Lovitura dura pentru Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar (foto). Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential condusa de deputata Oana Florea solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa constate ca "principiul independentei procurorilor nu a fost incalcat de catre comisia parlamentara de ancheta", dar si ca Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar “isi aroga atributii ale CCR” si “solicita CSM ca la randul sau sa exercite atributii ce ii revin CCR”. Mai mult, CSM iese cu precizarile publice pentru care a hotarat respingerea cererilor Procurorului General al Romaniei.

Solicitarea Comisiei parlamentare de ancheta se regaseste in scrisoarea trimisa presedintei CSM Mariana Ghena, in cuprinsul careia se aduc argumentele pentru care demersul lui Augustin Lazar de a cere Consiliului sa intervina cu un punct de vedere fata de solicitarea Comisiei de a primi o copie a dosarului clasat “Sufrageria lui Oprea”, pentru a preciza daca este legala sau nu transmiterea unor astfel de informatii, reprezinta “o inovatie interesanta a procurorului general dar care nu se bazeaza pe niciun text de lege”, intrucat “daca ar fi existat el ar fi fost invocat si nu s-ar mai fi solicitat lamuriri de la CSM”.

Scrisoarea transmisa la CSM de Comisia de ancheta a alegerilor din 2009, pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta in exclusivitate, indica actele normative care dovedesc ca membrii Comisiei parlamentare aveau tot dreptul de a solicita o copie a dosarului “Sufrageria lui Oprea”, in conditiile in care cauza s-a finalizat cu clasare, aratand ca solicitarea lor nu avea cum sa interfereze cu o ancheta a procurorilor. In document, parlamentarii ii arata sefei CSM ca argumentele invocate de Augustin Lazar pentru a refuza transmiterea unei copii a dosarului “Sufrageria lui Oprea” la Parlament sunt gresit invocate intrucat “termenele in care se puteau face plangeri impotriva solutiei de clasare au fost depasite”, iar caracterul nepublic al procedurii si al actelor de urmarire penala sunt “inovatii” care nu se bazeza pe niciun text de lege.

CSM i-a dat fatala lui Augustin Lazar

De aceeasi parere a fost si CSM care a transmis luni, 7 august 2017, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie raspunsul la solicitarile lui Augustin Lazar. In raspuns, potrivit unui comunicat de presa al CSM, s-a evidentiat ca dand curs soliciarii lui Augustin Lazar, CSM ar interpreta dispozitii legale, altele decat cele referitoare la organizarea sistemului judiciar, ceea ce ar reprezenta “o extindere excesiva a instrumentelor juridice prin care se realizeaza apararea independentei sistemului judiciar”: “Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat ca solicitarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie referitoare exprimarea unei opinii de catre Consiliul Superior al Magistraturii, in exercitarea atributiei sale de garant al independentei justitiei, cu privire la legalitatea transmiterii de copii de pe documentele din dosare penale, la solicitarea unei comisii parlamentare de ancheta, presupune interpretarea unor dispozitii legale, altele decat cele ce privesc organizarea sistemului judiciar, ceea ce ar determina o extindere excesiva a instrumentelor juridice prin care se realizeaza apararea independentei sistemului judiciar, cu atat mai mult cu cat dosarul solicitat a fost deja solutionat de organul judiciar.“

Privitor la posibilitatea sesizarii Curtii Constitutionale de catre CSM pentru a constata un conflict juridic de natura constitutionala intre PICCJ si Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit ca solicitarea lui Augustin Lazar “nu intruneste cerintele legale pentru a i se putea da curs, atata vreme cat nu s-au invocat incalcari ale unor competente de ordin constitutional” si “nici nu s-a creat vreun blocaj institutional”:

“Consiliul Superior al Magistaturii a considerat ca solicitarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie referitoare la oportunitatea sesizarii Curtii Constitutionale cu o cerere de constatare a unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul Romaniei, nu intruneste cerintele legale pentru a i se putea da curs, atata vreme cat nu s-au invocat incalcari ale unor competente de ordin constitutional, nu a fost reclamata neindeplinirea unor acte privind obligatii ce deriva din dispozitiile Constitutiei si nici nu s-a creat vreun blocaj institutional, activitatea parchetelor nefiind perturbata in nici un mod prin solicitarea adresata de comisia de ancheta constituita la nivelul Parlamentului Romaniei. “

Prezentam in continuare pasaje din Scrisoarea transmisa CSM de Comisia parlamentara de ancheta:

Dupa cum ati fost informata de catre Procurorul General al Romaniei, domnul Augustin Lazar, comisia de ancheta in baza colaborarii loiale dintre institutii, a solicitat in data de 11.07.2017 o copie dupa dosarul nr. 213/P/2017 clasat in data de 20.06.2017, clasare ramasa definitiva nefiind atacata in termenul legal. Aceste documente ne sunt necesare pentru indeplinirea obiectivelor comisiei asa cum sunt ele prevazute in Hotararea nr. 38/2017 a Parlamentului Romaniei. (…)

