Lumeajustitiei.ro a dezvaluit de curand ca fostul judecator Nicusor Maldea (foto) de la Tribunalul Caras-Severin, trimis in judecata de DIICOT pentru o pretinsa luare de mita, a dat statul roman in judecata la CEDO, acuzand incalcarea articolului 5 privind dreptul la libertate si la siguranta si art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Nicusor Maldea a formulat o noua actiune, de aceasta data acuzand privarea nelegala de libertate.

Maldea a depus, in 14 iulie 2016, la Parchetul de pe langa Tribunalul Caras-Severin, o plangere penala impotriva politistilor Sorin Burcu si Petre Ivan de la Inspectoratul Judetean de Politie Caras-Severin, pe care ii acuza de privare nelegala de libertate in mod ilegal, supunere la rele tratamente si abuz in servciu. Fostul judecator sustine ca cei doi politisti l-au privat de libertate in mod ilegal timp de 62 de ore si 37 de minute. Concret, Maldea acuza ca a fost tinut in arest la domiciliu fara temei, desi ii instiintase pe cei doi politisti ca aceasta masura a fost revocata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si inlocuita cu controlul judiciar: “Desi minuta incheierii nr. 927/ 24.06.2016 a fost comunicata de sectorul executari penale din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie catre Inspectoratul de Politie al Judetului Caras Severin prin fax, fiind primita de reprezentantii acestei din urma institutii in data de 24 iunie 2016, ora 7.31 PM, totusi, in mod ilegal, agentul sef adjunct Burcu Sorin si agentul sef principal Ivan Petre, reprezentanti ai Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin m-au supus, timp de 62 de ore si 37 de minute (in perioada 24 iunie 2016, ora 19.31- 27 iunie 2016, ora 10.08), unei masuri privative de libertate (arestul la domiciliu) fara niciun act sau temei legal, desi le-am repetat de mai multe ori ca, potrivit celor relatate de ofiterul de serviciu din data de 24.06.2016/25.06.2016, masura arestului la domiciliu a fost revocata”.

Maldea: “Prin fixarea acestor termene de prezentare la politie apreciez ca mi-au fost incalcate drepturile constitutionale”

Totodata, fostul judecator Nicusor Maldea acuza ca politistul Sorin Burcu i-a fixat in mod abuziv pentru luna iulie un grafic de prezentare la politie in fiecare zi de luni, miercuri si vineri, desi instanta suprema i-a impus ca interdictie corelativa masurii controlului judiciar doar obligatia de a nu parasi tara. Maldea considera ca in acest fel i-au fost incalcate mai multe drepturi garantate de Constitutia Romaniei:

“Din cuprinsul graficului de prezentare rezulta ca desi Inalta Curte de Casatie si Justitie mi-a stabilit, ca interdictie corelativa masurii controlului judiciar, obligatia de a nu parasi teritoriul Romaniei, fara incuviintarea prealabila a organelor judiciare, totusi, in mod vadit abuziv, agentul sef adjunct Burcu Sorin din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - al Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, mi-a fixat, pentru luna iulie 2016, un grafic de prezentare la politie in fiecare zi de luni, miercuri si vineri a saptamanii, ora 09.30.

Prin fixarea acestor termene de prezentare la politie apreciez ca mi-au fost incalcate drepturile constitutionale stabilite cuprinse in art. 23 - libertatea individuala; art. 25 - libera circulatie; art. 26 - viata intima, familiala si privata; art. 39 - libertatea intrunirilor; art. 41 - munca si protectia sociala a muncii si, respectiv, art. 53 - restrangerea exercitiului drepturilor sau libertatilor individuale”.

Prezentam un fragment din plangerea fostului judecator Nicusor Maldea:

„Prin incheierea Curtii de Apel Bucuresti din data de 09.06.2016, pronuntata in dosarul nr.409/2/2016/a1.7, a fost prelungita din nou masura arestului la domiciliu dar a fost admisa, in subsidiar, si cererea subsemnatului privind parasirea imobilului de domiciliu in perioada 27 iunie 2016- 01 iulie 2016, in vederea prezentarii la sediul Curtii de Apel Bucuresti sau la sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru studierea dosarului de judecata, perioada in care trebuia sa ma cazez la Phoenix Cernica Club, situat in Cernica, Pantelimon, str. strandului nr. 62, jud. Ilfov.

