Probele obtinute de DNA cu ajutorul investigatorului si colaboratorului sub acoperire in dosarul in care parchetul anticoruptie l-a trimis in judecata pentru o pretinsa luare de mita pe fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, prof. dr. Irinel Popescu, sunt nule. Asta intrucat ele au fost obtinute fara a exista un mandat de supraveghere tehnica de la judecatorul de drepturi si libertati.

Nelegalitatea probelor stranse de parchetul anticoruptie prin intermediul investigatorului si colaboratorului sub acoperire folositi de DNA este acuzata de aparatorul medicului Irinel Popescu, avocatul Cristian Winzer (foto). Acesta isi bazeaza argumentatia pe proaspata hotarare prealabila data de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ, care, prin Decizia 64/2023, pronuntata in dosarul 1796/1/2023, a stabilit ca pentru a autoriza folosirea unui investigator sub acoperire procurorul are nevoie de mandat de la judecator, chiar daca in cauza exista emis deja un mandat de supraveghere tehnica (MST). Hotararea a fost pronuntata in contextul in care procurorii obisnuiau sa autorizeze investigatori sub acoperire fara sa mai ia mandat de la judecatorul de libertati, sustinand ca deja a fost emis un mandat in cauza in ceea ce priveste tinta vizata. Cu alte cuvinte, procurorul obtinea de la judecatorul de drepturi si libertati un mandat de supraveghere si interceptare fata de o persoana, apoi autoriza folosirea unui investigator sub acoperire fara sa mai ceara un nou mandat. Or, necesitatea emiterii unui nou mandat si a aprobarii de catre judecator a folosirii investigatorului sub acoperire este obligatorie, adaugam noi, in conditiile in care autorizarea investigatorului sub acoperire poate fi facuta in alti termeni si alte conditii fata de mandatul de supraveghere emis initial de judecator, chiar daca priveste aceeasi tinta (click aici pentru a citi).

Probele trebuie excluse de la dosar

Fix intr-o asemenea situatie se regaseste prof. dr. Irinel Popescu, arata avocatul acestuia Cristian Winzer. Aparatorul reputatului medic dezvaluie, intr-o postare pe pagina sa de Facebook, de marti, 3 octombrie 2023, ca procurorul din dosarul lui Popescu a autorizat folosirea de catre martorul cu identitate protejata/colaborator sub acoperire si de catre investigatorul cu identitate reala a unor dispozitive tehnice de inregistrare, insa fara sa ceara mandat de supraveghere tehnica de la judecatorul de drepturi si libertati. O practica prin care se incalca in mod grav prevederile din Codul de procedura penala, asa cum ICCJ tocmai ce a decis. Consecinta este, precizeaza Winzer, ca toate probele obtinute in acest mod trebuie declarate nule si excluse din materialul probator.

Prezentam dezvaluirea avocatului Cristian Winzer, aparatorul prof. dr. Irinel Popescu:

“Fiat Justitia ruat caelum

Prin Decizia nr. 64/02 octombrie 2023, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala in Dosarul nr. 1796/1/2023, s-a stabilit ca 'in procedura prevazuta de articolul 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, precum si de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedura penala, sesizarea judecatorului de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica este obligatorie in cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sa poata folosi dispozitive tehnice de inregistrare, chiar daca exista un mandat de supraveghere tehnica de aceeaşi natura emis anterior, aceste dispozitii legale instituind o procedura speciala, derogatorie de la prevederile art. 139 din Codul de procedura penala.'

Chestiunea astfel dezlegata nu reprezinta decat o reconfirmare a insesi esentei si naturii textului de lege (text care era clar si pana la data pronuntarii deciziei I.C.C.J), care pune capat modului abuziv si discretionar in care (in anumite cauze) procurorul de caz obtinea probatoriu (si nu orice probatoriu, ci probatoriu esential, pe care acuzarea isi fundamenta atat necesitatea luarii masurilor preventive, cat si insesi solutiile de trimitere in judecata a persoanelor cercetate si acuzate de savarsirea unor fapte penale).

Personal, am criticat in mod constant, clar si dur (ultima data chiar in dosarul penal instrumentat de D.N.A. impotriva domnului Prof. Dr. Irinel Popescu) dispunerea si realizarea supravegherii tehnice (ca procedeu probator esential al acuzarii) cu incalcarea conditiilor legale imperative in materie.

Aceasta in conditiile obiective evidente in care (in cauza penala amintita) procurorul de caz autorizase folosirea de catre martorul cu identitate protejata/colaborator sub acoperire si de catre investigatorul cu identitate reala a unor dispozitive tehnice de inregistrare fara sesizarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati in vederea autorizarii supravegherii tehnice (constand in supravegherea ambientala audio, video si prin forografiere) si in vederea emiterii/eliberarii mandatelor de supraveghere tehnica. Adica prin incalcarea flagranta a legii!

Toate probele obtinute in aceste conditii (de obicei, pe durata unor luni intregi!) trebuie sa fie (si cu siguranta vor fi!) confirmate a fi nule, fiind imposibil sa mai fie folosite in procesul penal (mijloacele de proba trebuie excluse fizic din ansamblul material probator).

Din punctul meu de vedere, textul de lege incident a fost si ramane (mai ales reconfirmat fiind acum de catre I.C.C.J.) extrem de clar: de fiecare data cand procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire/cu identitate reala sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, cat si in situatiile exceptionale (cand folosirea unui investigator sub acoperire nu este suficienta pentru obtinerea datelor sau informatiilor ori nu este posibila) in care procurorul care supravegheaza/ efectueaza urmarirea penala autorizeaza folosirea unui colaborator (caruia ii poate fi atribuita o alta identitate decat cea reala), considera ca este necesar ca investigatorul sub acoperire/cu identitate reala si/sau acest colaborator 'sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica' – a se vedea dispozitiile art. 148 alin. (3) si (10) C.Pen. (ceea ce, revenind spre exemplificare la cauza penala care il vizeaza pe distinsul domn profesor Irinel Popescu, nu s-a intamplat in faza de urmarire penala!) – consecinta trebuind a fi constatarea nulitatii probelor astfel obtinute si, in consecinta, imposibilitatea folosirii lor in procesul penal, conform dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.Proc.Pen”.