Domnul Augustin Lazar, in calitatea sa de Procuror General, este obligat in virtutea principiului colaborarii loiale intre institutiile statului si al loialitatii fata de Constitutie, sa colaboreze cu Parlamentul Romaniei, respectiv cu comisia de ancheta parlamentara, conform DCCR 430/2017 pct. 35 ”Institutia controlului parlamentar trebuie coroborata si corelata cu principiul constitutional al colaborarii loiale intre institutiile si autoritatile statului si cu cel al loialitatii fata de Constitutie” iar ”reprezentantii institutiilor trebuie sa colaboreze in realizarea anchetelor parlamentare, in aceasta formula concretizandu-se si principiul echilibrului intre puterile statului. ”

Domnul Procuror General a refuzat cererea noastra prin adresa nr.1792/C/2017 din data 14.07.2017 interpretand in mod eronat prevederi din Codul de procedura penala, Constitutie si decizii ale CCR. Comisia parlamentara de ancheta a revenit cu o noua solicitare demontand juridic toate motivele invocate de acesta. (…)

Precizam ca prin DCCR 428/2017 pct.20 si DCCR 430/2017 pct. 28, CCR a clarificat aceste aspecte si a stabilit ca aceasta sarcina ii revine Curtii Constitutionale:

” Prin urmare, determinarea continutului si a limitelor conceptului de ancheta parlamentara se poate realiza numai prin coroborarea prevederilor Constitutiei; in acest context, revine in sarcina Curtii Constitutionale, in calitate de garant al suprematiei Constitutiei si de unica autoritate de jurisdictie constitutionala, sa stabileasca atat continutul si valentele, cat si raporturile in care se afla textul constitutional referitor la ancheta parlamentara cu celelalte texte constitutionale.”

Pe cale de consecinta, prin cele doua postari domnul Augustin Lazar ne anunta ca :

-isi aroga atributii ale Curtii Constitutionale incalcand DCCR 428/2017 si 430/2017;

-solicita CSM ca la randul sau sa exercite atributii care ii revin Curtii Constitutionale si sa incalce deciziile amintite mai sus. (…)

1)Cu privire la solicitarea ca CSM sa-si exercite rolul de garant a independentei justitiei

Procurorii nu au independenta prevazuta pentru judecatori in art. 124 alin.3 din Constitutie “Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.” Conform art.132 alin.(1) “Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.”

Totusi in art. 3 alin.1 al Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor se prevede ca “procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii”. Legea 304/2004 privind organizarea judiciara art. 64 alin. 2 prevede ”in solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege.”

Independenta procurorilor in solutiile dispuse nu a fost afectata de comisia parlamentara de ancheta avand in vedere ca Parchetul a solutionat dosarul nr. 213/P/2017 cu “clasare”, solutie care este definitiva nefiind atacata in termenul legal. Solicitarea noastra a fost facuta dupa solutionarea cu clasare si evident ca nu are cum sa influenteze ”solutia dispusa”.

Pe cale de consecinta va rugam sa constatati ca principiul independentei procurorilor asa cum este acesta prevazut in Legile 303/2004 si 304/2004 nu a fost incalcat de catre comisia parlamentara de ancheta.

2)Cu privire la solicitarea ca presedintele CSM sa sesizeze CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala intre institutii, intre autoritatea legislativa si autoritatea judecatoreasca reprezentata prin Parchetul General, fara a preciza in ce consta acest conflict:

Prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005 Curtea Constitutionala a statuat asupra conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritati publice, in sensul ca acesta "presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor”.

Comisia noastra nu a refuzat sa isi indeplineasca vreo atributie si nici nu si-a arogat puteri si atributii ale autoritatii judecatoresti. Scopul si finalitatea activitatii comisiei sunt diferite de ale unei anchete judiciare. Nu exercitam vreo functie de control asupra activitatii Parchetului.

Pe cale de consecinta credem ca nu se justifica o sesizare a CCR de catre CSM cu privire la un conflict juridic de natura constitutionala. (…)

Prin clasare, se stinge actiunea penala iar dupa clasare nu ne mai aflam in cursul urmaririi penale, deci art.285 alin.(2) din CPP este invocat gresit deoarece el se refera doar la procedura din cursul urmaririi penale .

Este gresita invocarea in acest caz a ipotezei ”formularii unei plangeri impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata, potrivit art. 341 alin. 5 C.proc.pen., procedura este nepublica. Prin urmare, caracterul nepublic al procedurii si al actelor de urmarire penala subzista si dupa adoptarea solutiei de clasare” deoarece:

-Termenele in care se puteau face plangeri impotriva solutiei de clasare au fost depasite

-Concluzia ”caracterul nepublic al procedurii si al actelor de urmarire penala subzista si dupa adoptarea solutiei de clasare” este o inovatie interesanta a procurorului general dar care nu se bazeaza pe niciun text de lege.

-In cazul in care acest text de lege ar fi existat el ar fi fost invocat si nu s-ar mai fi solicitat lamuriri de la CSM.

*Cititi aici integral Scrisoarea transmisa CSM de catre Comisia parlamentara de ancheta

*Cititi aici raspunsul CSM trimis Procurorului General al Romaniei