Judecatoarea Iulia Scantei (foto) din CCR devoaleaza caracterul abuziv, nelegal si nedemocratic al deciziei prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a blocat candidatura Dianei Sosoaca la alegerile prezidentiale, pe motiv de delict de opinie si din cauza viziunilor politice ale acesteia (click aici pentru a citi). Ajunsa in CCR la propunerea PNL, Scantei a votat, alaturi de judecatoarea CCR Mihaela Ciochina, pentru respingerea contestatiei depuse impotriva candidaturii Dianei Sosoaca.

In opinia separata, Iulia Scantei desfiinteaza intreaga constructie a celor cinci judecatori care au eliminat-o pe Sosoaca de la alegerile prezidentiale (judecatorii Marian Enache, Bogdan Locu, Attila Varga, Cristian Deliorga si Gheorghe Stan), explicand ca rolul Curtii nu este nicidecum acela de a analiza comportamentul sau opiniile candidatilor. De asemenea, subliniind ca Diana Sosoaca nu se afla intr-una dintre situatiile in care sa ii fie interzis sa candideze (precum o hotarare definitiva de condamnare), judecatoarea Scantei acuza CCR ca a introdus noi conditii pentru validarea candidaturilor la alegerile prezidentiale si ca a adaugat la lege.

Prezentam opinia separata a judecatoarei CCR Iulia Scantei:

“Avand in vedere rolul esential al justitiei constitutionale de a garanta prin interpretare judicioasa si in limitele competentelor constitutionale, protejarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale oricarei persoane in fata oricaror abuzuri ale puterii institutionalizate, inclusiv ale dreptului insusi;

Avand in vedere ca scopul prezentei opinii separate nu este acela de a sustine sub nicio forma, direct sau indirect, persoane, declaratii, conduite, actiuni, comportamente sau gesturi politice, trecute, prezente sau viitoare, facute sau care ar fi facute de oricare dintre partile din dosarele aflate pe rolul Curtii Constitutionale, indiferent de calitatea acestora;

In dezacord cu solutia adoptata cu majoritate de voturi de Curtea Constitutionala in solutionarea Dosarelor nr.3043F/2024 si nr. 3045F/2024 avand ca obiect doua contestatii formulate impotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D/03.10.2024 privind inregistrarea unei candidaturi si a semnului electoral la alegerile pentru Presedintele Romaniei in anul 2024, formulam prezenta opinie separata, considerand ca instanta de control constitutional trebuia sa respinga contestatiile formulate impotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18D/03.10.2024 pentru urmatoarele motive:

I. Competenta Curtii Constitutionale in temeiul art. 146 lit. f) din Constitutie

1. Conform art. 146 lit. f), Curtea Constitutionala a Romaniei “vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului”. In realizarea acestei competente constitutionale, instantei de contencios constitutional i-au fost incredintate de catre legiuitor, prin legi organice, mai multe atributii concrete de verificare, control si validare a procedurilor electorale, pe durata intregului proces electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei, inclusiv cele prevazute de art. 37 si 38 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, potrivit caror Curtea Constitutionala solutioneaza contestatiile cu privire la inregistrarea sau neinregistrarea candidaturii la functia de Presedinte al Romaniei, precum si contestatiile cu privire la impiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala in conditiile legii. Asadar, in temeiul competentei prevazute la art. 146 lit. f) din Constitutie, Curtea Constitutionala este chemata sa vegheze, prin indeplinirea unor atributii efective, expres si limitativ prevazute de legiuitor, la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei, iar actul prin care Curtea finalizeaza aceasta activitate este hotararea pronuntata conform art. 11 pct.B, lit.a) din Legea nr. 47/1992, care este general obligatorie si are putere numai pentru viitor.

2. Hotararea nr. 2 din 5 octombrie 2024, adoptata cu majoritate de voturi, se intemeiaza exclusiv pe atributia Curtii Constitutionale de a solutiona contestatiile privind inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor sau a semnelor electorale ale unui candidat la alegerile pentru Presedintele Romaniei, atributie reglementata la art. 38 din Legea nr. 47/1992 si la art. 31 alin.(1) si (2) din Legea nr. 370/2004.

3. In toata jurisprudenta anterioara a Curtii, intemeiata pe prevederile art. 146 lit. f) din Constitutia, republicata, instanta de contencios constitutional a stabilit ca, in cazul contestarii inregistrarii sau neinregistrarii candidaturilor la alegerile prezidentiale, dupa caz, competenta Curtii vizeaza indeplinirea 18 de catre candidati a conditiilor de fond si de forma pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei, prin raportare la decizia Biroului Electoral Central contestata.

4. Asa cum a retinut insasi Curtea in propria jurisprudenta, atributia de a solutiona contestatiile privind inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor sau a semnelor electorale ale unui candidat la alegerile pentru Presedintele Romaniei reflecta un contencios electoral special si specializat, care se desfasoara numai in fata Curtii Constitutionale, potrivit unei proceduri derogatorii sub unele aspecte fata de aceea de drept comun. Aceasta atributie a Curtii nu se exercita din oficiu, ci numai la sesizarea formulata de candidati, partide politice, organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliante politice, aliante electorale si alegatori, termenul pentru formularea contestatiilor fiind unul de decadere, iar procedura jurisdictionala in fata Curtii avand un caracter de urgenta.

