Lovitura groaznica pentru DNA si doctorita Laura Kovesi. Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca parchetul anticoruptie a declansat nelegal o ancheta in legatura cu modul in care a fost adoptata Ordonanta de Urgenta 13/2017 privind modificarea Codurilor penale, imixtionand in activitatea Guvernului si incalcand astfel principiul separatiei puterilor in stat. Iar pentru acest derapaj de la democratie cineva trebuie sa raspunda. Acel cineva este, in opinia noastra si a mai multor avocati de renume care s-au pronuntat deja public, nimeni alta decat Laura Kovesi (foto 1). De aceea, ministrul Justitiei Tudorel Toader trebuie sa ceara de urgenta CSM revocarea din functie a Laurei Kovesi, pentru imixtiune in activitatea Executivului. Iar procurorii de caz Jean Uncheselu si Silviu Paul Dumitriu ar trebui anchetati fix pentru infractiunea atat de draga DNA, abuz in servciu.

CCR a admis, luni 27 februarie 2017, sesizarea formulata de presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu in legatura cu existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei si Ministerul Public, prin DNA. O sesizare in care Tariceanu arata ca este vorba despre un conflict juridic generat de actiunile procurorilor DNA care au declansat o ancheta in legatura cu adoptarea OUG 13/2017 si a proiectului de gratiere. Liderul ALDE considera ca procurorii DNA au uzurpat competentele Guvernului si solicita CCR sa statueze ca parchetele nu pot ancheta oportunitatea elaborarii actelor normative.

Dorneanu devoaleaza abuzurile DNA

Presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, a explicat ca CCR a decis sa admita sesizarea lui Calin Popescu Tariceanu dupa ce a constatat ca DNA a perturbat activitatea Guvernului si a incalcat dreptul Executivului de a aprecia oportunitatea legiferarii. Dorneanu a explicat ca DNA a anchetat lucruri care nu tin de competenta sa, ci aspecte care sunt verificare in mod normal de catre CCR, prin controlul de constitutionalitate:

„Problema este daca parchetul anticoruptie si-a arogat puteri care nu-i revin potrivit legii. Trebuie sa va spun ca exista conflict juridic intre autoritati atunci cand o putere isi aroga atributii, competente, puteri care potrivit Constitutiei revin alteia sau nu-si exercita una din atributiile care-i revin prin lege, declinandu-si competenta. Exista de asemenea un conflict atunci cand intre acele autoritati exista divergente cu privire la intinderea atributiilor fiecareia. Daca parchetul s-ar fi limitat in actiunea sa la verificarea daca in mod concret s-a savarsit vreo infractiune in legatura cu acele fapte, lucrurile s-ar fi derulat in mod firesc, fara aparitia unui conflict. DNA a inceput insa o actiune care s-a marcat prin descinderi la Ministerul Justitiei, audieri de la cel mai mic pana la cel mai mare, in legatura cu felul in care a fost adoptat un act normativ. Dupa cum stiti, OUG este un act normativ cu putere de lege. Ea se aproba in anumite conditii prevazute de art. 115 din Constitutie si practic e o putere delegata din partea autoritatii legislative. Practic, DNA s-a apucat sa verifice in ce masura au fost indeplinite conditiile de aprobare a unei OUG, deci in ce masura s-a intrunit conditia extraordinara, in ce masura acea stare nu putea fi rezolvata altminteri, daca s-a motivat sau nu urgenta. A mai verificat daca s-au primit toate avizele de la Consiliul Legislativ, de la CSM, lucruri care exced autoritatii DNA. Aceste verificari se fac de catre CCR, in cadrul controlului de constitutionalitate. Pe de alta parte, toate aceste lucruri s-au facut in timpul desfasurarii procesului legislativ. Ordonanta era trimisa Parlamentului, care putea sa o aprobe, sa o modifice, sa nu o aprobe. Prin aceasta, consideram ca s-a perturbat buna activitate a Guvernului si s-au perturbat si relatiile care trebuie sa existe intre cele trei autoritati: judecatoreasca, executiva si legislativa.

