Inalta Curte de Casatie si Justitie se dovedeste surda la strigatele romanilor apasati de restrictiile starii de alerta. Joi, 4 noiembrie 2021, judecatoarele supreme Maria Andries, Doina Visan si Carmen Maria Ilie au fixat abia la 13 ianuarie 2022 primul termen al recursului dintr-un dosar vizand anularea certificatului verde la evenimente – fie ele publice sau private.

Ne referim la cauza in care avocatii Mikolt Kapcza (foto stanga) si Gabriel Marin (foto dreapta) au obtinut prima dintre cele doua hotarari rasunatoare din partea magistratului Radu Rares Dusa de la Curtea de Apel Cluj: sentinta din 28 septembrie 2021 de anulare a acelor prevederi din Hotararea de Guvern nr. 531/2021 (privind cea mai recenta prelungire a starii de alerta, cu incepere din 13 mai 2021) care le permit romanilor accesul la evenimente publice (spectacole, meciuri etc.), dar si private (nunti, botezuri s.a.) doar daca prezinta certificatul de vaccinare sau un test COVID negativ. O motivare cat se poate de dura pentru regimul Iohannis-Citu-Arafat, in conditiile in care judecatorul Dusa a subliniat ca HG-ul atacat introduce de facto obligativitatea vaccinarii – ceea ce este ilegal, din moment ce nicio lege nu impune acest lucru. Or, Constitutia Romaniei statueaza – la art. 34 alin. 3 – ca „organizarea asistentei medicale (...) se stabileste potrivit legii”. Deci nicidecum potrivit unui act infralegal, cum este o hotarare de Guvern, a subliniat magistratul de la CA Cluj. In aceeasi sentinta, Dusa a aratat ca discriminarea este cu atat mai grava, cu cat oamenii nevaccinati sunt majoritari in Romania (click aici pentru a citi).

Revenind in prezent, va spunem ca initial cele trei judecatoare de la ICCJ stabilisera primul termen al recursului tocmai pentru data de 7 aprilie 2022. Fireste ca avocatii Kapcza si Marin au cerut preschimbarea termenului, motiv pentru care tripleta Ilie-Andries-Visan s-a „milostivit” si l-a fixat pentru ziua de 13 ianuarie 2022.

Iata minuta incheierii din dosarul nr. 350/33/2021:

„Admite cererea privind preschimbarea termenului de judecata stabilit in data de 7 aprilie 2022. Preschimba termenul de judecata stabilit pentru solutionarea cererilor de recurs, la data de 13 ianuarie 2022, cu citarea partilor”.

N-o spunem noi, ci CCR

N-am insista asupra acestui subiect daca insasi Curtea Constitutionala a Romaniei nu ar fi luat atitudine impotriva nepasarii instantelor, care acorda termene suficient de indepartate pentru ca Guvernul sa aiba timp a emite noi si noi HG-uri privind prelungirea la infinit a restrictiilor. Este vorba despre Decizia nr. 457/2020, unde CCR a aratat cu degetul Parlamentul, care nu se mobilizeaza sa modifice nici Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, nici Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

„38. Mai mult, Curtea observa ca lipsa de claritate a reglementarii are consecinte directe asupra exercitarii dreptului de acces la justitie si a dreptului consacrat de art.52 alin.(1) din Constitutie, persoana interesata sa atace in justitie o hotarare a Guvernului ori un ordin sau o instructiune emisa in temeiul Legii nr.55/2020 neputand identifica reglementarile procedurale aplicabile, astfel incat sa se conformeze acestora. (...)

41. Totodata, principiul accesului liber la justitie implica si adoptarea de catre legiuitor a unor reguli de procedura clare, care sa cuprinda cu precizie conditiile si termenele in care justitiabilii isi pot exercita drepturile lor procesuale. (...)

42. Curtea Constitutionala constata ca simpla trimitere cu caracter general pe care dispozitiile de lege analizate o fac la prevederile de drept in comun in materie, in conditiile in care reglementarile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 sunt excluse in mod expres de la aplicare, nu intruneste conditiile de claritate si previzibilitate necesare asigurarii dreptului de acces liber la justitie, fiind infrante, in consecinta, prevederile constitutionale ale art.21 si art.52. (...)

43. Curtea Constitutionala, raspunzand criticilor formulate de autoarea exceptiei, retine ca asigurarea unui drept de acces efectiv la justitie trebuie analizata si prin prisma efectelor pe care hotararea judecatoreasca le are asupra drepturilor persoanei care s-a adresat justitiei. In acest sens, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 17 din 17 ianuarie 2017 (...), s-a retinut ca un drept de acces la justitie efectiv 'nu se caracterizeaza doar prin posibilitatea instantei de judecata de a examina ansamblul mijloacelor, argumentelor si probelor prezentate si de a pronunta o solutie, ci si prin faptul ca solutia pronuntata determina inlaturarea incalcarii denuntate si a consecintelor sale pentru titularul dreptului incalcat'.

