JUDECATORI CU PROBLEME VOR LA ICCJ – Comisia de evaluare de la concursul de promovare la Inalta Curte a descoperit deficiente majore la candidatii pentru Sectia penala: “Carente semnifiative, abordarea superficiala fiind o constanta... Hotarari in care se constata un caracter superficial, lapidar, minimal... Omisiuni evidente in analiza si a interpretarea probelor, unele chiar lipsind totalmente... Exprimare defectuoasa... Argumentatia lipseste” (Rapoartele de evaluare)
Exista judecatori care incearca sa ajunga la Inalta Curte de Casatie si Justitie in pofida faptului ca au deficiente importante in activitatea lor. Iar existenta respectivelor deficiente a fost constata chiar de comisia de evaluare din cadrul concursului de promovare la ICCJ care se desfasoara in perioada aprilie-septembrie 2023.
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat rapoartele de evaluare a hotararilor judecatoresti pronuntate de candidati pentru ICCJ. In editia de astazi, vom prezenta problemele descoperite in cazul judecatorilor inscrisi pentru promovarea la Sectia penala a instantei supreme.
La concurs au fost scoase sapte posturi vacante de judecator la Sectia penala a ICCJ, dar s-au inscris doar sase candidati. Este vorba despre:
-judecatorul Ovidiu Biciusca, de la Curtea de Apel Suceava;
-judecatoarea Marilena Iuliana Ciolca, de la Curtea de Apel Bucuresti;
-judecatorul Laurentiu Marius Hetriuc, de la Curtea de Apel Suceava;
-judecatoarea Alina Petronela Mosneagu, de la Curtea de Apel Bucuresti;
-judecatorul Mihai Viorel Tudoran, de la Curtea de Apel Ploiesti;
-judecatorul Mihail Udroiu, de la Curtea de Apel Oradea.
Fiecare dintre cei sase candidati a primit cate un cod de concurs, astfel ca nu se cunoaste pe cine anume priveste raportul de evaluare intocmit, lucrarile analizate fiind la randul lor anonimizate pentru a nu putea fi gasit vreun element care sa conduca la identificarea dosarului in care a fost pronuntata hotararea, si ulterior la aflarea numelui candidatului. Cert este ca cei sase candidati au obtinut 59 de puncte, 63 de puncte, 67 de puncte, 79 de puncte, 90 de puncte si 91 de puncte, in conditiile in care punctajul maxim ce putea fi obtinut era de 100 de puncte. Chiar si asa, in pofida anonimizarii, suntem convinsi ca unul dintre punctajele cele mai mari (90 si 91 de puncte) apartine judecatorului Mihail Udroiu de la Curtea de Apel Oradea. Afirmam acest lucru avand in vedere pregatirea profesionala de exceptie a lui Udroiu, aspect care, asa cum am mai precizat in nenumarate randuri, il recomanda pe deplin pentru Inalta Curte.
Problemele candidatilor
Astfel, printre deficientele identificate la candidatii pentru Sectia penala a ICCJ de catre comisia de evaluare se numara carente semnificative in capacitatea de analiza, abordari superficiale sau prezentarea argumentatiei intr-un mod lapidar, minimal sau doar concluziv.
Totodata, alte probleme privesc omisiuni evidente in analiza si a interpretarea probelor, unele chiar lipsind totalmente, exprimari defectuoase ori incoerente, precum si preluarea hotararilor pronuntate de prima instanta fara ca acestea sa fie sintetizate.
Prezentam in continuare o parte dintre concluziile comisiei de evaluare dupa analiza lucrarilor candidatilor pentru Sectia penala a ICCJ, rapoartele de evaluare fiind atasate integral pentru fiecare candidat in parte:
Candidatul 1008 – 63 de puncte
“- Hotararile selectate aleatoriu trateaza o cazuistica variata, insa in cele mai multe cazuri, aceasta nu este una complexa. Hotararile atasate de candidat trateaza chestiuni de drept diferite, dar si acestea au un grad de complexitate mediu.