Repet, activitatea de legiferare tine de puterea Parlamentului, care are suveranitatea. Guvernul poate sa isi exercite si el o parte din aceasta activitate prin proiectele de acte normative pe care le initiaza, dar si prin intermediul ordonantelor simple date in baza unei legi de abilitare si a ordonantelor de urgenta. Verificarea existentei conditiilor exercitarii acestui drept este de competenta CCR. De asemenea, Parlamentul sesizat cu aceste ordonante are puterea sa le verifice.

S-a incalcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferarii. Si in ordonanta de incepere a urmaririi penale, si in alte declaratii, parchetul spune ca nu era necesara ordonanta. Nu era necesar sa se adecveze continutul unor texte din Codul penal si din Codul de procedura penala, care au fost declarate neconstitutionale de catre CCR, nu ar fi fost necesar sa fie adoptate, ca nu trebuia prin OUG. Or, acest lcuru tine de atributul Guvernul rezultat din art. 102 din Constitutie.

Decizia noastra are putere obligatorie, erga omnes, ea se aplica numai pentru viitor. Ceea ce inseamna ca ce a facut parchetul pana aici este raspunderea lui, dar de aici inainte toate actele de cercetare penala trebuie facute in asa fel incat sa nu se incalce prerogativele CCR, ale Guvernului si ale Parlamentului.

Procurorul, analizand acea plangere, ar fi trebuit sa vada daca exista sau nu impedimente care sa-l impiedice sa inceapa urmarirea penala. El putea constata ca verificarea a ceea ce au reclamat cei doi autori, a oportunitatii ordonantei de urgenta, ca a fost adoptata cu un scop de a proteja pe cineva, de a favoriza pe cineva, sunt chestiuni care pot fi de competenta parchetului sau nu. Or, astea tin de activitatea de legiferare. Ordonanta aceea s-a dat avand toate trasaturile legii. Nu era cazul aici, nu s-a dat ordonanta pentru cineva anume. Faptul ca s-ar fi putut sa profite sau nu, asta e altceva. Putea efectua acte de cerctare, daca s-ar fi savarsit legat de acest aspect, concret, o infractiune. Dare de mita, fals...favorizarea asta e mai complicata ca ea priveste modul de infaptuire a justitiei”.

Kovesi s-a spalat pe maini. Prea tarziu

Este foarte posibil ca sefa DNA Laura Kovesi sa fi intuit decizia CCR si tocmai de aceea sa fi facut o mutare prin care sa scape de dosar, in speranta ca nu va trebui sa raspunda pentru incalcarea Constituitie. Asa se face ca, luni dimineata, 27 februarie 2017, deci fix in ziua pronuntarii CCR, DNA a anuntat ca a fost dispusa clasarea dosarului in ceea ce priveste presupusa infractiune de folosire a influentei ori autoritatii ca persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. O acuzatie prin care se incerca sa se ajunga la liderul PSD Liviu Dragnea, care, vezi Doamne, ar fi cerut adoptarea OUG 13/2017 pentru a scapa de dosarul sau de abuz in serviciu.

O a doua masura dispusa de DNA a fost declinarea dosarului la PICCJ pentru pretinse infractiuni de favorizare a faptuitorului, prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului (prevazuta si sanctionata de Legea 115/1999 – a raspunderii ministeriale), sustragerea sau distrugerea de inscrisuri (art. 259 al.1 si 2 C.p), sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri (art. 275 C.p) si fals intelectual.

Cu alte cuvinte, DNA s-a spalat pe maini si a aruncat pisica moarta la PICCJ. Prea tarziu. In opinia noastra, Laura Kovesi trebuie sa raspunda pentru incalcarea de catre DNA a Constitutiei si a principiului separatiei puterilor in stat.

