Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate plangerea penala depusa pe 14 martie 2019 la Sectia de investigare a infractiunilor din justitie de catre fostul ministru al Comunicatiilor Sorin Pantis (foto 1) impotriva fostei sefe DNA Laura Kovesi (foto 2). Plangerea are in vedere felul in care Kovesi a inteles sa se raporteze, prin iesiri publice, la dosarul ICA / Telepatia, groaznica mascarada judiciara in urma careia Pantis a fost azvarlit in inchisoare alaturi de Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi si altii.

Mentionam ca marti, 20 august 2019, Pantis a fost chemat pentru audieri la sectia speciala, el precizand la iesire ca a denuntat-o pe Luluta pentru sapte fapte:

- abuz in serviciu

- divulgarea unor informatii cu caracter de secret de serviciu sau nepublice

- inducerea in eroare a organelor judiciare

- represiune nedreapta

- amenintare

- santaj (click aici pentru a citi).

Asa cum puteti citi mai jos (si integral in documentul de la sfarsitul articolului), Sorin Pantis le aminteste procurorilor SIIJ indarjirea cu care Laura Kovesi – in mai multe declaratii de presa – vorbea despre necesitatea ca apelul din procesul Telepatia sa fie judecat cat mai repede, ca sa nu se prescrie raspunderea penala pentru faptele retinute in rechizitoriu. Or, nu se punea problema de asa ceva (subliniaza ex-ministrul), in conditiile in care atat vechiul, cat si noul Cod penal prevedeau termene-limita mult mai indepartate (2021, respectiv 2022).

Nici soarta judecatorului Stan Mustata nu este trecuta cu vederea, Sorin Pantis atragandu-le atentia anchetatorilor SIIJ asupra disperarii manifestate de DNA pentru ca magistratul sa fie scos din dosarul ICA, Mustata fiind retinut cu mascati chiar inainte sa intre in sala de judecata. De altfel, amintim ca acelasi judecator a fost lasat sa moara in inchisoare in conditii inumane, macabra coincidenta fiind ca decesul acestuia sa aiba loc pe 8 august 2018, la exact 4 ani de la condamnarille pronuntate in cauza Telepatia.

Revenind la plangerea penala, remarcam ca Sorin Pantis l-a adus in discutie inclusiv pe Traian Basescu, in doua ipostaze:

- declaratia fostului presedinte privind complotul pe care fostul sef operativ al SRI Florian Coldea l-ar fi pus la cale pentru inlocuirea lui Stan Mustata cu Camelia Bogdan in completul de judecata;

- disperarea lui Basescu de a-l vedea pe Dan Voiculescu condamnat cat mai repede, inainte de incheierea ultimului mandat prezidential, dorinta indeplinita intocmai si la timp de catre DNA-ul Laurei Kovesi.

Prezentam principalele fragmente din plangerea penala a lui Sorin Pantis:

„Acest lucru dovedeste si faptul ca Laura Codruta Kovesi isi exercita profesia de procuror in scopuri politice si de aservire si subordonare politica, contrar dispozitiilor statutului de magistrat

Numita Laura Codruta Kovesi, in calitate de Procuror-Sef al DNA, in perioada 1-15 iunie 2014, a declarat in spatiul public / mass-media ca judecatorii tergiverseaza solutionarea dosarului 'ICA' (dosar in care subsemnatul am avut calitatea de inculpat-apelant, cerand astfel judecatorilor sa urgenteze solutionarea dosarului, dosar care la acel moment se aflla in faza de apel la Curtea de Apel Bucuresti, inregistrat cu nr. 25497/3/2012**.

In scopul inducerii in eroare a organelor judiciare si a opiniei publice, sus-numita si-a argumentat solicitarea spunand ca in dosarul nr. 25497/3/2012** (denumit in continuare 'Dosarul ICA') urmeaza ca raspunderea penala sa se prescrie in luna decembrie a anului 2014, fapt nereal.

In plus, Laura Codruta Kovesi trebuie cercetata de savarsirea posibilelor infractiuni de amenintare si santaj asupra judecatorilor investiti cu solutionarea cauzei, sens in care doresc sa fac referire la cazul judecatorului Stan Mustata. Judecatorul Mustata a facut parte din componenta completului de judecata rezultat in urma repartizarii aleatorii in apel a dosarului nr. 25497/3/2012**, despre care, in iunie 2014 (momentul la care doamna Laura Codruta Kovesi facea acele declaratii cu caracter de amenintare si santaj), se cunostea in spatiul public faptul ca acesta a fost arestat de DNA in timp ce judeca dosarul ICA, intrucat si-ar fi exprimat parerea cum ca faptele sesizate de DNA in rechizitoriu nu intrunesc elementele constitutive, astfel incat in cauza nu se poate pronunta o hotarare de condamnare a inculpatilor, ci una de achitare.