Impotriva acestei incheieri am formulat contestatie, care a primit termen de judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru data de 24 iunie 2016.

Pentru prezentarea la acest termen de judecata reprezentantii Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, au intocmit procesul verbal din data de 23.06.2016, prin care mi-au stabilit itinerariul si conditiile de deplasare pe ruta Resita - Bucuresti si retur, precum si obligatiile de comunicare cu acestia pe perioada deplasarii si in timpul prezentarii la sediul instantei.

Conform dovezii de predare din data de 23.06.2016, incheiata de ofiterul de serviciu din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, in ziua respectiva, la ora 13.17, mi-a fost predata si cartea de identitate; aceasta trebuia sa fie returnata de subsemnatul ofiterului de serviciu din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin in momentul sosirii in municipiul Resita, indiferent de ora.

Sedinta de judecata din data de 24.06.2016 a inceput la sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la ora 09.30 si s-a terminat in jurul orei 17.30.

In momentul parasirii sediului Inaltei Curti de Casatie si Justitie - ora 17.38 - l-am anuntat telefonic pe agentul sef adjunct Burcu Sorin din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, Serviciul de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - iar la ora 18.22 l-am anuntat pe acesta si cu privire la faptul ca m-am intors la Phoenix Cernica Club, situat in Cernica, Pantelimon, str. strandului nr. 62, jud. Ilfov.

Asa cum rezulta din minuta incheierii nr. 927/ 24.06.2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 409/2/2016/a1.7, definitiva, a fost admisa contestatia subsemnatului si s-a dispus, in baza art. 242 alin. 2 din Codul de Procedura Penala, inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura preventiva a controlului judiciar pe o perioada de 60 de zile, fiindu-mi interzis, printre celelalte obligatii stipulate de dispozitiile art. 215 alin. 1 din Codul de Procedura Penala, si sa depasesc teritoriul Romaniei fara incuviintarea prealabila a organelor judiciare - obligatie prevazuta de dispozitiile art. 215 alin. 2 lit. a Cod Procedura Penala.

Minuta incheierii a fost comunicata de sectorul executari penale din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie catre Inspectoratul de Politie al Judetului Caras Severin prin fax, fiind primita de reprezentantii acestei din urma institutii in data de 24 iunie 2016, ora 7.31 PM (adica la ora 19.31, cand subsemnatul se deplasa cu autoturismul pe traseul Bucuresti - Resita, conform traseului stabilit de agentul sef adjunct Burcu Sorin din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, Serviciul de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare).

In data de 25.06.2016, in jurul orei 02.30, am ajuns la sediul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, situat in Resita, Bd. Al. I. Cuza nr. 40, pentru a preda ofiterului de serviciu cartea de identitate a subsemnatului. Acesta mi-a spus ca nu-mi poate primi cartea de identitate intrucat reprezentantii Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - nu i-au lasat dovada de primire a acesteia.

La insistentele mele a fost de acord sa primeasca actul meu de identitate, urmand sa mentionam olograf acest aspect pe dovada de predare din data de 23.06.2016, incheiata de ofiterul de serviciu din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin. Intrucat acest proces verbal se gasea in masina parcata in zona, am lasat cartea de identitate ofiterului de serviciu, am parasit sediul institutiei si am plecat la masina de unde am luat dovada de predare din data de 23.06.2016.

Cand am revenit la ofiterul de serviciu acesta mi-a comunicat ca l-a contactat telefonic pe 'Ivan' de la Serviciul de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - care i-a spus sa nu-mi mai ridice cartea de identitate intrucat masura arestului la domiciliu a fost revocata. Din acest motiv mi-a spus ca actul de identitate va ramane la mine si ca voi fi cautat dimineata de lucratorii Biroului Supravegheri Judiciare.

Intrucat acestia nu m-au cautat, in dimineata zilei de 25.06.2016, ora 11.45, l-am contactat telefonic pe agentul sef adjunct Burcu Sorin din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, Serviciul de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - caruia i-am spus ca ofiterul de serviciu mi-a lasat cartea de identitate ca urmare a discutiei telefonice pe care a avut-o cu 'Ivan', rugandu-l sa-mi comunice care sunt celelalte obligatii ale controlului judiciar.

