Lumeajustitiei.ro prezinta opiniei publice dovada de netagaduit ca Inspectia Judiciara condusa de judecatoarea Rica Vasiliu (foto) actioneaza fatis pentru acoperirea procurorilor care fac abuz de interceptari telefonice (care asculta persoane fara nicio legatura cu cauza, iar apoi le pun la dosare stenogramele convorbirilor cu scopul premeditat ca acestea sa ajunga publice si sa le afecteze imaginea). Libertatea de exprimare garantata de CEDO si de Constitutia Romaniei, precum si prevederile Codului de procedura penala, din care, culmea, citeaza, nu valoreaza doi bani pentru Inspectia Judiciara, care de altfel ne-a obisnuit sa nu ceara niciodata sanctionarea scurgerilor de informatii din dosare ori folosirea nejustificata a unor interceptari in cauza, care ajung ca un facut in presa...

In orice stat democratic, interceptarea convorbirilor unor jurnalisti, fara a avea nicio legatura cu o cauza penala, chiar si accidental obtinute, precum si utilizarea acestor convorbiri de catre procurori prin interpretari tendentioase, in scop vadit de compromitere a jurnalistilor, ar fi produs urgent destituirea din magistratura a respectivilor magistrati, dar si a tuturor sefilor acestora care le-au girat activitatea. In Romania in care niste procurori-politici au ajuns sa nu le mai fie teama sa asculte pe nimeni - si care isi permit apoi sa scurga in spatiul public sute de stenograme pentru a compromite functie de interese politicieni, oameni de afaceri, magistrati si jurnalisti – aceste fapte deosebit de grave sunt musamalizate sistematic de Inspectia Judiciara si de catre CSM.

Lumeajustitiei.ro va prezinta dovada ca Inspectia CSM nu doar ca ne prosteste pe fata, rastalmacind legile asa cum doreste, dar prin musamalizarea unor asemenea fapte incurajeaza procurorii-politici sa perpetueze actele de incalcare a drepturilor fundamentale ale cetatenilor. In cele de mai jos veti afla cum a fost sesizata Inspectia privitor la interceptarile unor jurnalisti folosite ilegal de procurorii DIICOT Galati, si maniera prin care s-a musamalizat aceasta sesizare, prin clasare.

Anuntam pe aceasta cale ca vom formula plangeri penale impotriva autorilor rezolutiei de clasare, respectiv a inspectorilor CSM care au pus mai presus de lege si drepturile fundamentale ale cetatenilor, prost-inteleasa solidaritate de breasla, manifestand ca de obicei protectionism fata de procurorii din marile parchete, care au nenorocit sute de persoane cu functii importante in dosarele finalizate cu achitari, si au scurs sute de stenograme in presa, fara sa pateasca vreodata ceva.

Sesizarea jurnalistului Razvan Savaliuc impotriva procurorilor DIICOT Galati Sorin Carare si Sorin Leau pentru exercitarea functiei cu rea-credinta

In esenta, la data de 2 august 2012, Razvan Savaliuc, senior editor la Lumeajustitiei.ro a sesizat Inspectia Judiciara aratand urmatoarele:

„Prin Rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012, procurorii Carare Sorin Danut si Leau Sorin, de la Serviciul Teritorial Galati al DIICOT, au dispus trimiterea in judecata a deputatului Mihai Boldea si altii, pentru o serie de infractiuni.

In conditiile in care procurorul Sorin Carare este tinta a numeroase plangeri penale si disciplinare – unele mediatizate in presa - fiind cercetat penal de catre DNA Galati pentru luare de mita la plangerile unor persoane, procurorii de caz care au emis rechizitoriul sus-mentionat au ales sa insereze in actul de sesizare al instantei pasaje din convorbiri telefonice purtate intre jurnalisti si inculpatii din dosar, care au fost interceptate cu mult timp inaintea trimiterii in judecata.

Astfel, in Rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012, procurorii Carare Sorin Danut si Leau Sorin au inserat o serie de discutii telefonice ale actualilor inculpati Boza Alexandru si Boldea Mihai cu jurnalisti de la „Jurnalul” si „Antena 3”, precum si cu subsemnatul, convorbiri care nu au nicio legatura cu cauza si care, in realitate, privesc abordari telefonice sau prin mail ale jurnalistilor, din partea celor cercetati in aceasta cauza, care au dorit sa aduca la cunostinta publicului faptul ca au depus plangeri impotriva anchetatorilor de caz precum si motivele lor in aparare.

Inserarea in rechizitoriu a unor interceptari telefonice, care nu au nicio legatura cu cauza este interzisa si de art. 91, indice 2 (4) Cod procedura penala, care prevede: „Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si pot fi transmise judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia”.

