Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru procurori – condusa de vicepresedintele CSM Oana Schmidt Haineala (foto) a publicat hotararile prin care a motivat avizele negative date procurorului Ioan Irimie, care a candidat la propunerea ministrului Justitiei Mona Pivniceru la functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie si procurorului Tiberiu Nitu, candidat la functia de Procuror General al Romaniei. In expunerea de motive pentru care au fost avizati negativ, Sectia de procurori a CSM a concluzionat ca procurorul Ioan Irimie nu poate ocupa functia de procuror sef al DNA, intrucat nu cunoaste institutiile Europene si nu stapaneste o viziunea manageriala privind organizarea si eficentizarea Directiei Anticoruptie, in timp ce procurorul Tiberiu Nitu nu poate conduce Parchetul General al Romaniei pentru ca este irascibil, are un autocontrol scazut si o rezistanta scazuta la stres. Atat in cazul lui Nitu, cat si in cazul lui Irimie, Sectia de procurori a CSM a afirmat ca nu empatizeaza cu personalul.

CSM l-a avizat negativ pe Ioan Irimie din cauza "background-ului si modului de prezentare a candidatului"

In hotararea prin care motiveaza avizul negativ dat procurorului Ioan Irimie, candidat la functia de procuror sef al DNA, Sectia de procurori a CSM a constatat ca Irimie nu poate ocupa acest post, intrucat nu cunoaste modul de functionare al DNA, nu are abilitati in domeniul bunelor relatii cu mass media si nu pare preocupat sa imbunatateasca imaginea publica a institutiei. In acelasi timp, Sectia pentru procurori a CSM a concluzionat ca procurorul Ioan Irimie nu se poate impune ca lider in fata personalului DNA, neavand capacitatea de a-i motiva corespunzator pe procurori si restul personalului din directie. Prezentam in continuare observatiile formulate de Sectia de procurori a CSM, condusa de vicepresedintele institutiei, Oana Schmidt Haineala, in cazul procurorului Ioan Irimie:

"Domnul procuror Ioan Irimie nu cunoaste institutiile Uniunii Europene, facand confuzie intre institutii atat sub aspect organizatoric cat si din punct de vedere al atributiilor si al relatiilor cu alte organizatii sau institutii nationale ori europene. In acest sens se retine confundarea Consiliului Europei cu Comisia Europeana, respectiv a evaluarilor la care Romania este supusa in cadrul mecanismului instituit de Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO), cu Mecanismul de cooperare si verificare (MCV), respectiv evaluarile la care Romania este supusa de comisia Europeana. Totodata, se observa si cunoasterea lacunara a realitatilor institutionale ale Directiei Nationale Anticoruptie de catre candidat, tinand seama, de exemplu, de lipsa unui raspuns satisfacator privind rolul Directiei Nationale Anticoruptie in cadrul Grupului de state impotriva coruptiei (GRECO), precum si de lipsa unei prezentari coerente si detaliate a modalitatilor concrete de colaborare cu Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul Romaniei, Ministerul Finantelor Publice si alte institutii publice, inclusiv cu Serviciul Roman de Informatii sau alte structuri informative specializate.

Referitor la capacitate de analiza, sinteza, previziune, strategie si planificare pe termen scrut, mediu si lung, la capacitate de organizare, la indentificare unor eventuale disfunctii si vulnerabilitati, precum si a solutiilor propuse pentru prevenirea si inlaturarea acestora, dar si a propunerilor pentru imbunatatirea activitatii manageriale a Directiei Nationale Anticoruptie, Sectia pentru procurori retine ca domnul procuror Ioan Irimie dovedeste o lipsa de viziune manageriala privind organizarea si eficientizarea Directiei Nationale Anticoruptie. In acest sens, se constata ca desi domnul procuror a identificat o serie de vulnerabilitati si posibile disfunctii si a propus obiective a caror indeplinire ar putea conduce la diminuarea, respectiv eliminarea vulnerabilitatilor sau disfunctiilor, nu sunt prezente modalitati concrete si eficiente de natura a atinge obiectivele propuse. In privinta resurselor umane, desi propune completarea schemei de personal a Directiei Nationale Anticoruptie cu procurori in cadrul celorlalte unitati de parchet, domnul procuror Ioan Irimie nu a specificat modalitati concrete si eficiente de punere in practica a acestui deziderat in raport cu posibilitatile actuale si cu legislatia in vigoare.

De asemenea, se remarca ca domnul procuror Ioan Irimie nu a utilizat pentru identificarea vulnerabilitatilor sau disfunctiilor studii si analize privind eficacitatea si eficienta sistemului judiciar, motiv pentru care, in unele cazuri, sustinerile si viziunea domniei sale sunt in contradictie cu indicatorii statistici si de performanta existenti in rapoartele de activitate ale Directiei Nationale Anticoruptie.