44. In cazul atacarii in justitie a hotararilor Guvernului, a ordinelor sau a instructiunilor ministrilor emise in vederea punerii in aplicare a unor masuri pe durata starii de alerta, in temeiul Legii nr.55/2020, asigurarea unui acces la justitie efectiv, in sensul mai sus retinut, s-ar realiza doar in masura in care hotararea pronuntata de instanta de judecata ar determina, odata cu constatarea nelegalitatii actului administrativ atacat, inlaturarea efectelor acestuia si a consecintelor sale. Or, aceste efecte ale hotararii judecatoresti nu ar putea fi obtinute decat in masura in care pronuntarea acesteia ar avea loc in termenul de aplicabilitate al acestor acte administrative, care este de cel mult 30 de zile de la intrarea lor in vigoare, asa cum reiese din dispozitiile art.3 alin.(1) si (2) si ale art.4 alin.(1) din Legea nr.55/2020.

45. Asa cum Curtea a constatat deja, dispozitiile Legii nr.55/2020 nu contin niciun fel de dispozitii procedurale care sa garanteze solutionarea cauzelor referitoare la actele administrative de declarare sau prelungire a starii de alerta intr-un termen scurt, care sa asigure un drept efectiv de acces la justitie.

46. Sub acest aspect, Curtea observa ca nici dispozitiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 nu ar raspunde acestor exigente. Chiar daca ar urgenta solutionarea actiunilor referitoare la actele normative prin care se instituie starea de alerta, instanta de judecata este tinuta sa asigure indeplinirea cerintelor referitoare la citarea legala a partilor si a dreptului partii adverse de a depune intampinare, care trebuie comunicata apoi reclamantului cu cel putin 15 zile inainte de primul termen de judecata [art.17 alin.(1) din Legea nr.554/2004]. Dispozitiile de lege prevad un termen de cel mult 30 de zile in care hotararile pot fi redactate, precum si faptul ca acestea pot fi atacate cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare [art.20 alin.(1) din Legea nr.554/2004]. Desi regula este aceea a suspendarii executarii actului administrativ atacat pana la solutionarea de urgenta a recursului [art.20 alin.(2) din Legea nr.554/2004], Curtea constata ca, in ceea ce priveste acele acte administrative emise pentru inlaturarea consecintelor epidemiilor, suspendarea nu este posibila [art.5 alin.(3) din Legea nr.554/2004].

47. Prin urmare, aplicarea procedurii de judecata reglementate de Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 ar face imposibila pronuntarea unei hotarari intr-un termen mai scurt de 30 de zile, astfel incat efectele acestei hotarari nu ar fi apte sa inlature in mod concret consecintele actelor administrative emise in temeiul Legii nr.55/2020.

48. Avand in vedere toate aceste aspecte, Curtea apreciaza ca dispozitiile art.72 alin.(2) din Legea nr.55/2020, cu referire la art.42 alin.(3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.21/2004, precum si solutia legislativa din art.72 alin.(1) din Legea nr.55/2020, potrivit careia dispozitiile acestei legi se completeaza cu reglementarile de drept comun aplicabile in materie in ceea ce priveste solutionarea actiunilor formulate impotriva hotararilor Guvernului prin care se instituie, se prelungeste sau inceteaza starea de alerta, precum si a ordinelor si a instructiunilor prin care se stabileste aplicarea unor masuri pe durata starii de alerta sunt neconstitutionale, fiind contrare prevederilor art.1 alin.(5), ale art.21 si ale art.52 alin.(1) din Constitutie.

49. Curtea subliniaza ca, in vederea inlaturarii viciului de neconstitutionalitate constatat si a asigurarii unei reglementari clare, ca sa garanteze in mod efectiv si eficient accesul la justitie al persoanelor ale caror drepturi sau interese au fost incalcate prin emiterea unor hotarari ale Guvernului, ordine sau instructiuni ale ministrilor pentru punerea in aplicare a unor masuri pe durata starii de alerta, in temeiul Legii nr.55/2020, legiuitorul este chemat sa reglementeze o procedura al carei continut sa fie usor identificabil, clar si previzibil sub aspectul consecintelor si care sa asigure posibilitatea solutionarii cauzelor in regim de urgenta, intr-un termen foarte scurt, astfel incat hotararile pronuntate sa fie apte sa inlature in mod concret si eficient consecintele actelor administrative atacate, in perioada in care acestea produc efecte”.

Se poate si mai rau

Ca o palida consolare, va spunem ca lucrurile ar putea sta chiar mai grav. Lumea Justitiei v-a prezentat actiunea prin care avocatul Alexandru Musatoiu cere desfiintarea HG 394/2020 privind instituirea starii de alerta. In cauza nr. 458/59/2021, aflata tot in faza de recurs, ICCJ i-a stabilit lui Musatoiu primul termen taman la 17 ianuarie 2023 (click aici pentru a citi). Din fericire, avocatul a facut solicitare de preschimbare, care va fi analizata joi, 11 noiembrie 2021.