Acesta mi-a spus ca nu are cunostinta despre inlocuirea masurii arestului la domiciliu dar m-a rugat sa inchid telefonul, pentru a verifica cele relatate de mine.

La ora 11.51 agentul sef adjunct Burcu Sorin m-a sunat si mi-a spus ca ei nu au primit minuta incheierii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel ca se va prezenta la domiciliul meu cineva din cadrul serviciului, pentru a-mi ridica actul de identitate.

In data de 25.06.2016, ora 13.00, s-a prezentat la domiciliul subsemnatului agentul sef principal Ivan Petre, din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, Serviciul de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare -, caruia i-am relatat din nou afirmatiile ofiterului de serviciu, precum si faptul ca acesta nu mi-a ridicat cartea de identitate ca urmare a faptului ca masura arestului la domiciliu a fost revocata. Agentul sef principal Ivan Petre a recunoscut ca in timpul noptii a fost sunat de ofiterul de serviciu dar a negat ca el i-ar fi spus acestuia ca a fost revocata masura arestului la domiciliu, intrucat pana atunci nu au primit minuta incheierii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Pentru acest motiv agentul sef principal Ivan Petre mi-a ridicat din nou cartea de identitate, fiind incheiata dovada de ridicare din data de 25.06.2016, ora 13.00. De asemenea, aceeasi persoana mi-a inmanat si procesul verbal intocmit la data de 25.06.2016, prin care mi se stabilea itinerariul si conditiile de deplasare pentru data de 26.06.2016, pe ruta Resita - Bucuresti si retur, precum si obligatiile de comunicare cu agentul sef adjunct Burcu Sorin din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare pe perioada deplasarii si in timpul prezentarii la sediul Curtii de Apel Bucuresti sau la sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru studierea dosarului de judecata, aprobata de judecatorul de Camera Preliminara din cadrul Curtii de Apel Bucuresti prin incheierea din data de 09.06.2016, pronuntata in dosarul nr. 409/2/2016/a1.7.

Prin acelasi proces verbal mi s-au impus aceleasi obligatii stabilite si in perioada cand ma aflam in arest la domiciliu: sa-l anunt telefonic pe agentul sef adjunct Burcu Sorin la sosirea si plecarea de la Phoenix Cernica Club si de la sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instituindu-mi-se si interdictia de a ma abate de traseul stabilit si de a intra in alte locatii decat cele mentionate mai sus, cu exceptia benzinariilor de pe traseu, pentru alimentarea autoturismului si/sau folosirea grupului sanitar.

Conform programului impus de reprezentantii Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - in data de 26.06.2016, ora 13.08, l-am anuntat pe agentul sef adjunct Burcu Sorin ca am parasit imobilul; m-am prezentat la sediul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin de unde, la ora 13.20, mi-am ridicat actul de identitate (conform dovezii de predare din data de 26.06.2016) iar la ora 20.41 l-am anuntat telefonic pe agentul sef adjunct Burcu Sorin ca am ajuns la Phoenix Cernica Club.

Pe toata durata deplasarii am urmat intocmai traseul stabilit, oprind doar la benzinarii pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.

In dimineata zilei de 27.06.2016, ora 10.08, l-am contactat telefonic pe agentul sef adjunct Burcu Sorin pentru a-i comunica ca masina cu care mi-au permis sa ma deplasez s-a defectat; in acel moment acesta mi-a spus ca tocmai voia sa ma sune, intrucat li s-a comunicat minuta incheierii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si din cuprinsul ei reiesea ca am primit control judiciar.

1. Cu privire la faptele savarsite de agentul sef adjunct Burcu Sorin si agentul sef principal Ivan Petre, reprezentanti ai Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, precizez urmatoarele:

Asa cum am aratat, din cuprinsul minutei incheierii nr. 927/ 24.06.2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 409/2/2016/a1.7, definitiva, rezulta ca a fost admisa contestatia subsemnatului, dispunandu-se, in baza art. 242 alin. 2 din Codul de Procedura Penala, inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura preventiva a controlului judiciar pe o perioada de 60 de zile.