5. Contenciosul electoral privind alegerile prezidentiale este un contencios obiectiv si abstract si nu poate privi comportamente, discursuri, calificari politice sau acte de propaganda electorala, specifice unui contencios electoral subiectiv si concret. Atributia Curtii prevazuta la art. 31 din Legea nr. 370/2004 se realizeaza exclusiv printr-o verificare a constitutionalitatii unei proceduri legale si a legalitatii conditiilor de fond si forma prevazute expres in Constitutie si in Legea nr. 370/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru candidatii si propunerile de candidatura la alegerile prezidentiale. Jurisdictia constitutionala in materie electorala nu realizeaza un contencios subiectiv, pentru ca nu vizeaza protectia unor drepturi subiective ale unor particulari determinati, motiv pentru care procedura in fata Curtii pentru solutionarea contestatiilor privind inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor se desfasoara in temeiul dispozitiilor art.52 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si ale art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, fara instiintarea partilor, cu participarea obligatorie a reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizarii si a celorlalte documente aflate la dosar. Atributia Curtii este de a verifica indeplinirea sau neindeplinirea unor conditii legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatura, numarul minim al semnaturilor sustinatorilor, documentele care trebuie sa insoteasca propunerea de candidatura, eventuale cazuri de interdictie limitativ prevazute de Constitutie si lege, la depunerea candidaturii). Prin esenta lor, aceste conditii nu privesc comportamentul, opiniile, afirmatiile sau atitudinile persoanei care isi depune candidatura pentru alegerea Presedintelui Romaniei in conditiile prevazute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natura subiectiva facand parte din sfera libertatii de exprimare a celor care candideaza. Sanctionarea incalcarii limitelor libertatii de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevazute de lege, in sarcina altor institutii ale statului, dupa o procedura judiciara, iar nu o atributie recunoscuta expres pentru Curtea Constitutionala in realizarea competentei de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

6. Cu privire la competenta sa de a solutiona contestatiile privind inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor la alegerile prezidentiale, Curtea a retinut in intreaga sa jurisprudenta ca atat conditiile de eligibilitate, cat si impedimentele constitutionale pentru ca o persoana sa fie aleasa in functia de Presedinte al Romaniei sunt prevazute expres si limitativ in Constitutie, respectiv in art. 37 coroborat 19 cu art. 16 alin. (3), art. 36 si art. 40 alin. (3), precum si in Legea nr. 370/2004 (art. 28), republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, sub aspectul conditiilor de forma, inclusiv procedurale, Curtea a retinut ca Legea nr. 370/2004, la art. 27, stabileste expres aceste conditii pe care trebuie sa le indeplineasca propunerile de candidatura pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

7. Astfel, pot candida la alegerile pentru Presedintele Romaniei persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 37 din Constitutie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 si art. 40 alin. (3) din Constitutie, iar propunerile de candidati (candidaturile) la alegerile pentru Presedintele Romaniei trebuie sa indeplineasca conditiile legale expres prevazute la art. 27 alin. (1) si (2) din Legea nr. 370/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

8. In opinia noastra, in total dezacord cu toata jurisprudenta Curtii in materia contenciosului electoral privind alegerile prezidentiale, hotararea majoritatii pronuntata in solutionarea contestatiilor ce fac obiectul Dosarelor nr.3043F/2024 si nr. 3045F/2024 nu se intemeiaza pe niciuna dintre aceste conditii obiective de fond si de forma, reglementate expres prin Constitutie si prin lege organica. Nicio dispozitie constitutionala sau legala nu permite Curtii Constitutionale ca, pe calea interpretarii propriei competente (la randul ei, expresa si limitativ prevazuta de Constitutie si lege), sa-si extinda si sa completeze sfera atributiei de solutionare cu doua noi conditii pentru depunerea candidaturilor, conditii care au o vadita natura subiectiva (intrucat vizeaza aspecte ce tin de comportamentul, opiniile si declaratiile unei persoane) si care nu au fost prevazute nici in Constitutie, nici in Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992.

9. Noile conditii de fond considerate in opinia majoritara ca fiind necesare a fi indeplinite de persoanele care candideaza la alegerile pentru Presedintele Romaniei in sau incepand cu anul 2024, sunt cele “care rezulta din formula sacrosanta a juramantului depus de persoana aleasa in functia de Presedinte al Romaniei”, respectiv obligatia de a respecta Constitutia si obligatia de a apara democratia, acestea reflectand “atasamentul candidatului la valorile constitutionale”. Hotararea majoritatii impune neechivoc si cu caracter definitiv si general obligatoriu, ca cele doua obligatii sa devina conditii de fond pentru depunerea candidaturilor, desi nu sunt stabilite expres prin Constitutie sau prin Legea nr. 370/2004 si, pe cale de consecinta, sa fie verificate prealabil inregistrarii candidaturii la alegerile prezidentiale. Asadar, prin interpretarea propriei competente, prin opinia majoritatii, se adauga in Legea nr. 370/2004 noi conditii de fond pentru depunerea candidaturilor si completeaza procedura legala cu atributii noi privind verificarea indeplinirii acestor conditii anterior inregistrarii candidaturii, de catre Biroul Electoral Central. Or, Legea nr. 370/2004 a limitat competenta acestuia de a verifica indeplinirea conditiilor de fond si de forma doar la cele prevazute de respectiva lege pentru candidaturi [art. 29 alin.(1)].