In final, mai trebuie precizate doua aspecte:

-decizia CCR a fost luata cu majoritate. Potrivit informatiilor noastre, a existat o opinie separata, iar aceea ar apartine partenerei de nadejde a DNA, fosta sefa a ICCJ Livia Stanciu;

-intregul dosar a fost deschis in urma plangerii formulate de Mihai Politeanu, un apropiat al Monicai Macovei (foto 2);

Iata comunicatul DNA:

„Cu referire la cauza mediatizata prin comunicatul nr. 126 din data de 2 februarie 2017, constituita ca urmare a unei sesizari formulate de mai multe persoane fizice, cu privire la posibile fapte aflate in competenta de solutionare a institutiei, in legatura cu modalitatea de adoptare a unor acte normative, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa transmita urmatoarele:

La data de 24 februarie 2017, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus:

1.Clasarea cauzei avand ca obiect infractiunea prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000, respectiv folosire a influentei ori autoritatii ca persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

2.Disjungerea si declinarea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, spre competenta solutionare, sub aspectul savarsirii urmatoarelor infractiuni:
-Favorizare a faptuitorului

-Prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului (prevazuta si sanctionata de Legea 115/1999 – a raspunderii ministeriale)

-Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri (art. 259 al.1 si 2 C.p)

-Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri (art. 275 C.p)

-Fals intelectual

Pentru a raspunde interesului public pe care aceasta cauza l-a suscitat, interes sustinut atat de amploarea dezbaterilor din spatiul public, precum si de solicitarile de informare formulate de reprezentanti ai mass media, in vederea corectei informari a opiniei publice, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa prezinte o serie de aspecte continute in ordonanta de clasare intocmita de procurori:

Dosarul s-a format, ca urmare a unei sesizari formulate de persoane fizice, sub aspectul savarsirii infractiunilor de:

-Favorizare a faptuitorului

-Prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin.1 lit.b din Legea 115/1999, in legatura cu modalitatile prin care primul ministru si ministrul justitiei au promovat si sustinut adoptarea prin ordonanta de urgenta, la data de 18.01.2017, a doua proiecte de ordonanta de urgenta privind gratierea unor pedepse, precum si modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala.

Sesizarea a fost completata de aceiasi petenti si cu privire la savarsirea infractiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de catre persoane ce detin functii de conducere intr-un partid politic care si-ar fi exercitat autoritatea sau influenta politica in vederea adoptarii, in seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonante de urgenta prin care au fost modificate codurile penal si de procedura penala, cu scopul favorizarii unor persoane urmarite penal sau judecate care, in felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite.

Ulterior, ca urmare a efectuarii unor acte procedurale de catre procurori, s-a dispus extinderea urmaririi penale in cauza, cu privire la infractiunile de:

-sustragerea sau distrugerea de inscrisuri

-sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri

-fals intelectual

Situatia de fapt, asa cum a rezultat in urma efectuarii urmaririi penale, in prezentul dosar:

La data de 16.01.2017, ministrul Justitiei a avut initiativa modificarii Codului Penal si a Codului de Procedura Penala (CP si CPP), invocand necesitatea punerii in acord a deciziilor Curtii Constitutionale cu legislatia interna. De asemenea, acelasi ministru a precizat ca intentioneaza si promovarea unui proiect privind gratierea unor pedepse.

Cu aceasta ocazie, ministrul si-a exprimat intentia ca respectivele modificari sa fie transpuse intr-un proiect cat mai repede pentru a fi promovate in sedinta de Guvern din 18.01.2017.

In acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justitiei un document ce continea modificarile pe care acesta dorea sa le aduca celor doua Coduri.
Principalele modificari dorite la acel moment de ministrul Justitiei vizau:
-Dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu;

-Dezincriminarea infractiunii de neglijenta in serviciu;

-Modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de conflict de interese;

-Modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de coruptie: darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta;

-Modificari ale codului de procedura penala, printre care se regaseau si modificari ale modului de sesizare denuntul si plangerea.