De asemenea, art. Art. 17 din Codul Deontologic al Magistratilor prevede: „Magistratii au obligatia de a nu dezvalui sau folosi pentru alte scopuri decat cele legate direct de exercitarea profesiei, informatiile pe care le-au obtinut în calitate de magistrati (...)

Inserarea acestor convorbiri in Rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012, de catre procurorii Carare Sorin Danut si Leau Sorin nu poate fi justificata, ele neavand legatura cu cauza si neavand ca situatie de fapt nicio legatura cu vreo fapta din cele cercetate in cauza. Aceste interpretari tendentioase, alaturi de inserarea interceptarilor in rechizitoriu, constituie in opinia mea o actiune de reglare de conturi intre procurorul Carare si jurnalistii care au publicat plangeri impotriva acestuia, eu fiind, in plus, jurnalistul care in cadrul unei conferinte de presa organizata de seful DIICOT Codrut Olaru, i-am cerut acestuia sa explice cum au fost solutionate plangerile impotriva aceluiasi Carare Sorin.

De asemenea, consider ca inserarea unor convorbiri dintre jurnalisti si persoane care ulterior au ajuns sa fie trimise in judecata, nu are alt scop decat intimidarea jurnalistilor vizati, prin crearea unei imagini de complicitate cu prezumtivii infractori.

Faptul e cu atat mai grav cu cat in urma unor plangeri indreptate impotriva sa, procurorul Carare Sorin este in prezent cercetat penal, de DNA pentru luare de mita, in legatura cu o presupusa incercare de stopare a cererilor de prelungire a arestului preventiv pentru deputatul Boldea Mihai – vezi disjungerea din Rechizitoriul 166/P/2012 al DNA Galati prin care s-a dispus: „Cauza se va disjunge fata de procurorii Ciafalon Ion si Carare Sorin, din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Galati, precum si fata de ofiterul de politie judiciara Minjirean Valentin din cadrul BCCO Galati, in vederea continuarii cercetarilor de catre DNA – ST Galati, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 254, alin. 1 Cod penal in referire la art. 6 si 7, alin. 1 din Legea nr. 78/2000 si art. 17, lit. A teza a doua din Legea nr. 78/2000 in referire la art. 264 Cod penal”.

Din perspectiva acestor cercetari efectuate de DNA, nu ar fi exclus, in opinia mea, ca procurorul Carare Sorin sa fi urmarit sa-si confectioneze dinadins o imagine de incoruptibil, 'hartuit' de inculpati si jurnalisti, cu atat mai mult cu cat a avut si sprijinul procurorului sef Ion Ciafalon, care i-a verificat rechizitoriul.”

Iata cum a musamalizat Inspectia Judiciara cazul, pretinzand ca utilizarea stenogramelor nu a urmarit vatamarea jurnalistilor, ci „de a demonstra actiunea conjugata a membrilor grupului infractional in vederea ingreunarii cercetarilor”. Inspectia insa a omis deliberat sa constate ca inculpatii nu au fost acuzati de interventii denigratoare in presa, ci de alte infractiuni. Ca atare, neavand legatura cu infractiunile din dosar, interceptarile nu puteau fi folosite

La data de 26 noiembrie 2012, Inspectia Judiciara, sub semnatura inspectoarei sefe Rica Vasiliu (foto) care are fiul cercetat penal de DNA intr-un dosar de coruptie, a comunicat jurnalistului Razvan Savaliuc ca s-a dispus clasarea sesizarii acestuia intrucat: „Inspectia Judiciara nu are competente de a interveni in solutionarea unei cauze penale, de a verifica masurile dispuse de procuror in timpul urmaririi penale...”

Din start se observa ca Inspectia si-a abandonat rolul la care o obliga legea si anume de a cerceta abaterile definite de art. 91, lit. t) din Legea nr. 303/2004 drept „exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Precizam ca in speta nu s-a sesizat vreo solutie gresita in cauza, ci faptul ca s-au atasat la rechizitoriu convorbiri ale inculpatilor cu jurnalisti, efectuate cu un an inainte ca sa existe inceputa urmarirea penala in cauza, si care nu au legatura cu vreuna din infractiunile pentru care s-a emis rechizitoriul.

Or, art. 91, indice 2 (4) Cod procedura penala, prevede imperativ: „Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si pot fi transmise judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia”.

