Lumeajustitiei.ro semnaleaza Procurorului General al Romaniei Tiberiu Nitu (foto) ca intrucat Decizia Curtii Constitutionale nr. 284 din 21 mai 2014 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 495 din 3 iulie 2014, si a devenit general obligatorie, acesta are datoria de a lua masurile manageriale ce se impun pentru ca toate dosarele penale care il vizeaza pe Presedintele Romaniei Traian Basescu sa fie imediat redeschise.

Prin Decizia nr. 284 din 21 mai 2014, CCR a constatat ca „nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, generat de conduita si declaratiile publice ale Presedintelui Romaniei”. In cuprinsul motivarii deciziei CCR, s-a justificat ca Presedintele Romaniei este aparat de imunitate pentru declaratiile sale publice. Insa, analizand inevitabil problema imunitatii prezidentiale, CCR, cu unanimitate de voturi, a stabilit ca din interpretarea textelor constitutionale, imunitatea presedintelui este egala cu cea a parlamentarilor, iar presedintele raspunde pentru orice fapta care nu are legatura cu opiniile politice exprimate in timpul mandatului.

Iata si motivarea de la punctul 44 al deciziei: „De altfel, in ceea ce priveste limitele dreptului de exprimare, Legea fundamentala prevede la art. 72 alin.(1), avand ca titlu marginal „Imunitatea parlamentara”, potrivit caruia „Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”. In conformitate cu dispozitiile art.84 alin. (2) din Constitutie, „Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator”. Analizand semnificatia juridica a institutiei imunitatii, Curtea constata ca aceasta este o garantie constitutionala, o masura de protectie juridica a mandatului, care are menirea sa asigure independenta titularului mandatului fata de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garantia prevazuta la art.72 alin.(1) din Constitutie incurajeaza titularul mandatului in adoptarea unui rol activ in viata politica a societatii, intrucat inlatura raspunderea juridica a acestuia pentru opiniile politice exprimate in exercitarea functiei de demnitate publica. Insa, titularul mandatului ramane raspunzator, conform legii, pentru toate actele si faptele savarsite in perioada in care a exercitat functia publica si care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice".

Intrucat deciziile CCR sunt general obligatorii pentru viitor, inclusiv sub aspectul considerentelor din cuprinsul motivarii, Procurorul General al Romaniei are obligatia sa dispuna deschiderea tuturor dosarelor penale care il privesc pe Traian Basescu, si care zac la Sectia de urmarire penala din PICCJ sau la DNA.

Decizia Curtii Constitutionale vine sa intareasca toate acuzatiile publice la adresa procurorilor din Parchetul General care de ani de zile au invocat pretinsa imunitate a presedintelui, pentru a-i suspenda dosarele, fara sa tina cont ca orice om de buna credinta nu putea interpreta la o atare maniera Constitutia, astfel incat sa permita unui om sa comita orice fapta penala, dar sa nu raspunda orice ar face.

Mai mult, se ridica problema invocarii in mod nejustificat a imunitatii prezidentiale de personaje controversate, precum Daniel Morar si Laura Codruta Kovesi, persoane numite in functie la vointa expresa a lui Traian Basescu. Sa nu uitam ca Daniel Morar, inventatorul „tezei” imunitatii absolute pentru presedinte, a fost rasplatit anul trecut de Traian Basescu cu un post de judecator la Curtea Constitutionala, dupa ce acesta nu a mai avut posibilitatea legala de a mai fi nici sef la DNA si nici Procuror General interimar.

Lumeajustitiei.ro solicita Procurorului General Tiberiu Nitu sa dispuna verificarea urmatoarelor aspecte:

- cum au fost blocate nejustificat, ani in sir, dosarele lui Traian Basescu si sa identifice cine se face raspunzator de implinirea termenului de prescriptie in „Dosarul Flota” pe perioada in care Basescu a detinut mandatele de presedinte si dosarul a stat in nelucrare, precum si in alte dosare;

- cum a fost posibil sa se aplice „imunitate absoluta” pentru fapte comise inaintea mandatului de presedinte, pentru care imunitatea invocata nu se putea aplica retroactiv;

- de ce daca s-a invocat existenta unei imunitati de catre sefi ai PICCJ si DNA, nu s-a procedat la declansarea procedurilor de ridicare a imunitatii prezidentiale, daca se considera ca exista, intrucat nicaieri in lume nu exista imunitate absoluta pana la final de mandat, asa cum s-a declarat public de procurori numiti, in functii, „intamplator”, de Traian Basescu;

* Cititi aici Decizia Curtii Constitutionale nr. 284 din 21 mai 2014