Potrivit dispozitiilor art. 82 alin. 1 din Legea nr. 253 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, organul judiciar care a dispus controlul judiciar trimite o copie de pe ordonanta sau incheierea prin care a luat aceasta masura sectiei de politie in raza careia domiciliaza sau locuieste persoana in cauza, precum si, daca este cazul, celorlalte instituţii abilitate potrivit art. 83 sa supravegheze respectarea obligatiilor impuse.

Conform prevederilor art. 82 alin. 3 din actul normativ susmentionat, dupa primirea copiei de pe actul prin care s-a dispus controlul judiciar, organul de politie procedeaza de indata la stabilirea programului de supraveghere si cheama persoana aflata sub control judiciar, pentru a-i aduce la cunostinta acest program.

Desi minuta incheierii nr. 927/ 24.06.2016 a fost comunicata de sectorul executari penale din cadrul iInaltei Curti de Casatie si Justitie catre Inspectoratul de Politie al Judetului Caras Severin prin fax, fiind primita de reprezentantii acestei din urma institutii in data de 24 iunie 2016, ora 7.31 PM, totusi, in mod ilegal, agentul sef adjunct Burcu Sorin si agentul sef principal Ivan Petre, reprezentanti ai Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin m-au supus, timp de 62 de ore si 37 de minute (in perioada 24 iunie 2016, ora 19.31- 27 iunie 2016, ora 10.08), unei masuri privative de libertate (arestul la domiciliu) fara niciun act sau temei legal, desi le-am repetat de mai multe ori ca, potrivit celor relatate de ofiterul de serviciu din data de 24.06.2016/25.06.2016, masura arestului la domiciliu a fost revocata.

Mai mult, asa cum rezulta din cuprinsul adresei de comunicare a minutei incheierii nr. 927/ 24.06.2016, pe aceasta a fost inscrisa (in partea stanga sus) si rezolutia din data de 25.06.2016, cu mentiunea 'S.I.C.', ceea ce demonstreaza clar ca minuta incheierii pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 409/2/2016/a1.7 era cunoscuta de reprezentantii Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin atunci cand in mod ilegal imi prelungeau, cu de la sine putere, masura preventiva a arestului la domiciliu.

Potrivit jurisprudentei instantei de la Strasbourg, orice ingerenta in exercitarea dreptului la libera circulatie incalca prevederile art. 2 din Protocolul aditional nr. 4 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cu exceptia cazului in care este 'in conformitate cu legea', urmareste unul dintre scopurile legitime prevazute de art. 2 parag. 3 si 4 din Protocolul aditional nr. 4 si este, in plus, necesara intr-o societate democratica pentru a atinge scopul in discutie (a se vedea cauza Fedorov si Fedorova c. Rusiei, nr. 31.008/02, parag. 36, din 13 octombrie 2005, si cauza Ivanov c. Ucrainei, nr. 15.007/02, parag. 86, din 7 decembrie 2006).

Desi un anumit termen de executare a unei incheieri de punere in libertate este adesea inevitabil, acesta trebuie redus la minim.

In cauza Ogica c. Romaniei, hotararea din 27 mai 2010, parag. 61- 65, Curtea a reamintit ca, la examinarea termenului de executare a hotararilor de repunere in libertate a reclamantilor in cauze in care conditiile cerute pentru eliberare erau indeplinite la o ora la care angajatul inchisorii insarcinat cu operatiunile necesare in acest sens nu era prezent din cauza programului de lucru, aceasta nu a exclus perioade precum seara si noaptea. Curtea nu poate accepta ca, din cauza programului de lucru al secretariatului, administratia unei inchisori sa nu ia masuri pentru receptionarea, vineri, in cursul dupa-amiezii, a unui document transmis prin fax, necesar punerii in libertate a unui detinut, stiind ca inchiderea secretariatului va avea drept consecinta mentinerea partii interesate in detentie pentru o perioada suplimentara de mai mult de patruzeci si opt de ore. In opinia Curtii, o asemenea intarziere nu poate constitui 'o intarziere minima inevitabila' pentru executarea unei incheieri definitive avand drept efect repunerea in libertate a unui individ.

Conform art. 399 alin. 9 C.P.P., astfel cum a fost modificat prin art. II pct. 102 din O.U.G. nr. 18/2016, durata masurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicata prin echivalarea unei zile de arest preventiv la domiciliu cu o zi din pedeapsa, astfel ca aceste considerente ale Curtii Europene ale Drepturilor Omului se aplica si masurii preventive a arestului la domiciliu.