Referitor la posibila fapta de represiune nedreapta de care apreciez ca trebuie cercetata doamna Laura Codruta Kovesi (pe langa cele de amenintare si santaj, prezentate pana acum), doresc sa supun atentiei afirmatiile fostului Presedinte Traian Basescu, aparute in spatiul public, in care acesta povestea ca seful SRI Florian Coldea a relatat cum il va scoate pe judecatorul Stan Mustata din complet si acesta va fi inlocuit cu Camelia Bogdan, aspecte despre care fostul Presedinte a precizat ca erau stiute si de catre Laura Codruta Kovesi, aceasta fiind participanta si direct interesata de ducerea la indeplinire a acestor represiuni asupra magistratului, in scopul obtinerii unei condamnari pentru inculpatii din dosarul 'ICA'.

In acest sens, facem referire la recunoasterea directa a Laurei Codruta Kovesi cu privire la faptul ca l-a arestat pe judecatorul Mustata pentru a obtine condamnarea lui Dan Voiculescu (...): 'A fost un moment important in cursul acestui dosar faptul ca la un anumit moment un judecator suspectat pentru fapte de coruptie nu a mai participat la judecarea acestui dosar. A fost unul dintre judecatorii care de-a lungul timpului a tot tergiversat judecarea procesului. (…) In cadrul monitorizarii care s-a facut si din probele administrate, a rezultat ca intr-un fel acest judecator s-a antepronuntat la vremea respectiva pe judecarea acestui dosar, sustinand in discutiile cu terte persoane ca doreste amanarea acestui dosar dupa data decembrie 2014, deci exista riscul ca acest judecator daca continua judecarea dosarului sa nu il termine niciodata. Probabil se indeplinea prescriptia sau probabil amana la nesfarsit'.

Informatiile erau false si mincinoase, intrucat primul termen de judecata in Dosarul ICA in faza de apel a fost pe data de 07.03.2014, iar pe data de 30.04.2014 a fost arestat judecatorul Stan Mustata. Asadar, despre judecatorul Mustata nu se poate spune sub nicio forma faptul ca 'a fost unul dintre judecatorii care de-a lungul timpului a tot tergiversat judecarea procesului'. (…)

Aceste mesaje de amenintare cu dosare penale, adresate de catre procurorul-sef al DNA judecatorilor, sub pretextul asa-zisei prescrieri a raspunderii penale a inculpatilor, aveau ca scop obtinerea unei hotarari de condamnare impotriva acestora, indiferent de probele existente la dosar, din dorinta de aservire politica fata de presedintele Romaniei la acea vreme, respectiv Traian Basescu, despre care se cunoaste din afirmatiile acestuia din spatiul public ca isi dorea o condamnare rapida a lui Dan Voiculescu, deoarece in toamna anului 2014 urmau alegerile prezidentiale, iar Traian Basescu se temea ca judecatorii nu-i vor mai respecta dorintele dupa incheierea mandatului sau.

Acest lucru dovedeste si faptul ca Laura Codruta Kovesi isi exercita profesia de procuror in scopuri politice si de aservire si subordonare politica, contrar dispozitiilor statutului de magistrat, important de retinut fiind si faptul ca numirea sa in functia de Procuror Genera al Romaniei (contrar avizului negativ al CSM), precum si numirea sa ca Procuror-Sef DNA, precum si reconfirmarea ei pentru al doilea mandat la conducerea DNA s-au facut doar formal, la propunerea Ministrului Justitiei, pentru ca asa prevedea procedura. In realitate, acestea s-au facut la propunerea si dorinta exclusiva a domnului Traian Basescu, in calitate de Presedinte al Romaniei, tocmai pentru a putea fi folosita in astfel de scopuri.

Faptele Laurei Codruta Kovesi sunt fara precedent, in sensul ca:

- Un procuror-sef sa minta public in privinta unor date certe cu privire la prescrierea raspunderii penale din Dosarul ICA (date care sunt lipsite de orice interpretare);

- O persoana publica (cu atat mai mult un procuror-sef!) sa dea 2 interviuri despre un dosar, in ziua in care in respectivul dosar se judecase un termen (10.06.2014) si sa dea declaratii despre respectiva speta, DNA fiind parte in dosar;

- Procurorul-sef sa-i ameninte public (cu dosare penale: 'in unele situatii s-au constituit dosare penale pentru favorizarea infractorului') pe judecatorii care urma sa intre in dosar (asta dupa ce, cu aproximativ o luna inainte, DNA il arestase pe judecatorul Stan Mustata in ziua in care avea termen in dosarul ICA) (…);

