Surpriza de proportii! Absolut neasteptat, presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto stanga) a aplicat o lovitura mortala “Binomului SRI-DNA”. Administratia Prezidentiala a emis, vineri 16 martie 2018, un comunicat bomba, in care practic recunoaste ca protocoalele incheiate intre Serviciul Roman de Informatii si parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care au stat la baza infiintarii echipelor mixte “SRI-DNA” si a celebrului “Binom SRI-DNA”, nu au fost facute in baza unor hotarari ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Ceea ce nu inseamna altceva decat faptul ca protocoalele SRI-PICCJ incheiate in 2009 au fost facute fara baza legala, doar pe semnaturile Procurorului General de la acea vreme Laura Kovesi (foto dreapta), directorului SRI de atunci George Maior si ale adjunctilor acestora, printre care generalul SRI Florian Coldea. Mai mult, intreaga activitate de urmarire penala, filaj si interceptare realizata de SRI in colaborare cu marile parchete, pe infractiuni de coruptie si evaziune fiscala, a fost in afara legii. In mod normal, urmatorul pas trebuie sa fie obligatoriu desecretizarea protocoalelor si, in opinia noastra, declansarea cercetarilor penale fata de semnatarii acestor documente.

Inainte de a prezenta comunicatul Administratiei Prezidentiale, amintim ca in 4 februarie 2009, PICCJ-ul condus de Laura Kovesi si SRI-ul condus de George Maior, au incheiat un protocol de cooperare, in baza carora ulterior a fost creat celebrul “Binom SRI-DNA” si celebrele echipe mixte “SRI-DNA”, existenta acestora din urma fiind recunoscuta chiar de Serviciul Roman de Informatii. Protocolul in cauza este mentionat in mai multe documente existente in dosarele DNA, unde regasim urmatoarea formulare: “Protocolul de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale nr. 003064 din 4.02.2009” (vezi facsimil). Ani de zile, in spatiul public s-a acreditat ideea ca acest protocol - care a premis ulterior colaborarea SRI-DNA pe dosare penale (DNA este directie in cadrul PICCJ) si comiterea a nenumarate abuzuri si incalcari ale drepturilor omului prin care mii de persoane au fost nenorocite, iar Romania distrusa cu arma catuselor – ar fi avut la baza hotarari secrete ale CSAT. Ei bine, in realitate hotararile CSAT nu priveau incheierea unor protocoale secrete intre PICCJ si SRI, asa cum in urma cu cateva zile fostul presedinte Traian Basescu a dezvaluit, fiind conformat acum de actualul presedinte Klaus Iohannis. Mai exact, hotararile CSAT se refereau doar la includerea coruptiei si evaziunii fiscale, dar si a presei, printre vulnerabilitatile la adresa sigurantei statului.

Presedintia Romaniei: “Consiliul Suprem de Aparare a Tarii nu a aprobat, prin Hotarari, incheierea unor protocoale intre Serviciul Roman de Informatii si Directia Nationala Anticoruptie sau intre Serviciul Roman de Informatii si alte entitati ale statului si nu a stabilit, prin prevederile Hotararilor aprobate, atributii suplimentare in sarcina acestora”

Revenind la comunicatul dat publicitatii de Administratia Prezidentiala, in acesta se precizeaza tocmai ca protocoalele SRI-PICCJ nu au avut la baza nicio hotarare CSAT. Presedintia Romaniei explica faptul ca CSAT nu a a aprobat incheierea unor protocoale intre SRI si DNA sau intre SRI si alte entitati, asa cum nici nu a stabilit atributii suplimentare in sarcina acestor institutii.

De asemenea, foarte important, CSAT precizeaza ca declasificare acestor protocoale poate fi facuta prin Hotarare de Guvern. Or, avand in vedere ca deja directorul SRI Eduard Hellvig a anuntat denuntarea protocoalelor care a stat la baza “Binomului SRI-DNA” este clar ca nu ar exista niciun impediment pentru desecretizare.

Iata comunicatul Administratiei Prezidentiale:

“In urma afirmatiilor vehiculate recent in spatiul public referitoare la protocoale secrete incheiate intre Serviciul Roman de Informatii si alte institutii, in baza unor Hotarari ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, precum si la declasificarea acestora, se impun o serie de clarificari:

Conform prerogativelor legale conferite de Constitutia Romaniei si de Legea de organizare si functionare nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii este autoritatea administrativa autonoma investita cu organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si securitatea nationala.

Prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalitatii organizate si a coruptiei, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea si combaterea terorismului.

Prin deciziile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sau pentru punerea in aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit in mod concret si nu s-a impus incheierea unor protocoale intre institutiile statului roman.

Aceste protocoale reprezinta acorduri bilaterale sau multilaterale, incheiate cu acordul partilor implicate, cu respectarea prevederilor legilor si regulamentelor proprii de organizare si functionare.

Prin Hotararile adoptate, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii nu a stabilit institutiilor abilitate ale statului atributii suplimentare fata de cele prevazute in actele normative in baza carora li se asigura organizarea si functionarea.

La nivelul CSAT, au fost aprobate doar directii de actiune si masuri generale pentru prevenirea sau inlaturarea riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii nationale, dispuse in temeiul Legii 415/2002.

Prin urmare, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii nu a aprobat, prin Hotarari, incheierea unor protocoale intre Serviciul Roman de Informatii si Directia Nationala Anticoruptie sau intre Serviciul Roman de Informatii si alte entitati ale statului si nu a stabilit, prin prevederile Hotararilor aprobate, atributii suplimentare in sarcina acestora.

Protocoalele au fost incheiate fie la solicitarea Serviciului Roman de Informatii, fie la solicitarea celorlalte entitati implicate, in baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare si functionare.

O parte dintre protocoalele incheiate intre Serviciul Roman de Informatii si alte institutii ale statului roman au fost deja puse la dispozitia Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activitatii SRI, la solicitarea acesteia.

In ceea ce priveste declasificarea, cadrul legal national incident, respectiv Legea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002 si H.G. nr. 781/2002, stipuleaza urmatoarele:

-Informatiile clasificate din categoria secrete de stat pot fi declasificate prin Hotarare a Guvernului, la solicitarea motivata a emitentului;

-Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizata de persoanele sau autoritatile publice competente sa aprobe clasificarea si nivelul de secretizare a informatiilor respective;

-Informatiile se declasifica daca:

a. termenul de clasificare a expirat;

b. dezvaluirea informatiilor nu mai poate prejudicia securitatea nationala, apararea tarii, ordinea publica ori interesele persoanelor de drept public sau privat detinatoare;

c. clasificarea a fost atribuita de o persoana neimputernicita prin lege.

Informatiile din categoria secrete de serviciu se declasifica de conducatorii unitatilor care le-au emis.

Intrucat Consiliul Suprem de Aparare a Tarii nu a emis Hotarari prin care sa impuna incheierea unor protocoale intre Serviciul Roman de Informatii si alte entitati sau Hotarari prin care sa aprobe astfel de protocoale, activitatea de desecretizare a acestora nu intra in responsabilitatea Consiliului si, cu atat mai putin, a Presedintelui Romaniei”.