Pentru aceste motive apreciez ca faptele savarsite de agentul sef adjunct Burcu Sorin si agentul sef principal Ivan Petre, intrunesc elementul constitutiv al infractiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal, prev. si ped. de art. 205 alin. 1 Cod Penal, si supunerea la rele tratamente, prev. si ped. de art. 281 alin. 1 si 2 Cod Penal.

Din interpretarea dispozitiilor art. 205 alin.1 Cod Penal rezulta ca obiectul juridic special al infracţiunii il constituie relatiile sociale a caror existenta si normala desfasurare depind de ocrotirea libertatii fizice a persoanei, adica a posibilitatii acesteia de a se misca, de a circula, de a actiona dupa vointa sa si in limitele admise de lege.

Cu privire la latura obiectiva a acestei infractiuni se poate observa ca, in vointa legiuitorului, elementul material consta intr-o actiune sau inactiune prin care se produce in orice mod lipsirea de libertate a persoanei.

Legea nu cere o impiedicare absoluta de miscare a victimei, adica o restrangere totala a libertatii de miscare a acesteia, ci se poate infatisa si ca o constrangere partiala, in raport cu o activitate, cu o actiune determinata pe care victima vrea sa o realizeze, iar lipsirea de libertate a persoanei trebuie sa aiba un caracter ilegal, adica sa nu fie expres sau implicit admisa de lege.

Prevederile art. 281 alin. 1 Cod Penal incrimineaza si actiunea de supunere a unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale.

Varianta agravanta a acestei infractiuni consta, asa cum a statuat legiuitorul in dispozitiile art. 281 alin. 2 Cod Penal, in supunerea unei persoane aflate in stare de detinere la tratamente degradante.

Astfel, prin masurile luate, agentul sef adjunct Burcu Sorin si agentul sef principal Ivan Petre (acestia, intr-o zi nelucratoare, mi-au ridicat cartea de identitate si mi-au stabilit un program obligatoriu de deplasare pentru data de 26.06.2016, pe ruta Resita - Bucuresti, cu restrictii de deplasare) nu au facut altceva decat sa dispuna ilegal continuarea executarii masurii arestului la domiciliu, contrar dispozitiilor statuate in cuprinsul minutei incheierii nr. 927/ 24.06.2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 409/2/2016/a1.7, definitiva.

Totodata, apreciez ca prin luarea acestor masuri, persoanele susmentionate m-au supus si unui tratament degradant, definit in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului ca fiind 'un tratament care umileste individul in fata lui insasi sau a altor persoane ori care il determina sa actioneze contrar vointei sau constiintei sale' - C.E.D.O., hotararea Tyrer c. Regatului Unit din 25 aprilie 1978, parag. 26.

In constatarea incalcarii art. 3 din Conventie, Curtea a avut in vedere ca 'desi reclamantul nu a suferit nicio vatamare fizica severa sau de lunga durata, pedeapsa sa - prin care a fost tratat ca un obiect in mana autoritatilor - a constituit o incalcare a unuia dintre scopurile principale ale art. 3, si anume protectia demnitatii acestuia' - parag. 33.

Mai mult, prin ridicarea cartii de identitate si prin impunerea unui traseu fix de deplasare pe ruta Resita - Bucuresti, cu obligatia de a nu ma abate de la traseul fixat de lucratorii de politie, apreciez ca mi-au fost incalcate drepturile constitutionale stabilite cuprinse in art. 23 - libertatea individuala si art. 25 - libera circulatie.

Incalcarea acestor drepturi de catre agentul sef adjunct Burcu Sorin si agentul sef principal Ivan Petre intruneste, in opinia mea, si elementul material al infractiunii de abuz in serviciu, prev. si ped. de art. 297 alin. 2 Cod Penal.

Elementul material al infracţiunii de abuz in serviciu, varianta prevazuta in art. 297 alin. 2 Cod Penal, consta fie in ingradirea exercitiului drepturilor unei persoane, fie in crearea pentru aceasta a unei situaţii de inferioritate pe temeiul prevazut in norma de incriminare.

In cadrul primei modalitati normative, subiectul activ, fara nicio justificare legala, ingradeste, impiedica o persoana sa exercite un drept dintre cele prevazute de Constitutie sau de o alta lege speciala, in mod integral.