10. In realitate, prin interpretarea propriei atributii constitutionale de la art. 146 lit.f), prin hotararea majoritatii, se legifereaza in afara competentei Curtii Constitutionale, doua noi conditii de eligibilitate, considerandu-le conditii de fond implicite, pe care tot Curtea le verifica, chiar in procedura solutionarii contestatiei ce face obiectul Dosarului nr.3043F/2024, asadar praeter legem.

11. In considerarea celor de mai sus, consideram inadmisibile criticile formulate in contestatia ce face obiectul Dosarului nr.3043F/2024.

 
II. Cu privire la continutul argumentativ al Hotararii nr. 2 din 5 octombrie 2024

12. In esenta, prin hotararea majoritatii se constata ca un comportament al unei persoane - candidat la functia de Presedinte al Romaniei, evaluat prin prisma unor conduite, opinii si declaratii publice, este contrar Constitutiei, pentru ca nu este un comportament constitutional responsabil si apt sa sustina functia Presedintelui Romaniei de a veghea la respectarea Constitutiei, iar aceasta constatare se concretizeaza intro veritabila interdictie de a candida pentru candidatul respectiv, fiindu-i astfel eliminat un drept electoral – dreptul de a fi ales.

13. Or, in ordinea constitutionala si legala, inclusiv in jurisprudenta Curtii, drepturile electorale pot fi interzise doar in situatiile expres si limitativ prevazute de Constitutie (art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3) si art. 40 alin.(3) si de lege. Astfel, dispozitiile art. 28 din Legea nr. 370/2004 stabilesc interdictii exprese de a candida la alegerile prezidentiale pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu indeplinesc conditiile prevazute la art. 37 din Constitutia Romaniei, republicata, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Presedinte al Romaniei, precum si pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, daca nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Totodata, interzicerea exercitarii, pe o perioada de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre urmatoarele drepturi (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a alege) este reglementat ca pedeapsa complementara in conditiile art. art. 66 alin. (1) lit. a) si d) din Codul penal.

14. Interdictiile constitutionale si legale mentionate mai sus nu sunt incidente in cazul persoanei a carei candidatura la alegerile prezidentiale din anul 2024 a fost contestata in Dosarul nr. 3043F/2024, neexistand o hotarare judecatoreasca definitiva de interzicere a dreptului acestei persoane de a fi aleasa care sa fi fost depusa la dosar.

15. Consideram ca procedura legala pentru depunerea candidaturii, respectiv cea de contestare a candidaturii la alegerile prezidentiale sunt aspecte care influenteaza caracterul efectiv al unui drept electoral. In absenta unuia dintre cazurile expres prevazute de Constitutie sau de lege, mentionate mai sus, apreciem ca, prin interpretarea propriei competente, Curtea Constitutionala nu poate sa stabileasca noi conditii de eligibilitate a caror neindeplinire constatata direct de Curte, sa conduca la interdictia de a candida.

III. Dreptul la un proces echitabil

16. Hotararea majoritatii a convertit contenciosul electoral obiectiv prevazut de lege intr-un contencios electoral subiectiv prin asumarea verificarii comportamentelor, faptelor, declaratiilor unui candidat la functia de Presedinte al Romaniei. Aceasta convertire nu fost insotita si de garantiile specifice dreptului la un proces echitabil: asigurarea contradictorialitatii, asigurarea dreptului la aparare al persoanei al carei comportament neconstitutional este evaluat si asigurarea unei proceduri de administrare si contestare a probelor/solutiei. Intr-o alta competenta a Curtii care priveste judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, toate aceste garantii ale dreptului la un proces echitabil sunt asigurate potrivit Legii nr. 47/1992, fiind prevazuta judecarea contestatiei pe baza probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a carui constitutionalitate este contestata si a Ministerului Public. Cu atat mai mult in cazul unei conditii de eligibilitate care ar afecta insusi dreptul electoral de a fi ales al unei persoane, apreciem ca legiuitorul, daca ar fi considerat sa legifereze o astfel de conditie, ar fi prevazut si garantiile necesare respectarii dreptului la un proces echitabil.

17. In concluzie, consideram ca legiuitorul a reglementat expres si limitativ cadrul legal pentru exercitarea unui contencios electoral obiectiv care permite verificarea unor conditii legale obiective si care are ca finalitate asigurarea unui proces electoral echitabil si just. Alte conditii care vizeaza comportamente, fapte, declaratii ale unui candidat confera contenciosului electoral un caracter subiectiv, iar procedura in cadrul acestuia nu poate fi derulata in absenta cadrului legal privind un proces echitabil, cu toate garantiile procesuale aferente acestuia, conform jurisprudentei Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului”.