Dupa ce a publicat o serie de documente care arata cum SRI lucra cot la cot in dosare alaturi de DNA, stampila unitatii militare UM0894 aparand atat pe documente interne ale DNA, cat si pe autorizatii de interceptare emise de Tribunalul Bucuresti, jurnalistul Sorin Rosca Stanescu revine cu noi dezvaluiri. De aceasta data, Rosca Stanescu prezinta, pe site-ul corectnews.com, un caz despre care afirma ca reprezinta un incident grav de securitate petrecut la Inalta Curte.

In textul de marti, 9 mai 2017, intitulat „Blestemul binomului: incident grav de securitate la ICCJ”, Sorin Rosca Stanescu publica trei documente prezentate de site-ul secretelesistemului.ro, acuzand ca judecatoarea Rodica Aida Popa (foto) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi lezat drepturile fundamentale ale unor persoane cercetate intr-un dosar de-al procurorului Gheorghe Popovici de la DNA si ar fi incalcat mai multe legi. Iar totul s-ar fi intamplat, arata Rosca Stanescu, de dragul „Binomului”.

Iata dezvaluirile jurnalistului Sorin Rosca Stanescu:

„Blestemul binomului: incident grav de securitate la ICCJ

Prezentam in cele ce urmeaza un caz grav prin care judecatoarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Dr. Rodica Aida Popa, a incalcat, de dragul binomului, lezand drepturi fundamentale ale persoanelor cercetate, Legile 182/2002, 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si Legea 304 din 2004 privind organizarea judiciara. Cazul este, de fapt, un incident grav de securitate, constand in declasificarea de catre judecator a unui mandat de siguranta nationala, numarul 006106 din 19.10.2012, fara a se respecta prevederile art.24, alin(4) din Legea nr.182/2002 'Informatiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotarare a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului'.

Faptul ca, in dosarul penal numarul 397 din 2012, instrumentat de catre Directia Nationala Anticoruptie, au fost introduse documente de catre Serviciul Roman de Informatii, in baza carora procurorul Gheorghe Popovici a facut ancheta si a intocmit rechizitoriul impotriva unor persoane, este, in sine, unul extrem de grav. In continuare, insa, printr-o adresa, numarul 20/CDC/07.03.2013, judecatorul Rodica Aida Popa, in acel moment vicepresedinte ICCJ si seful structurii de securitate, a savarsit un act de declasificare al mandatului respectiv, documentul decalsificat fiind trimis procurorului sef Laura Oprean. Anterior, prin adresa 00126 din 12.02.2013, respectivul procuror de la DNA, prin sefa DNA de atunci, a solicitat ICCJ declasificarea respectivului mandat de securitate nationala.

Ce constatam in acest dosar si din acest schimb de adrese? Ca mai multi magistrati, procurori si judecatori, actionand conform unor reguli secrete ale binomului, in administrarea dosarului penal al unei prsoane, au incalcat in mod flagrant, iar documentele atesta acest lucru, mai multe acte normative, cum sunt cele enumerate la inceputul acestui material, dar si articolul 19 din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate. Conform acestui act normativ, procurorii si judecatorii nu au competenta legala, respectiv nu sunt imputerniciti sa atribuie unor documente vreun nivel de secretizare a informatiilor. Conform articolului 7 din aceeasi lege, ei pot doar sa aiba, citam: 'acces la informatii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu'.

Prin urmare, DNA nu poate emite acte interne, clasificate de catre procurori, pe care sa le utilizeze in activitatea proprie ori in relatiile institutionale cu alte autoritati ale adiminstratiei publice centrale sau cu instante judecatoresti. Aceasta prevedere legala a fost incalcata in mod flagrant, asa cum rezulta din documentele pe care le postam.

La randul sau, judecatorul Rodica Aida Popa de la ICCJ, avand chiar rangul de vicepresedinte, nu numai ca nu a sanctionat incalcarea legii de catre procurorul DNA prin clasificarea propriei adrese, dar nici nu a informat de urgenta Serviciul Roman de Informatii, respectiv Procurorul general al Romaniei asupra incidentului de securitate creat.

Pentru persoanele cercetate, rezultatul acestor incalcari se traduce in afectarea grava a drepturilor si libertatilor procesuale ale acestora.

Justitia are carater public si nu de secret de stat. Procurorii si judecatorii nu au dreptul nici sa clasifice si nici sa declasifice anumite informatii din dosare, legea interzincandu-le strict aceasta activitate. Orice actiune de acest fel incalca in mod grav dreptul la aparare al persoanelor cercetate si ingradesc in mod evident si exercitarea atributiilor aparatorului ales.

Postam mai jos documentele care dovedesc derapajele pe care le-am semnalat.

Referiri la documentele anexate:

1. Adresa nr.20/CDC/07.03.2013 – releva in continutul sau, fara tagada, faptul cum DNA trimite o adresa (documente) nr.00126/12.02.2013, clasificata in clasa de secretizare 'secret de stat', cu nivel de secretizare 'strict secret', catre ICCJ, iar ICCJ la solicitarea DNA (oare ce lege stabileste acest lucru?, ministrul justitiei si CSM ar trebui sa raspunda la aceasta intrebare) declasifica pur si simplu mandatul clasificat nr.006106/2012 (1 fila), fara drept de un alt judecator ICCJ sau chiar de dna judecator dr. Rodica Aida Popa precizand un temei de legalitate, care in drept la o simpla analiza si evaluare este chiar absurd in raport cu continutul juridic al articolelor normative citate.

2. Ordonanta 14.03.2013 arata ca procurorul de caz deleaga un ofiter judiciarist sa intocmeasca procese verbale de redare a continutului convorbirilor interceptate si inregistrate de catre SRI in baza mandatului clasificat secret de stat si declasificat in 07.03.2013 de catre ICCJ. Numai ca judecatorul ICCJ nu a declasificat si continutul convorbirilor rezultate din exploatarea mandatului clasificat intrucat acesta (continutul) la randul sau clasificat 'secret de stat' fiind strict proprietate a SRI, deoarece este rezultatul activitatilor proprii serviciului si nu DNA, prin sistemul tehnic (centrul national) de interceptare a comunicatiilor existent in structura proprie a SRI. Ca atare in acest moment procurorul si ofiterul judiciar, implicit conducerea DNA, este intr-o infractiune consumata de divulgarea secretului care pericliteaza siguranta nationala si abuz in serviciu, deoarece continutul inregistrarilor efectuate de SRI ca si notele de redare al continutului inregistrat de SRI sunt clasificate, iar in baza Legii 182/2002, art.24, alin 4 declasificarea se face doar prin hotarare a guvernului la solicitarea motivata a emitentului informatiilor clasificate, situatie neindeplinita de organele judiciare in cauza”.

*Cititi aici dezvaluirile jurnalistului Sorin Rosca Stanescu