#Rezistentii care de trei ani incoace fac agitatie impotriva Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) au incasat o noua infrangere la Curtea Constitutionala a Romaniei. Marti, 7 iulie 2020, CCR a respins doua exceptii de neconstitutionalitate care vizau existenta si functionarea SIIJ.

Cele doua exceptii au fost ridicate de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in doua dosare vizand doi judecatori celebri. Este vorba despre membrul CSM Bogdan Mateescu (foto 1) si despre judecatorul Damian Dolache (foto 2), de la Curtea de Apel Bucuresti.

Pe de alta parte, tot marti, Curtea Constitutionala a admis o exceptie ridicata de PICCJ cu privire la aceeasi sectie speciala, in legatura atat cu felul in care este definit procurorul ierarhic superior din SIIJ, precum si cu posibilitatea ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie sa exercite si sa retraga cai de atac inclusiv in cauze deja aflate in instante sau solutionate definitiv. Aceasta din urma exceptie a fost ridicata in dosarul in care sectia speciala a retras apelul declarat impotriva sentintei prin care fusesera achitati procurorul Liviu Tudose (foto 3) si fostul deputat Sebastian Ghita (click aici pentru a citi). Pe cale de consecinta, prin retragerea caii de atac, a ramas definitiva achitarea lui Tudose, Ghita si a celorlalti inculpati.

Toate cele trei exceptii au fost ridicate cand cauzele se aflau pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Iata mai intai comunicatul CCR:

„In ziua de 7 iulie 2020, Plenul Curtii Constitutionale s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.88 indice 1 - art.88 indice 9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.9/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala a decis:

Cu majoritate de voturi,

1. A respins exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.88 indice 1 alin.(1)-(5), art.88 indice 2- indice 7, art.88 indice 8 alin.(1) lit.a)-c) si e) si alin.(2), precum si ale art.88 indice 9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt constitutionale in raport cu criticile formulate;

2. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.88 indice 1 alin.(6) si art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt neconstitutionale.

Cu unanimitate de voturi,

3. A respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Dispozitiile art.88 indice 1 alin.(6) si art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, in privinta carora a fost pronuntata solutia de admitere, au urmatorul cuprins:

- „(6) Ori de cate ori Codul de procedura penala sau alte legi speciale fac trimitere la 'procurorul ierarhic superior' in cazul infractiunilor de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, prin acesta se intelege procurorul sef al sectiei, inclusiv in cazul solutiilor dispuse anterior operationalizarii acesteia."

- „(1) Atributiile Sectiei pentru investigarea infractunilor din justitie sunt urmatoarele: [...] d) exercitarea si retragerea cailor de atac in cauzele de competenta Sectiei, inclusiv in cauzele aflate pe rolul instantelor sau solutionate definitiv anterior operationalizarii acesteia potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie”.

Pentru a pronunta solutia de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate referitoare la textele mai sus redate, Curtea a retinut incalcarea prevederilor constitutionale cuprinse in art.1 alin.(5) referitor la claritatea si previzibilitatea legii, precum si in art.131 alin.(1) si in art.132 alin.(1) cu referire la principiul legalitatii si controlului ierarhic in virtutea carora functioneaza Ministerul Public.

Cu privire la dispozitiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004, Curtea a retinut ca definirea procurorului-sef al S.I.I.J. ca ”procuror ierarhic superior” in toate cazurile si cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implica urmarirea penala a infractiunilor de competenta Sectiei inlatura regimul juridic corespunzator statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu functii de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-sef adjunct al sectiei sau de procuror-sef al unei structuri din interiorul sectiei (birou/serviciu).

In ceea ce priveste stabilirea calitatii de procuror ierarhic superior ”inclusiv in cazul solutiilor dispuse anterior operationalizarii acesteia”, Curtea a constatat ca notiunea de ”procuror ierarhic superior” vizeaza intotdeauna pozitia intr-o ierarhie, determinata prin raportare la o anumita structura organizatorica si nicidecum prin raportare la ”solutiile dispuse” in cauzele inregistrate pe rolul unui anumit parchet. Modul deficitar in care legiuitorul reglementeaza o situatie tranzitorie incalca principiul controlului ierarhic, intrucat stabileste in competenta procurorului-sef al S.I.I.J. controlul asupra activitatii unor procurori din afara acestei sectii cu privire la actele dispuse de acestia in cauzele care ulterior au fost transferate in competenta S.I.I.J.