Incompleta aprofundare a specificului institutiei s-a evidentiat, de exemplu, si in faptul ca domnul procuror a retinut in proiectul sau drept vulnerabilitate, "instabilitatea cadrului legislativ", aceasta in conditiile in care Directia Nationala Anticoruptie nu s-a confruntat cu asa ceva, nici referitor la incriminarea infractiunilor de coruptie sau conexe (ultima modificare datand din primvara anului 2007) nici referitor la cdrul functional al institutiei. Totodata, referitor la statutul magistratului, domnul procuror Ioan Irimie a afirmat ca o solutie potrivita ar fi ca procurorii sa se bucure de inamovibilitate, fapt ce denota o cunoastere deficitara a acestei institutii.

In privinta criteriilor referitoare la capacitatea de comunicare, de relationare si in legatura cu rapiditatea in luarea deciziilor, Sectia pentru procurori apreciaza ca domnul procuror Ioan Irimie nu dovedeste abilitati in domeniul bunelor relatii cu mass media si al transparentei, si nici preocupari in ceea ce priveste imbunatatirea imaginii publice a institutiei. De altfel, domnul procuror a demonstrat si incapacitatea de a lua decizia potrivita in ce priveste modul de reactie al sefului institutiei intr-o prezumtiva situatie in care asupra unuia dintre procurorii structurii s-ar exercita presiuni.

Referitor la activitatea efectiva depusa de catre domnul procuror Ioan Irimie, se constata faptul ca acesta nu s-a evidentiat prin intocmirea unui numar corespunzatori de rechizitorii in cauzele de coruptie instrumentate, astfel cum rezulta din situatia privind volumul de activitate al acestuia pentru perioada in care si-a desfasurat activitatea in cadrul Parchetului National Anticoruptie, respectiv in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in ultimul an de activitate in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, domnul procuror neintocmind niciun rechizitoriu.

Analizand perioada in care domnul procuror Ioan Irimie a exercitat functia de procuror sef al Serviciului Teritorial Cluj, Sectia pentru procurori retine lipsa de performanta in exercitarea atributiilor manageriale privind organizarea eficienta a activitatii, avand in vedere datele statistice privind activitatea la aceasta structura specializata in perioada 2003-2005, in raport cu datele statistice privind activitatea Serviciului Teritorial Cluj ulterioara acestei date, respectiv de la data acceptarii demisei domnului procuror Ioan Irimie din functia de procuror sef al structurii specializate mentionate.

De altfel, prin propunerea nr. 1176/C/2005, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie a solicitat revocarea domnului Ioan Irimie din functia de procuror sef al Serviciului Teritorial Cluj din cadrul Parchetului National Anticoruptie, motivat de lipsa de performanta a Serviciului Teritorial Cluj, aspect pe care domnul procuror nu a inteles sa il conteste prin modalitatile prevazute de lege, preferand sa isi depuna demisia.

Din desfasurarea interviului, Sectia pentru procurori retine in privinta candidatului o scazuta capacitate la adaptare la conditiile interviului, precum si furnizarea unor raspunsuri partiale, uneori eronate, in raport cu scopul si modalitatea de formulare a intrebarilor.

Avand in vedere aspectele mai sus mentionate, Sectia pentru procurori apreciaza ca domnul Ioan Irimie nu intruneste abilitatile necesare exercitarii functiei de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie atat la nivelul cunostintelor teoretice, cat si a deprinderilor practice privind managementul, comunicarea si principiile care guverneaza activitatea procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, cati si din punct de vedere conceptual, respectiv al viziunii integrate asupra structurii pentru care a candidat si al abilitatii de a exercita un management strategic. De asemenea, backgroundul si modul de prezentare al candidatului nu a fost de natura sa convinga Sectia pentru procurori in ceea ce priveste capacitatea domnului procuror de a se impune ca lider in fata personalului Directiei Nationale Anticoruptie, de a motiva corespunzator procurorii si restul personalului din directie pentru indeplinirea optima a competentelor legale".

Sectia pentru procurori a CSM a ajuns la concluzia ca Tiberiu Nitu este irascibil, nu empatizeaza cu personalul, are o rezistenta scazuta la stres, un autocontrol scazut si nici nu este spontan

Extrem de interesante sunt motivele pentru care Sectia pentru procurori a CSM a avizat negativ propunerea de numire a lui Tiberiu Nitu in functia de Procuror General al Romaniei. Astfel, pe langa anumite carente de ordin profesional, membrii Sectiei pentru procurori au ajuns la concluzia ca Tiberiu Nitu nu este cea mai indicata persoana pentru aceasta functie, intrucat este irascibil, are un autocontrol scazut, o rezistenta scazuta la stres, nu este spontan si nici nu empatizeaza cu personalul. Iata in continuare observatiile membrilor Sectiei pentru procurori a CSM cu privire la Tiberiu Nitu si motivele pentru care acesta a primit aviz negativ:

