* Pentru pasionatii de matematica, avem o noua formula privind actualizarea salariilor. Cum arata ea, vedeti facand click aici.

* Un lot din Autostrada Moldovei ar putea fi gata pana la finalul acestui an. Care este acel lot, cititi cu un click aici.

* Avocatul Razvan Doseanu (foto) din Baroul Bihor a dat lovitura: si-a inregistrat la OSIM marca „Avocatul prescriptie Doseanu. Sa nu zici ca nu ti-am spus!” (vezi facsimil 1).

Sa fie intr-un ceas bun! Lumea Justitiei ii ureaza s-o stapaneasca sanatos.

Iata ce a scris maestrul Doseanu pe Facebook joi, 6 februarie 2025:

„'SA NU ZICI CA NU TI-AM SPUS' este marca inregistrata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).

Nimeni nu mai poate folosi pentru viitor aceasta marca protejata in afara de Societatea de avocati 'DOSEANU&ASOCIATII'”.

* In caz ca va venea sa plangeti de mila cuiva, dar n-aveati de a cui, il puteti compatimi, de exemplu, pe procurorul Bogdan Pirlog, seful Parchetului Militar Bucuresti.

Luni, 3 februarie 2025, Tribunalul Uniunii Europene a trimis la plimbare ONG-ul infiintat de catre Bogdan Pirlog si procurorul suspendat Sorin Lia. Ne referim la Asociatia Initiativa pentru Justitiei (AIJ), care s-a plans la TUE de decizia prin care Comisia Europeana a ridicat MCV-ul de pe grumazul Romaniei.

La randul lui, TUE le-a aratat usa oengistilor lui Pirlog, respingandu-le actiunea ca inadmisibila in cauza T-1126/23.

Asadar, liber la oftat!

Redam comunicatul TUE (vezi facsimil 2):

„Stat de drept: actiunea formulata de o asociatie profesionala de procurori romani impotriva deciziei Comisiei de abrogare a deciziei de instituire a mecanismului de cooperare si de verificare este respinsa ca inadmisibila

Prin aceasta ordonanta de inadmisibilitate, Tribunalul ia pozitie printre altele cu privire la problema inedita a relatiei dintre principiul efectului direct si conditia de admisibilitate referitoare la afectarea directa a unei persoane fizice sau juridice printr-o decizie care face obiectul unei actiuni in anulare introduse in temeiul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE.

Prezenta cauza se inscrie in contextul unei reforme de anvergura in domeniile justitiei si luptei impotriva coruptiei din Romania, reforma care a facut obiectul unei monitorizari la nivelul Uniunii Europene incepand cu anul 2007 in temeiul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV). Acest mecanism, instituit prin Decizia 2006/928, urmarea sa monitorizeze reformele intreprinse de Romania pentru a indeplini obiectivele de referinta definite in anexa la aceasta decizie (denumite in continuare 'obiectivele de referinta'). Aceste obiective fusesera stabilite in vederea finalizarii aderarii acestui stat la Uniune, prin remedierea deficientelor constatate de Comisia Europeana inainte de aderare. La 15 septembrie 2023, considerand ca Romania atinsese obiectivele mentionate, Comisia a adoptat Decizia 2023/1786 (denumita in continuare 'decizia atacata'), prin care Decizia 2006/928 a fost abrogata, punand astfel capat MCV.

Asociatia Initiativa pentru Justitie, o asociatie profesionala de procurori romani al carei obiect de activitate este asigurarea respectarii valorii statului de drept in Romania, a contestat aceasta decizie de abrogare in fata Tribunalului Uniunii Europene, afirmand ca ridicarea MCV i-ar afecta in mod direct pe membrii sai, intrucat, in lipsa acestui mecanism, ei ar fi expusi mai mult unor actiuni disciplinare nelegale. Comisia a ridicat o exceptie de inadmisibilitate, considerand ca decizia nu priveste individual nici reclamanta, nici pe vreunul dintre membrii sai.