Neputand sa demonstreze ca respectivele convorbiri (simple abordari jurnalistice ale persoanelor cercetate, care au sesizat presa impotriva procurorilor DIICOT Galati, care au mari probleme de credibilitate) au legatura cu vreo infractiune pentru care s-a dispus trimiterea in judecata sau alta solutie in cauza – singura situatie care ar fi permis utilizarea interceptarilor - Inspectia CSM s-a pretat la tot felul de artificii judiciare pentru a justifica solutia de clasare. Astfel, Inspectia CSM a demonstrat, vorba presedintelui CCR Augustin Zegrean, ca „maretia dreptului” sta in faptul ca poate fi interpretat in fel si chip:

Citam din rezolutia de clasare: „Analizand cuprinsul sesizarii, precum si procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice la care se face referire in cuprinsul memoriului, se apreciza ca aspectele semnalate nu sunt intemeiate, procurorii Carare Sorin si Sorin Leau, din cadrul DIICOT – Galati obtinand aceste mijloace de proba in conditiile prevazute de art. 91 indice 1 si urmatoarele CPP, apreciindu-le ca utile, pertinente si concludente in vederea stabilirii cu exactitate a situatiei de fapt. In materia raspunderii disciplinare a magistratilor exista rea-credinta atunci cand procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane. Or, convorbirile interceptate si inregistrate in conditiile legii, purtate intre inculpati si petent, nu exced obiectului cauzei, in conditiile in care prin aceasta s-a urmarit a se dovedi legatura dintre membrii grupului infractional si modul acestora de actiune in vederea indeplinirii cu succes a activitatii infractionale. Mai mult, prin inserarea acestora in cuprinsul rechizitoriului nu s-a urmarit vatamarea petentului, respectiv afectarea imaginii acestuia, scopul urmarit fiind acela de a demonstra actiunea conjugata a membrilor grupului infractional in vederea ingreunarii cercetarilor efectuate in cauza, prin promovarea unui numar mare de plangeri penale, sesizari catre CSM si sefii ierarhici ai procurorilor de caz, precum si interventii pentru publicarea in presa a unor articole denigratoare la adresa acestora”.

Este incredibil cu cata nerusinare Inspectia CSM preia acelasi mesaj insinuant al procurorilor DIICOT Galati, si anume ca jurnalistii abordati de cei acuzati in cauza ar fi partasi la „publicarea in presa a unor articole denigratoare”. Deci, daca un cetatean care se considera abuzat de niste procurori si alege sa se adreseze autoritatilor si presei pentru a semnala abuzul, in virtutea dreptului la petitie si la libera exprimare, intra automat in cardasie cu jurnalistii pentru a-i oprima pe procurori. Pentru un asemenea rationament judiciar, consideram in orice stat vestic european, un inspector judiciar era  urgent schimbat din functie si acuzat ca atenteaza la libertatile cetatenesti! In Romania insa asemenea lucruri apar firesti... Dar haideti sa vedeti si restul aberatiilor inspectorilor judiciari:

Citam din rezolutia de clasare: „Rationamentul logico-juridic, respectiv in situatia de fapt retinuta, incadrarea juridica a faptelor, cat si mijloacele de proba retinute de procuror in rechizitoriu, se cenzureaza de catre procurorul ierarhic superior cu ocazia verificarii legalitatii... In consecinta, valoarea probanta si utilitatea probei cu privire la care isi exprima nemultumirea petentul, poate fi apreciata in aceasta faza procesuala doar de catre instanta, cu prilejul judecarii cauzei...”

Iata asadar cum Inspectia lui Rica Vasiliu minte ca stenogramele discutiilor dintre jurnalisti si persoanele care nici macar nu erau puse sub invinuire la data interceptarilor ar fi „mijloace de proba” in aceasta cauza! Aceste convorbiri nu pot fi mijloace de proba, pentru ca ele nu privesc nicio infractiune din cele retinute in sarcina inculpatilor prin actul de inculpare. Asadar o instanta de judecata nu ar putea sa le foloseasca altfel decat sa ia act de ele cu titlu de divertisment... Or, reamintim prevederile art. 91, indice 2 (4) Cod procedura penala, aplicabile in prezenta situatie: „Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si pot fi transmise judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia”.

Iata asadar, cum ingroapa Inspectia Judiciara abuzurile comise in privinta utilizarii interceptarilor telefonice contrar prevederilor CPP. Mai mira pe cineva ca in Romania lunar sunt scurse in spatiul public asemenea acte din dosare, care potrivit legii au regim confidential? Cat va mai dura aceasta batjocura?

* Cititi aici rezolutia de clasare a Inspectiei CSM

* Cititi aici interceptarile fara nicio legatura cu cauza, inserate de procurorul Carare Sorin in rechizitoriu

* Cititi aici extrase din Rechizitoriul 166/P/2012 al DNA Galati in prin care s-a dispus disjungerea cauzei fata de procurorii DIICOT Ion Ciafalon si Sorin Carare pentru luare de mita