea a apreciat ca prevederile procesual penale in vigoare contin suficiente garantii pentru respectarea dreptului la aparare al suspectului sau inculpatului si ca dispozitiile art.I pct.55, referitoare la modificarea si completarea art.110 alin.(1) din Codul de procedura penala, sunt neconstitutionale in ceea ce priveste sintagma „intocmai si literal”, fiind de natura a aduce atingere dreptului partilor la un proces echitabil, desfasurat intr-un termen rezonabil.

32. Curtea constata, in lumina acestei jurisprudente si pentru identitate de ratiune ca sintagma „intocmai si literal” din cuprinsul art.323 alin.(1) din Codul de procedura civila este neconstitutionala. Curtea mai retine ca, desi legiuitorul si-a propus un scop legitim (redarea tuturor elementelor descriptive ale marturiei pentru ca mijlocul de proba intocmit sa fie complet), o asemenea solutie legislativa, desi adecvata scopului urmarit, nu este necesara.

33. In ceea ce priveste caracterul necesar pentru adoptarea unei astfel de solutii legislative, Curtea retine ca, atat timp cat exista suficiente garantii procesuale prin care consemnarile grefierului de sedinta pot fi contestate, iar partile au dreptul, la cerere, de a citi aceste consemnari si de a li se elibera cate o copie de pe notele grefierului si/sau o copie electronica a inregistrarii sedintei de judecata, solutia legislativa criticata nu se justifica.

34. Astfel, art.231 din Codul de procedura civila prevede ca grefierul care participa la sedinta este obligat sa ia note in legatura cu desfasurarea procesului. Partile pot cere citirea notelor si, daca este cazul, corectarea lor, iar dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces primesc, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului care pot fi contestate cel mai tarziu la termenul urmator. Mai mult decat atat, instanta va inregistra sedintele de judecata si va elibera, la cerere, o copie electronica a inregistrarii sedintei de judecata partilor, pe cheltuiala acestora, in ceea ce priveste cauza lor.

35. De asemenea, din interpretarea art.323 alin.(4) din Codul de procedura civila coroborate cu dispozitiile art.231 alin.(2) din acelasi cod, rezulta ca, dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces primesc, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului.

36. In acest context, trebuie avut in vedere ca gradul de instruire a martorilor poate fi diferit, acest lucru putand conduce la repetari succesive ale acelorasi elemente probatorii ori la consemnarea unor aspecte nerelevante pentru cauza, cu folosirea unui limbaj care nu totdeauna se incadreaza in exigentele limbajului juridic, fapt care poate afecta chiar utilitatea acestor declaratii in procesul de valorificare a probei incuviintate.

37. In consecinta, Curtea retine ca in dreptul pozitiv exista toate garantiile procesuale ca declaratiile partilor si ale martorilor in proces sa fie consemnate in mod corespunzator, reusindu-se in acest mod sa se redea cu fidelitate cele declarate, cu scopul de a se conserva cat mai bine autenticitatea acestora si fara consemnarea lor „intocmai si literal”, aspect ce ar presupune prelungirea artificiala si nejustificata a procesului civil.

38. Totodata, solutia legislativa criticata rupe justul echilibru intre interesele legate de dreptul la un proces echitabil, intrucat, pe de o parte, ingreuneaza sarcinile instantei si a personalului grefei si, astfel, conduce la o durata excesiva a cauzei, cu incalcarea dreptului la judecarea procesului intr-un termen rezonabil, iar, pe de alta parte, prin redarea intocmai si literal a declaratiei martorului se ajunge la ingreunarea activitatii de apreciere a probelor, ceea ce are efecte directe in privinta eficientei procedurii. Prin urmare, se incalca art.21 alin.(3) din Constitutie.

39. Totodata, in sustinerea incalcarii dreptului la un proces echitabil, Curtea Constitutionala retine ca art.6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale obliga statele contractante sa-si organizeze sistemul juridic intern de asa maniera incat sa poata fi respectate toate exigentele Conventiei (Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 25 februarie 1993, pronuntata in Cauza Dobbertin impotriva Frantei, paragrafele 43-44).

40. Astfel, instanta de la Strabourg a statuat ca art.6 din Conventie prescrie celeritatea procedurilor judiciare, dar si principiul unei bune administrari a justitiei (Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 1 august 2000, pronuntata in Cauza C.P. si altii impotriva Frantei, paragraful 34), principii care reprezinta componente esentiale ale oricarui litigiu.

41. Cerinta privind finalizarea procedurii intr-un termen rezonabil „se aplica tuturor partilor la procedura de judecata, iar obiectivul este de a proteja partile impotriva intarzierilor procedurale excesive” (Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 10 noiembrie 1969, pronuntata in Cauza Stögmüller impotriva Austriei, paragraful 5). Intarzierile excesive pot afecta respectarea statului de drept si pot impiedica accesul la justitie. Intarzierile in obtinerea si executarea hotararilor pot constitui o restrictionare de natura procedurala a dreptului de acces la justitie.

42. Asadar, Curtea constata ca sintagma „intocmai si literal” din cuprinsul art.323 alin.(1) din Codul de procedura civila incalca cerintele celeritatii si echitabilitatii ca principii fundamentale ale procesului civil astfel cum sunt ele reglementate prin art.21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpreteaza, potrivit art.20 alin.(1) din Constitutie, si prin prisma dispozitiilor art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale”.

* Cititi aici Decizia CCR 633/2018