“Din analiza planului de management si din raspunsurile la intrebarile adresate de membrii Sectiei pentru procurori, rezulta ca modalitatile de inlaturare a vulnerabilitatilor identificate (n.r. - vulnerabilitati ale sistemului Ministerului Public identificate de Tiberiu Nitu in proiectul sau) sunt tratate la modul general, solutiile implica majoritar modificari legislative si nu sunt fundamentate pe studii si analize privind eficacitatea sistemului judiciar, un exemplu edificator in acest sens fiind necunoasterea studiilor de impact referitoare la noile coduri. De altfel, la majoritatea intrebarilor adresate de Sectia pentru procurori, domnul procuror a evitat raspunsurile directe si concrete.

S-a constatat, totodata, ca lipseste cu desavarsire din proiect orice perspectiva asupra modului in care Ministerul Public se inscrie in sinergia institutionala, respectiv orice viziune asupra relationarii cu celelalte institutii implicate direct sau indirect in actul de justitie. De asemenea, domnul procuror, invitat fiind de membrii Sectiei pentru procurori sa raspunda la intrebari pe aceasta tema, nu a fost in masura sa contureze o viziune coerenta asupra problemei.

Domnul Nitu Tiberiu-Mihail nu a identificat masuri imediate si concrete care, in raport de resursele umane si materiale actuale si de legislatia in vigoare, sa conduca la obtinerea unor rezultate pozitive in mai buna desfasurare a activitatii unitatilor de parchet.

Astfel, desi recunoaste ca masura delegarii procurorilor de la parchetele de la nivelele superioare la parchetele de la nivelele inferioare, in vederea preluarii de dosare, nu are un rezultat scontat, propune aceasta masura in locul unei masuri deja existente, care a fost apreciata ca fiind remarcabila sub aspectul volumului cauzelor preluate si al modalitatii de preluare, astfel cum rezulta din Hotararea Sectiei pentru procurori nr. 326/12.09.2012, prin care a fost aprobat Raportul Inspectiei Judiciare nr. 1169/IJ/330/SIP/2012. De asemenea, candidatul nu a prezentat o analiza si masuri aferente necesitatii de personal auxiliar, in contextul in care in ultimii ani s-au adaugat noi atributii in sarcina grefierilor.

Sub aspectul preluarii dosarelor de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de la unitatile de parchet din subordine, Sectia pentru procurori constata lipsa de performanta si neimplicare in exercitarea atributiilor manageriale la nivelul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, intrucat, in perioada in care domnul Nitu Tiberiu – Mihail a coordonat activitatea acestei sectii in calitate de prim adjunct al procurorului general, la aceasta sectie nu s-a inregistrat niciun dosar finalizat prin rechizitoriu in materia conflictului de interese, coruptiei sau evaziunii fiscale, aceste materii fiind considerate prioritati majore ale Ministerului Public.

De asemenea, domnul Nitu Tiberiu – Mihail, din perspectiva functiei pentru care a candidat, ca ordonator principal de credite, a oferit raspunsuri vagi, fara a avea in vedere idei de punere in practica a unor strategii concrete.

In ceea ce priveste criteriul de evaluare referitor la cunostintele specifice functiei pentru care s-a propus de catre ministrul justitiei avizarea numirii, Sectia pentru procurori retine ca domnul Nitu Tiberiu – Mihail nu a dat dovada de initiativa in modernizarea managementului Ministerului Public sau in abordarea strategica a conducerii acestuia, o evaluare si o analiza a regulamentelor care guverneaza activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie lipsind cu desavarsire. De asemenea, candidatul nu a demonstrat cunostinte solide privind activitatea concreta a procurorilor din cadrul parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (de exemplu, nu cunoaste gradul de incarcatura al dosarelor/procuror la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si nici gradul de recuperare a prejudiciilor).

Din desfasurarea interviului, s-au sesizat in privinta candidatului un autocontrol scazut, o rezistenta scazuta la stres, irascibilitate, o scazuta capacitate de mobilizare si adaptare la interviu, precum si o spontaneitate redusa.

Sectia pentru procurori mai retine ca domnul Nitu Tiberiu – Mihail nu intruneste conditiile si exigentele necesare functiei de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar si din perspectiva structurii de personalitate, respectiv a abilitatii de a relationa nu personalul, de a empatiza si de a reusi motivarea si mobilizarea acestuia in vederea participarii la realizarea obiectivelor Ministerului Public, toate pe fondul unei rezistente scazute la stres si al unei disponibilitati limitate la efort”.

*Cititi aici Hotararea CSM privind avizul negativ dat procurorului Ioan Irimie pentru sefia DNA

*Cititi aici Hotararea CSM privind avizul negativ dat procurorului Tiberiu Nitu pentru sefia PICCJ