Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au admis miercuri, doua dintre exceptiile de neconstitutionalitate invocate de aparatorul senatorului Catalin Voicu, avocatul Dan Ioan Cazacu, in legatura cu modul in care sunt numiti procurorii la Directia Nationala Anticoruptie si in legatura cu felul in care a fost modificata legea de functionare a DNA. Ambele exceptii vor fi trimise curand spre solutionare la Curtea Constitutionala. Avocatul Dan Cazacu a invederat instantei la termenul de judecata din 6 octombrie 2010, din “Dosarul Voicu”, faptul ca modalitatea de numire a procurorilor DNA este una discriminatorie, pentru ca acestia nu au trecut printr-un examen sau concurs, ci au fost doar intervievati de Daniel Marius Morar (foto) procurorul sef al DNA, iar in multe cazuri, procurorii nu aveau vechimea ceruta de lege pentru restul procurorilor din cadrul Parchetului General.

Pe de alta parte, judecatorii Inaltei Curti, desi au incuviintat sesizarea Curtii Constitutionale, au ales sa nu suspende judecarea “Dosarului Voicu”, astfel cum le-o permite legea 177/2010. In momentul in care avocatul Cazacu a invocat in fata instantei exceptiile de neconstitutionalitate, Legea 177/2010 fusese publicata in Monitorul Oficial, dar mai avea inca doua zile pana sa intre in vigoare. Ca urmare, aparatorul lui Catalin Voicu, avocatul Dan Ioan Cazacu ne-a precizat ca a declarat recurs impotriva nesuspendarii cauzei, recurs care urmeaza sa fie judecat de Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti.

Dosarul Voicu nu se suspenda, conform deciziei ICCJ

La termenul trecut, avocatul Dan Ioan Cazacu a precizat ca actul de sesizare a instantei, emis in data de 20 mai 2010 este nul, pentru ca a fost dat de un organ a carei lege de functionare a fost modificata printr-o Ordonanta de Urgenta, fapt interzis de Constitutie, si a mentionat de asemenea ca exista patru decizii ale Curtii Constitutionale care prevad ca, daca o lege care aproba o Ordonanta de Urgenta este declarata neconstitutionala, neconstitutionala este si Ordonanta de Urgenta in sine. De asemenea, avocatul lui Voicu a precizat ca modul de numire a procurorilor anticoruptie este unul total discriminatoriu si ca Directia Nationala Anticoruptie este singura institutie de Parchet care este considerata, prin lege “independenta”, toate celelalte parchete functionand pe langa instantele corespunzatoare in grad. Miercuri, magistratii ICCJ au admis cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a OUG nr. 43/2002, modificata prin OUG nr. 134/2005, a legii nr. 54/2006, care se refera la reglementarea functionarii DNA, precum si a dispozitiilor art. 87 din legea nr. 304/2004, care prevede modul in care sunt numiti procurorii in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie. Magistratii nu au dispus suspendarea judecatii cauzei, in conformitate cu articolul 3 din Legea 177/2010, care a abrogat articolul 29, alineatul 5 din Legea Curtii Constitutionale, ce prevedea ca “pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspenda”.

Avocatul Cazacu: “Avem de-a face cu un conflict de legi in timp. Hibridul 177 este criticabil din mai multe puncte de vedere”

Intrebat cu privire la nesuspendarea judecatorii cauzei, in baza Legii 177/2010, in conditiile in care aceasta nu intrase in vigoare in momentul invocarii exceptiei de neconstitutionalitate, avocatul Dan Ioan Cazacu (foto 2) a precizat, pentru Lumeajustitiei.ro ca a declarat recurs impotriva deciziei instantei supreme. ”Eu consider ca, chiar daca solutia a fost de admitere, dispozitiile din Codul de Procedura Penala, in speta articolul 303, alineatul 6, prevedeau ca admiterea presupune o suspendare automata a cauzei. Sigur ca avem de-a face cu un conflict de legi in timp, in ceea ce priveste legea 177/2010, care modifica dispozitiile legii 47/1992, referitoare la admiterea exceptiilor de neconstitutionalitate. Intr-o decizie a Curtii Constitutionale din 2006, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii privind responsabilitatea ministeriala, in cazul Adrian Nastase, iar Curtea, in considerentele hotararii, a aratat ca procedurile si exceptiile de neconstitutionalitate trebuie sa aiba in vedere nu numai dispozitiile de drept material ci si pe cele de drept procedural, asadar, in opinia Curtii Constitutionale, o aplicare eventuala a principiului legii mai favorabile se poate pune in discutie si cu privire la elementele de natura procedurala. Considerentele fac parte dintr-o decizie a Curtii, in interpretarea pe care eu o dau, asta inseamna ca si considerentele trebuie avute in vedere, ele contin niste elemente importante, sunt, din punctul meu de vedere, ca un fel de lege. Eu consider ca in aceasta situatie, avand in vedere ca eu am pus in discutie exceptiile inainte de intrarea in vigoare a legii 177, as beneficia de acest principiu, in sensul ca dispozitiile procedurale anterioare legii 177 sunt mai favorabile, in contextul suspendarii cauzei, care era o masura obligatorie, nu depindea de vointa judecatorului. Exceptiile mai au un specific, daca ele vor fi admise, vor conduce la anularea rechizitoriului. Ce se va intampla daca, pana la o decizie a Curtii Constitutionale, procesul ar ajunge la final? Revizuirea, in conditiile legii 177, este inadmisibila, ne aflam in cadrul conflictului unor norme de drept care pun sub mari semne de intrebare legea 177, ea promoveaza o cale inadmisibila din punct de vedere juridic. Aceasta prevedere, care nu ne conduce la suspendarea cauzei, nu isi are o corecta argumentare in legea 177 si vine in contradictie flagranta cu legislatia europeana. Hibridul 177 este criticabil din mai multe puncte de vedere”.