Urmare a solicitarii ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a intocmit o nota prin care indica explicit ce decizii ale Curtii Constitutionale ar fi trebuit transpuse in legislatie, indicand in concret o solutie pentru fiecare modificare. Totodata, personalul de specialitatea a opinat ca este imposibil a justifica urgenta pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

In cursul zilei de 17.01.2017, s-au intocmit proiectele de OUG privind modificarea CP si CPP, precum si cu privire la gratiere, renuntandu-se la dezincriminarea totala a abuzului in serviciu. In schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, conditia existentei unei plangeri penale prealabile precum si diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renuntat la modificarea infractiunilor de coruptie clasice, deoarece s-a atras atentia asupra posibilitatii sanctionarii Romaniei care este parte a Conventiei de la Merida.

La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentara a Guvernului, asa cum se intentionase initial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justitiei pentru a se transmite opinii. Totodata, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele institutii din domeniul judiciar.

Dupa data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialistii Ministerului Justitiei, majoritatea fiind critice, atat cu privire la fondul proiectelor, dar si cu privire la intentia promovarii prin OUG, in sensul ca nu erau indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a justifica urgenta.

In toata aceasta perioada, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a intocmit 6 (sase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.

Cea mai consistenta nota este cea intocmita la data de 27.01.2017, ce contine peste 30 de pagini si in care se face o analiza a proiectului de modificare a CP si CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentantii sistemului judiciar. Prin aceasta nota, specialistii Ministerului Justitiei opineaza ca nu este oportuna promovarea prin OUG.

In data de 31.01.2017, in jurul orei 17.00, Ministerul Justitiei a solicitat emiterea de avize in vederea promovarii unui proiect de OUG pentru modificarea CP si CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ si Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 31.01.2017, era programata sedinta de Guvern avand pe ordinea de zi discutarea, in vederea adoptarii, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si privind domeniul fiscal.

Sedinta de Guvern a fost programata pentru ora 19.45, intrucat s-a asteptat redactarea si transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Aparare al tarii (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), pana la ora programata initial pentru sedinta de Guvern – 19.45, au fost transmise catre Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne si cel al Consiliului Legislativ, adica doar doua din cele cinci avize necesare.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infractiunile din domeniul circulatiei rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observatii. Acest aviz atragea atentia asupra insuficientei motivari a caracterului de urgenta a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat ca aceasta solicitare a fost inregistrata in jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fara nicio precizare cu privire la sedinta de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis catre CSM doua forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonantei de urgenta si sub forma proiectului de lege.

Desi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentantii Ministerului Justitiei au atasat avizul negativ al amintitei institutii emis insa pentru forma proiectelor asa cum fusesera publicate in data de 18.01.2017, desi intre timp aparusera modificari de substanta, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire in cazul abuzului in serviciu si a favorizarii faptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnand proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat 'pe loc' acest aviz.

In privinta avizului Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat in jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observatii si propuneri a fost inregistrat si stampilat la cabinetului ministrului pentru Relatia cu Parlamentul, capatand caracter de act oficial. Imediat dupa inregistrare, semnare si stampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungand la Ministerul Justitiei in jurul orei 20.02, faxul fiind inregistrat cu stampila si numar de inregistrare, conform metodologiei, astfel ca a devenit, la randul sau, un act oficial.

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observatii si propuneri. Conform metodologiei, in acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP si CPP, sau trebuia modificat in sensul celor solicitate de MRP sau se renunta la adoptarea in forma OUG si se initia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului Romaniei.

Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgentei proiectului de modificare a CP si CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentantii MRP catre reprezentantii Ministerului Justitiei.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a luat la cunostinta despre continutul avizului MRP dupa ora 20.00 si a comunicat, prin intermediari, catre ministrul Justitiei, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Intre orele 20.00 si 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discutii tensionate cu privire la avizul MRP, intre reprezentantii MRP si reprezentantii Ministerului Justitiei. In final, reprezentantii MRP au fost convinsi sa modifice avizul initial, astfel ca, in intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP si CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat in jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind inregistrat, semnat, stampilat si transmis prin fax catre Ministerul Justitiei, unde a fost inregistrat cu acelasi numar ca si primul aviz.

