Reprezentanti ai Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa ICCJ, Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Asociatiei Procurorilor din Romania si Inspectiei Judiciare a CSM au ajuns la concluzia ca propunerile de modificare a legii privind statutul judecatorilor si al procurorilor, facute de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, ar fi de natura sa produca efecte ce vor avea grave urmari asupra independentei Justitiei si asupra respectarii principiului separatiei puterilor in stat. De asemenea, in ceea ce priveste noua descriere, facuta de MJ, a relei-credinte sau a gravei neglijente, magistratii au opinat ca aceasta descriere este una care aduce atingere autoritatii de lucru judecat. Potrivit unui comunicat al Consiliului, remis presei luni, aceasta concluzie a fost una unanima!

Reprezentantii intregului sistem judiciar se opun ca Ministerul Justitiei sa fie titular al actiunii disciplinare, pentru ca ministrul face parte din Executiv, si s-ar incalca separatia puterilor in stat

Conform comunicatului transmis de CSM: “in cadrul intalnirii, participantii au analizat propunerile legislative ale Ministerului Justitiei, aflate in dezbatere publica, pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare si Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata. Dezbaterile au permis conturarea unui punct de vedere unitar in legatura cu aspectele care au constituit obiectul propunerilor de modificare a reglementarilor privind abaterile disciplinare, procedura disciplinara, organizarea Inspectiei Judiciare si statutul inspectorilor judiciari. Reprezentantii institutiilor si organizatiilor profesionale participante au subliniat faptul ca, prin aceste propuneri legislative, in eventualitatea in care vor fi adoptate in forma elaborata de Ministerul Justitiei, se vor produce efecte care aduc grave atingeri principiilor constitutionale privind independenta sistemului judiciar si separatia puterilor in stat. Astfel, prin modificarea art. 44 alin. (3) si (4) din Legea nr. 317/2004, care propune ca titulari ai actiunii disciplinare Ministrul Justitiei, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General al Parchetului de pe langa ICCJ, se incalca principiul constitutional al separatiei puterilor in stat, intrucat un reprezentant al executivului ar deveni titular al actiunii disciplinare impotriva unor magistrati, in pofida faptului ca nu exista nicio alta situatie in care unui membru ce reprezinta una din puterile constitutionale in stat i se recunoaste prin lege prerogativa promovarii actiunii disciplinare impotriva unei persoane ce reprezinta o alta putere”.

Pe de alta parte, in ceea ce priveste propunerea MJ ca Inspectia Judiciara sa fie o autoritate autonoma cu personalitate juridica, reprezentantii intregului sistem judiciar au apreciat ca aceasta “nu reprezinta un progres sub aspectul eficientei. De altfel, la data de 11 mai 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Ministrul Justitiei cu o serie de propuneri de modificare a Legii nr. 317/2004, republicata, in sensul prevederii calitatii procesuale a comisiilor de disciplina la judecarea actiunilor disciplinare, inclusiv in fata instantei investite cu solutionarea caii de atac si, respectiv, in sensul organizarii Inspectiei Judiciare ca structura autonoma in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Participantii au subliniat ca aceste modificari ar fi de natura sa asigure o reala eficientizare a activitatii Inspectiei Judiciare”.

Prin redefinirea “relei-credinte” si a “gravei neglijente” se incalca independenta judecatorului si autoritatea de lucru judecat!

Mai mult, “participantii au fost unanim de acord ca proiectul Ministerului Justitiei aduce atingere independentei Justitiei prin definirea relei credinte si a gravei neglijente”. Conform proiectului de modificare a legii, postat pe site-ul MJ, reaua-credinta si grava neglijenta ar urma sa fie definite astfel: “Articolul 991, cu urmatorul cuprins: Exista rea - credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca, cu stiinta, normele de drept material sau procesual. (2) Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav si nescuzabil, normele de drept material sau procesual.” Reprezentantii sistemului judiciar au apreciat ca: “ O abatere judiciara poate sanctiona doar acele conduite care nu privesc actul de justitie in sine, ci desfasurarea activitatii proprii sistemului, exterioara judecatii propriu-zise. Activitatea jurisdictionala, adica aplicarea normelor de drept material si procesual este rezervata exclusiv actului de justitie, hotararile fiind supuse doar controlului judecatoresc prin sistemul cailor de atac, ordinare sau extraordinare. Verificarea aplicarii legii de catre judecator, pentru a se aprecia incalcarea normei de drept material ori procesual presupune repunerea in discutie a actului de judecata, de catre o autoritate care nu este judiciara, cu consecinta incalcarii principiului independentei judecatorului si al autoritatii de lucru judecat. Dezbaterea organizata de Consiliul Superior al Magistraturii a permis armonizarea punctelor de vedere ale reprezentantilor institutiilor si organizatiilor profesionale participante, de natura sa reprezinte pozitia unitara a acestora, in interesul sistemului judiciar, cu privire la propunerile legislative elaborate de Ministerul Justitiei pentru modificarea actelor normative mentionate”.