In ceea ce priveste capacitatea de sinteza se constata carente semnificative, abordarea superficiala fiind o constanta. Astfel, in cauzele in care instanta a fost sesizata cu rechizitoriu, candidatul, in loc sa expuna sintetic actul de sesizare, cu trimitere concreta la fapta retinuta, locul comiterii, incadrarea juridica, expune rechizitoriul pe larg, de cele mai multe ori integral, cu toate amanuntele si enumerarea tuturor mijloacelor de proba administrate.
- De regula, candidatul foloseste un limbaj juridic adecvat problematicii analizate, fiind insa identificate si hotarari unde stilul adoptat este destul de greoi. Astfel, odata cu descrierea situatiei de fapt, candidatul face si o analiza a materialului probator pe care se intemeiaza fiecare sustinere, fragmentand cursivitatea expunerii faptelor si ingreunand retinerea acestora.
- De asemenea, preluarea integrala a continutului rechizitoriului, al hotararii primei instantei ori a cererilor partilor, dar si redarea, pentru a doua oara, a actului de sesizare la analiza proprie, asa cum s-a expus in cele ce preced, genereaza dificultati in parcurgerea hotararii si intelegerea problemelor de drept incidente in cauza.
- In general, in hotararile evaluate, candidatul argumenteaza coerent si corect din punct de vedere al logicii juridice, cu trimitere la dispozitiile legale incidente. Au fost insa identificate, astfel cum s-a mai retinut, un numar mare de hotarari in care se constata un caracter superficial, lapidar, minimal si uneori doar concluziv al argumentatiei prezentate”.
(Raportul de evaluare al candidatului 1008 poate fi citit aici).
Candidatul 1010 – 79 de puncte
“- Problematica tratata de candidat in hotararile selectate, desi nu este una complexa, vizeaza chestiuni de drept variate, cauzele fiind solutionate in stadii procesuale, avand ca obiect infractiuni de natura diferita, iar hotararile depuse de candidat prezinta o complexitate medie.
- Referitor la capacitatea de sinteza se constata ca, in cuprinsul hotararilor pronuntate, candidatul reda succint rechizitoriul dar preia considerentele sentintei, inregral sau aproape integral, fara a face o sinteza a acesteia.
- Preluarea integrala a hotararilor pronuntate de prima instanta, amplele consideratii teoretice expuse in cauzele ce au avut ca obiect masuri preventive, fara o trimitere concreta la datele spetei si la situatia juridice a fiecarui inculpat afecteaza demersul analitic al candidatului, avand repercusiuni inclusiv din perspectiva urmaririi coerentei si a rationamentului avut in vedere.
- Comisia a identificat hotarari pronuntate in caile de atac unde se constata omisiuni evidente in analiza si a interpretarea probelor, unele chiar lipsind totalmente”.
(Raportul de evaluare al candidatului 1010 poate fi citit aici).
Candidatul 1026 – 59 de puncte
“- Hotararile pronuntate trateaza o cazuistica variata dar care nu este complexa, identificandu-se multiple hotarari unde problematica abordata este simplista (decizii in care criticile vizeaza doar individualizarea judiciara a pedepsei, contestatii masuri preventive, plangeri impotriva ordonantelor procurorului de clasare, comtestatii la executare, contestatii in anulare).
- In ceea ce priveste capacitatea de sinteza, Comisia de evaluare constata multiple carente.
- Comisia de evaluare constata o exprimare defectuoasa a candidatului in cele mai multe hotarari, in conditiile in care acestea nu prezinta o complexitate deosebita.
- Argumentele folosite de candidat imbraca, de cele mai multe ori, un caracter general si ambiguu.
- Comisia de evaluare a identificat hotarari in care candidatul nu argumenteaza in profunzime cererile partilor prin raportare la probe, principii si reguli de drept.
- Au fost identificate mai multe hotarari in care candidatul nu face o analiza coerenta din punct de vedere al logicii juridice, adoptand un stil de cele mai multe ori succint, lapidar.