Este de mentionat ca, desi pana la ora initiala stabilita pentru inceperea sedintei de guvern – 19.45, a fost inregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), sedinta de Guvern a fost totusi amanata pana in jurul orei 21.00 din cauza nefinalizarii avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP si CPP. Aceasta amanare a sedintei de guvern a avut loc, desi acest ultim act nu era mentionat pe ordinea de zi si nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. intreaga sedinta de Guvern a durat intre 15 si 25 minute.

In timpul sedintei, dupa ce s-au discutat si adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum si un proiect de hotarare al Ministerului Transporturilor, ministrul Justitiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care si proiectul OUG pentru modificarea CP si CPP. Expunerea ministrului Justitiei a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatandu-se formal existenta avizelor, desi cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simpla semnatura, iar primul aviz de oportunitate cu observatii si propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atasat la dosarul de avize.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, in original, a fost preluat de reprezentantii Ministerului Justitiei chiar in seara zilei de 31 ianuarie 2017, insa a fost inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei abia a doua zi, 1 februarie 2017, la acelasi numar cu primul aviz de la MRP - cel cu observatii si propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, in jurul orelor 20.02).

Pe parcursul urmaririi penale au rezultat probe in sensul ca primul aviz, cel cu observatii si propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul catre Ministerul Justitiei, a fost distrus in interiorul ultimului minister mentionat.

De asemenea, si originalul primului aviz cel cu observatii si propuneri, emis de MRP si predat reprezentantilor Ministerului Justitiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat in randul documentelor existente in cadrul Ministerului Justitiei.

Pe parcursul urmaririi penale in prezenta cauza, sesizandu-se ca sunt puse intrebari de catre procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor in cadrul Ministerului Justitiei, cu referire si la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost facute mentiuni nereale in condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justitiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP si inregistrat oficial cu numar si stampila la nivelul Ministerului Justitiei. De asemenea, exista date ca ar fi fost plasmuite si alte documente care sa justifice mentiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justitiei.

Astfel, in raport de aceste aspecte, s-a apreciat ca este oportuna extinderea urmaririi penale, sub aspectul savarsirii urmatoarelor infractiuni:
-Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, in raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP si inregistrat oficial la nivelul Ministerului Justitiei (pe data de 31.01, ora 20.02), precum si de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentantilor Ministerului Justitiei;

-Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri si fals intelectual, in raport de mentiunile reprezentand atestari ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfasurarii urmaririi penale, in cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum si cu privire la intocmirea altor documente care sa ateste nereal respectivele mentiuni.

In concluzie,

1.Analizand actele aflate la dosar, se constata ca nu se poate retine in prezenta cauza savarsirea infractiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 de catre persoane ce detin functii de conducere intr-un partid politic, care si-ar fi exercitat autoritatea sau influenta politica in vederea adoptarii, in seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonante de urgenta prin care au fost modificate codurile penal si de procedura penala, cu scopul favorizarii unor persoane urmarite penal sau judecate care, in felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmarire penala efectuate in cauza nu au confirmat savarsirea vreunei fapte de natura penala.
Raportand prevederile care incrimineaza infractiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate in urma efectuarii urmaririi penale, se constata ca, nu au rezultat date sau indicii concrete care sa conduca la concluzia savarsirii unor infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie.

In urma analizarii actelor de urmarire penala aflate la dosar, mai precis a declaratiilor martorilor audiati in cauza, a documentelor ridicate si a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete in sensul celor sesizate in sesizarea ce a stat la baza inregistrarii prezentului dosar.

2. Avand in vedere ca, din analiza actelor de urmarire penala, rezulta indicii cu privire la savarsirea unor infractiuni, respectiv:
-Favorizare a faptuitorului

-Prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului( prevazuta si sanctionata de Legea 115/1999)

-Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri,

-Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri

-Fals intelectual,
Si intrucat aceste infractiuni nu intra in sfera de competenta de Directiei Nationale Anticoruptie, nefiind intrunite conditiile specifice prevazute in Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infractiuni cauza se va disjunge si se va declina spre solutionare la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

*Cititi aici comunicatul CCR