Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a inaintat la Inalta Curte de Casatie si Justitie un recurs in interesul legii, solicitand instantei supreme sa se pronunte cu privire la dreptul personalului din serviciile de probatiune de a beneficia de sporul de suprasolicitare neuropsihica, in cuantum de 50%, precum si de cel de risc. In finalul motivelor de recurs in interesul legii, Kovesi a opinat ca angajatii serviciului nu ar trebui sa aiba dreptul la aceste doua sporuri, intrucat au un statut diferit fata de personalul auxiliar din sistemul judiciar.

Kovesi nu considera angajatii serviciilor de probatiune ca personal auxiliar

Procurorul General al Romaniei a sustinut ca „unele instante au admis actiunile formulate de personalul din serviciile de probatiune privind acordarea unui spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica calculat la salariul de baza brut lunar, (…) apreciind ca potrivit art. 7 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2000, aceasta categorie profesionala era asimilata, in privinta salarizarii, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor (…). Articolul invocat de Kovesi prevede ca:”personalul de reintegrare sociala si supraveghere este format din sefii serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere, precum si din consilierii de reintegrare sociala si supraveghere (…) (3) Salarizarea personalului de reintegrare sociala si supraveghere si a inspectorilor de reintegrare sociala si supraveghere se realizeaza potrivit dispozitiilor Legii privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti”. Ca atare, instantele care au admis solicitarea angajatilor din serviciile mentionate au constatat ca sporul salarial solicitat constituie un „bun”, asa cum este el definit in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar nerespectarea acestui drept este sanctionabila.

Procurorul General al Romaniei sustine ca Directiva CE nu reglementeaza drepturi salariale

Laura Codruta Kovesi a confirmat in fata ICCJ ca sustine opinia instantelor care au respins actiunile angajatilor serviciilor de probatiune, ce solicitau recunoasterea dreptului de a primi cele doua sporuri. In motivarea opiniei sale, Procurorul General al Romaniei a sustinut ca “dispozitiile Constitutiei si ale Codului muncii nu prevad expres acordarea sporului solicitat pentru aceasta categorie profesionala, iar Directiva Consiliului Europei nr.89/391/CEE din 12 iunie 1989, privind introducerea unor masuri de incurajare a imbunatatirilor in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor in munca, reprezinta documentul cadru in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca si nu reglementeaza drepturi salariale, ci principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale si la protectia securitatii si sanatatii (...) precum si liniile generale pentru transpunerea in practica a principiilor mentionate. In consecinta, personalul serviciilor de probatiune nu se poate prevala de dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, pretinzand astfel incalcarea dreptului de proprietate”.