Prin ordonanta sa, Tribunalul respinge actiunea in anulare ca inadmisibila, intrucat asociatia reclamanta nu are calitate procesuala activa nici in nume propriu, nici in numele procurorilor ale caror interese le apara.

In cadrul analizei aspectului daca decizia atacata produce in mod direct efecte juridice asupra situatiei procurorilor membri ai asociatiei reclamante, Tribunalul arata de la bun inceput ca, din moment ce aceasta decizie a abrogat Decizia 2006/928, ea trebuie examinata in lumina obiectului, a continutului si a contextului juridic si factual in care a intervenit aceasta din urma decizie. Rezulta ca decizia atacata nu poate produce direct efecte juridice asupra situatiei procurorilor romani decat in masura in care Decizia 2006/928 era ea insasi susceptibila sa produca asemenea efecte.

Or, nu aceasta este situatia. Astfel, din Decizia 2006/928 reiese ca efectele sale erau limitate la relatiile dintre Uniune si Romania, fara ca particularii, inclusiv procurorii, sa fi fost vizati in mod direct sau indirect de aceasta decizie. Prin urmare, contrar celor sustinute de reclamanta, decizia mentionata nu le-a conferit niciun drept membrilor sai, motiv pentru care nu se poate considera ca ea a produs in mod direct efecte asupra situatiei lor juridice.

Imprejurarea ca Curtea a recunoscut efectul direct al obiectivelor de referinta nu poate implica per se ca aceste obiective cuprindeau in mod necesar drepturi corespunzatoare pentru procurori de care acestia s-ar fi putut prevala in fata instantelor nationale. In sustinerea acestei consideratii, Tribunalul observa ca Curtea a conceput efectul direct al obiectivelor de referinta nu prin intermediul drepturilor si/sau al obligatiilor generate in privinta particularilor, ci din perspectiva ca principiul efectului direct include si obligatia instantelor nationale de a lasa neaplicata orice reglementare sau jurisprudenta nationala contrara dreptului Uniunii.

Tribunalul precizeaza ca, in orice caz, efectul direct al obiectivelor de referinta nu poate implica posibilitatea particularilor de a contesta eliminarea acestor obiective fara a demonstra ca aceasta eliminare implica prin ea insasi o atingere directa si individuala adusa pozitiei lor juridice, demonstratie care nu a fost facuta in speta.

Tribunalul conchide ca Decizia 2006/928 – si, in consecinta, nici decizia atacata – nu afecteaza direct reclamanta, astfel incat ea nu poate avea calitate procesuala activa. El aminteste insa ca, in pofida abrogarii Deciziei 2006/928 de instituire a MCV, procurorii care fac obiectul unor proceduri disciplinare se pot prevala in continuare de protectia jurisdictionala pe care le-o confera dreptul Uniunii, in temeiul articolului 19 TUE.

In sfarsit, Tribunalul aminteste ca interpretarea conditiilor de admisibilitate a actiunilor in anulare in lumina dreptului fundamental la protectie jurisdictionala efectiva nu trebuie sa conduca la inlaturarea conditiilor expres prevazute de tratate.

MENTIUNE: Actiunea in anulare are ca obiect anularea acelor acte ale institutiilor Uniunii care sunt contrare dreptului Uniunii. Cu respectarea anumitor conditii, statele membre, institutiile europene si particularii pot sesiza, dupa caz, Curtea de Justitie sau Tribunalul cu o actiune in anulare. Daca actiunea este intemeiata, actul este anulat. Institutia vizata trebuie sa ia masuri pentru a elimina eventualul vid juridic creat prin anularea actului.

MENTIUNE: Impotriva deciziei Tribunalului se poate declara recurs la Curte, numai pentru motive de drept, in termen de doua luni si zece zile de la notificarea acesteia”.

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!