Ingradirea exerciţiului unui drept al unei persoane rezida din orice activitate prin care aceasta este lipsita de posibilitatea de a-si valorifica acel drept prin savarsirea de acte juridice.

Abuzul in serviciu, varianta descrisa in art. 297 alin. 2 Cod Penal, se caracterizeaza, sub aspect subiectiv, prin intentie directa, intrucat faptuitorul are reprezentarea ca prin actiunile (inactiunile) sale va ingradi exercitarea unui drept al unei persoane si poate fi savarsit de mai multi autori, care au contribuit nemijlocit, prin acte de executare, fie simultan (cand acestia fac parte dintr-o comisie, colectiv sau echipa), fie succesiv (in caz de verificare, control, aprobare), la savarsirea abuzului in serviciu si toti au calitatea ceruta de norma de incriminare.

2. Cu privire la cea de-a doua fapta de abuz in serviciu, savarsita de agentul sef adjunct Burcu Sorin din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, precizez urmatoarele:

Dupa comunicarea minutei incheierii nr. 927/ 24.06.2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 409/2/2016/a1.7, definitiva, agentul sef adjunct Burcu Sorin mi-a intocmit procesul verbal din data de 01.07.2016 privind obligatiile instituite in sarcina subsemnatului pe perioada controlului judiciar, programul de supraveghere nr. 173077/ 01.07.2016 si graficul de prezentare la politie, semnate personal de acesta.

Aceste inscrisuri au fost comunicate subsemnatului in data de 01.07.2016, ora 10.45.

Conform dispozitiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 360 din 6 iunie 2002
privind Statutul poliţistului, politistul este obligat sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, iar potrivit art. 31 alin. 2 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, in exercitarea drepturilor conferite de respectiva lege politistul are obligatia sa respecte intocmai drepturile si libertatile fundamentale ale omului, prevazute de lege si de Conventia europeana a drepturilor omului.

Prevederile art. 6 din Legea nr. 253 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, stipuleaza ca pedepsele, masurile educative si celelalte masuri prevazute la art. 1 (printre care se gaseste si masura controlului judiciar), dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, neprivative de libertate, sunt puse in executare in conditii care sa asigure respectarea drepturilor si a libertatilor fundamentale, cu limitarile inerente naturii si continutului acestor pedepse si masuri.

Din cuprinsul graficului de prezentare rezulta ca desi Inalta Curte de Casatie si Justitie mi-a stabilit, ca interdictie corelativa masurii controlului judiciar, obligatia de a nu parasi teritoriul Romaniei, fara incuviintarea prealabila a organelor judiciare, totusi, in mod vadit abuziv, agentul sef adjunct Burcu Sorin din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare - al Inspectoratului de Politie al Judetului Caras Severin, mi-a fixat, pentru luna iulie 2016, un grafic de prezentare la politie in fiecare zi de luni, miercuri si vineri a saptamanii, ora 09.30.

Prin fixarea acestor termene de prezentare la politie apreciez ca mi-au fost incalcate drepturile constitutionale stabilite cuprinse in art. 23 - libertatea individuala; art. 25 - libera circulatie; art. 26 - viata intima, familiala si privata; art. 39 - libertatea intrunirilor; art. 41 - munca si protectia sociala a muncii si, respectiv, art. 53 - restrangerea exercitiului drepturilor sau libertatilor individuale.

In aceasta situatie este evidenta atitudinea abuziva a agentului sef adjunct Burcu Sorin care, dupa ce mi-a prelungit, cu de la sine putere, masura arestului la domiciliu, continua seria abuzurilor savarsite impotriva subsemnatului, prin ingradirea exercitarii drepturilor prevazute de Constitutie, fiind greu de presupus ca o persoana chemata de trei ori pe saptamana la politie se poate bucura fara restrictii de drepturile constitutionale aratate mai sus.

Ingradirea drepturilor individuale garantate de Constitutia Romaniei, fara nicio baza legala, de catre agentul sef adjunct Burcu Sorin, intruneste, in opinia mea, elementul material al unei noi infractiuni de abuz in serviciu, prev. si ped. de art. 297 alin. 2 Cod Penal”.

*Cititi aici integral plangerea fostului judecator Nicusor Maldea