- In cauzele cu care a fost investit candidatul nu analizeaza minutios toate probele administrate, optand, de cele mai multe ori, pentru expunerea integrala a declaratiilor martorilor, redarea integrala, pe mai multe pagini, a convorbirilor telefonice. De asemenea, in hotarari pronuntate in apel enumera toate probele administrate in faza de urmarire penala, desi instanta analizeaza legalitatea si temeinicia hotararii pronuntate de prima instanta”.
(Raportul de evaluare al candidatului 1026 poate fi citit aici).
Candidatul 1035 – 91 puncte
“- Totusi, comisia de evaluare a identificat hotararea 25, avand ca obiect contestatie la incheierea de solutionare a unei cereri de inlocuire a masurii preventive, in care candidatul a omis din analiza efectuata faptele concrete care constituie temeiul acuzatiei, rezumandu-se sa prezinte denumirea legala si incadrarea juridica a acestora.
Analiza candidatului nu s-a manifestat nici in hotararea 27, cu obiect contestatie in procedura reabilitarii, in care candidatul mentioneaza ca aceasta contestatie este analizata de catre instanta de apel, iar titularului caii de atac ii confera calitatea de apelent.
- In ceea ce priveste capacitatea de sinteza, comisia constata ca este manifestata in rezumarea motivelor cailor si in considerentele redactate de catre candidat; capacitatea de sinteza nu se manifesta de catre candidat in redactarea hotararilor atacate”.
(Raportul de evaluare al candidatului 1035 poate fi citit aici).
Candidatul 1038 – 67 puncte
“- Comisia de evaluare constata ca hotararile pronuntate de prima instanta sunt preluate nesintetizat: hotararile selectate, dar si hotararile depuse de candidat sunt similare ca structura si redau nesintetizat hotararea supusa cenzurii candidatului; elementele cauzei sunt doar insiruite, fara a fi cenzurata intinderea acestora.
- In ceea ce priveste manifestarea capacitatii de analiza, comisia de evaluare constata ca de multe ori analiza probelor lipseste.
- Hotararile supuse evaluarii nu prezinta o structura coerenta de natura sa faciliteze parcurgerea acestora. In acelasi timp, nu lipsesc incoerentele in exprimare.
- Comisia de evaluare constata ca, nu in putine cazuri, argumentatia candidatului lipseste.
- Comisia de evaluare observa ca nu intotdeauna este indicata in considerentele candidatului legatura logico-juridica dintre probe si starea de fapt retinuta; in acelasi timp nici interpretarea, si nici coroborarea probelor nu este remarcata in mare parte din considerentele sale”.
(Raportul de evaluare al candidatului 1038 poate fi citit aici).
Candidatul 1042 – 90 puncte
“- Comisia a identificat insa hotararea depusa in care candidatul nu a indicat temeiul de drept al solutiei de clasare, desi procurorul de sedinta l-a apreciat ca fiind eronat.
- Comisia de evaluare a identificat hotararea depusa in care candidatul reda la temeiul de drept al masurii preventive toate ipotezele de arestare prevazute de textul art. 223 alin. 2 din Codul de procedura penala, desi in cauza era incident un singur caz legal.
- S-au identificat insa hotarari la care dispozitivul are de suferit sub aspectul claritatii, deoarece cuprinde elemente de motivare specifice considerentelor”.
(Raportul de evaluare al candidatului 1042 poate fi citit aici).
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Hotila 29 August 2023 18:33 +31
# Cetateanul 29 August 2023 18:57 +50
# Iulian 29 August 2023 19:51 +18
# Cârcotaș 29 August 2023 20:44 +30
# DODI 29 August 2023 21:04 +53
# Arghirofilie 29 August 2023 21:19 +17
# Lex dura sed. Lex 29 August 2023 21:34 +1
# lapidar=adj.(Despre stil, exprimare) Scurt, concis, sobru 29 August 2023 22:19 -2
# Arthemys 29 August 2023 23:09 +16
# maxtor 30 August 2023 02:53 +2
# santinela 30 August 2023 07:19 +124
# Kiki 30 August 2023 12:00 +1