Cu privire la dispozitiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004, prin modul de reglementare a competentei S.I.I.J. referitoare la promovarea si retragerea cailor de atac, rezulta ca aceasta sectie, evaluand legalitatea si temeinicia hotararii judecatoresti pronuntate, exercita, implicit, un control asupra activitatii procurorului de sedinta. Dispozitiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent fata de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Sectia Judiciara) si, totodata, o pozitie supraordonata in ierarhia Ministerului Public, cu incalcarea art.132 din Constitutie, care consacra principiul controlului ierarhic in cadrul acestei autoritati publice.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Bobita a primit reject

Exceptia de la punctul 1 (vizand articolele din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara care se refera la existenta si functionarea SIIJ) a fost ridicata nu doar de PICCJ (Sectia judiciara – Serviciul judiciar penal), ci si de catre judecatorul Bogdan Mateescu. Este vorba despre faimosul dosar „Savarina”, in care SIIJ a obtinut din partea judecatorului ICCJ Marius Foitos redeschiderea urmaririi penale intr-o speta vizand presupuse fapte de luare si dare de mita, trafic de influenta si abuz in serviciu, in care apare Mateescu (click aici pentru a citi).

Redam minuta dosarului nr. 1505/1/2019, in care PICCJ a obtinut sesizarea SIIJ:

„I. Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Judiciara, Serviciul Judiciar Penal. Sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88/1 alin. 6 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara modificate prin art. 14 pct. 4 din O.U.G. nr. 7/2019. Definitiva.

II. Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale formulata de intimatul-Mateescu Bogdan. Sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88/1 – art. 88/9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata, precum si a O.U.G. nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, azi, 09 iulie 2019.

III. Admite cererea de confirmare a redeschiderii urmaririi penale, formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de investigare a infractiunilor din justitie, in dosarul nr. 221/P/2017 inregistrat la Sectia de combatere a coruptiei din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie. In baza art. 335 alin. 4 Cod de procedura penala confirma Ordonanta nr.183/II/2/2019 din 28 mai 2019 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, prin care s-a dispus infirmarea ordonantei de clasare nr. 221/P/2017 din data de 21.08.2018 si redeschiderea urmaririi penale in dosarul nr. 221/P/2017 al Directiei Nationale Anticoruptie - Sectia de combatere a coruptiei, in vederea completarii urmaririi penale, cu privire la faptele pentru care s-a inceput urmarirea penala. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta din Camera de Consiliu, azi, 09 iulie 2019”.

Exceptia de la punctul 3 (vizand OUG nr.90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea SIIJ) a fost ridicata de PICCJ in dosarul nr. 2/42/2019, in care Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti a declarat apel impotriva sentintei prin care Curtea de Apel Ploiesti il condamnase pe judecatorul CAB Damian Dolache la 10 luni de inchisoare cu amanarea pedepsei pentru conducerea unui autoturism in stare de ebrietate (click aici pentru a citi).

Iata minuta ICCJ:

„I. Admite cererea formulata de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia judiciara de sesizare a Curtii Constitutionale. Dispune sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.888 alin.1 lit.d din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara modificate prin dispozitiile art.14 pct.4 si pct.6 din O.U.G. nr.7/2019. Definitiva.

II. Ia act de retragerea de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a apelului declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti impotriva sentintei penale nr. 21 din 18 martie 2019 pronuntate de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie in dosarul nr. 2/42/2019 privind pe intimatul inculpat Dolache Damian. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 15 mai 2019”.

In cauza nr. 2525/1/2018/a2, vizandu-l pe procurorul Liviu Tudose – fost adjunct al PCA Ploiesti, pensionat intre timp –, Parchetul General a ridicat exceptia privind definitia procurorului ierarhic superior din SIIJ si mecanismul prin care sectia speciala poate declara si retrage cai de atac.

Prezentam minuta ICCJ:

„Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 881 alin. 6 si art. 888 alin 1 lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara modificate prin art. 14 pct. 4 si 6 din OUG nr. 7/2019 formulata de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Judiciara, Serviciul judiciar penal. Dispune sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate invocata de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Judiciara, Serviciul judiciar penal . In baza art. 275 alin. (3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate invocata de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Judiciara, Serviciul judiciar penal, raman in sarcina statului. Definitiva Pronuntata in sedinta publica, astazi, 25 iunie 2019”.

sursa foto Tudose: Agerpres