- Un magistrat sa spuna la ce intervale de timp trebuie stabilite termenele intr-un dosar penal (doamna Kovesi a solicitat ca termenele sa fie saptamanale. Si asa au fost! (…)). In dosarul ICA, termenele au fost stabilite de instanta pentru 1, 7 iulie si 3, 4 august 2014. Iar pronuntarea a fost data pe 8 august;

- Presiunile facute pentru solutionarea rapida, cu orice pret, a dosarului ICA, erau evidente. Laura Codruta Kovesi transmitea in toate iesirile publice urmatorul mesaj: 'important este sa se dea o decizie (n.r. in dosarul ICA)'. Dovada faptului ca mesajul era acesta il reprezinta interpretarea pe care presa o dadea acestor declaratii: 'un sef de parchet cere imperativ o solutie intr-un dosar';

- Laura Codruta Kovesi declara: 'cred ca un rol important trebuie sa il aiba si conducatorii de institutie in repartizarea acestor dosare'. Ulterior, Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti a ales sa numeasca direct membrii completului, incalcand principiul repartizarii aleatorii (decizie luata impotriva prevederilor Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti si ale Legii nr. 304/2004). (…)

De retinut este faptul ca aparitiile publice ale Laurei Codruta Kovesi, prin interviurile acordate care reprezentau presiuni explicite exercitate asupra magistratilor in solutionarea acestui dosar au fost repetate, astfel incat putem vorbi si despre o posibila infractiune continua, savarsita prin mai multe acte materiale (…).

Cu privire la latura infractionala a acestor afirmatii facute de Laura Codruta Kovesi care sunt de natura si sa conduca la inducerea in eroare a organelor judiciare, pe langa celelalte infractiuni despre care am facut vorbire pana acum, doresc sa supun atentiei faptul ca motivarea acesteia in interviurile acordate aveau la baza o afirmatie nelegala si netemeinica cu privire la asa-zisa prescriere a raspunderii penale a inculpatilor in dosarul 'ICA', sustinand ca intrarea in vigoare a noului Cod penal, prin art. 5, coroborat cu faptul ca este aplicabila legea penala mai favorabila, face ca termenul de prescriere a raspunderii sa se implineasca in anul 2017, tinand cont de prescriptia speciala si de faptul ca anul consumarii presupusei infractiuni de spalare de bani este 2005, iar termenul de prescriere este de 12 ani.

Dovada netemeiniciei acestei afirmatii si a nelegalitatii sale rezulta din Decizia nr. 265/06.05.2014 a CCR, conform careia daca legea penala mai favorabila nu este aplicabila pe institutii juridice, ci se bazeaza pe prevederile unui singur cod, termenul prescriptiei se putea implini in anul 2021, potrivit CP din 1968, art. 122 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 124, respectiv in anul 2022 – potrivit noului Cod penal, art. 154 alin. 1 lit. c, coroborat cu art. 155 alin. 4, ambele prin raportare la maximul special al pedepsei prevazute pentru infractiunea de spalare de bani (12 ani, potrivit reglementarii din legea speciala in vigoare inainte de adoptarea noului Cod penal, si 10 ani, potrivit noii reglementari).

Avand in vedere prevederile legale mentionate, precum si gradul superior al functiei profesionale detinute la acea data de catre Laura Codruta Kovesi (respectiv aceea de Procuror-Sef DNA), apreciez ca in cauza nu poate fi pusa in discutie o eventuala neglijenta profesionala a acesteia cu privire la calculul corect al termenului de prescriptie, si nici necunoasterea legii, sens in care avem si un principiu de drept imperativ, astfel incat singura interpretare reala este aceea ca dumneaei a exercitat o presiune publica si directa asupra judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, investiti cu solutionarea cauzei, intervenind in mod direct in activitatea acestora si in deciziile lor, sugerand inclusiv ideea existentei unui termen-limita urgent pentru pronuntarea unei hotarari in sensul dorit de aceasta ca si termen pentru satisfacerea propriilor interese nelegitime, si nu in sensul prevazut de lege referitor la termenul legal de prescriptie.

O astfel de atitudine denota si un atac la independenta justitiei din partea Laurei Codruta Kovesi, facut intr-un mod premeditat, abuzand de functia pe care o detinea la acel moment. Prin actiunea si declaratiile sale, Procurorul-Sef al DNA a incalcat si prevederile Legii nr. 303/2004, care reglementeaza statutul magistratilor in Romania. Am in vedere si prevederille art. 4 si art. 10 alin. 1, care interzic expres procurorilor si judecatorilor exprimarea in public a opiniei cu privire la procese aflate in curs de desfasurare. (...)

De remarcat este si atitudinea abuziva de maniera a exercita presiuni la adresa completului de judecata investit cu solutionarea respectivei cauze, precum si modalitatea prin care numita Laura Codruta Kovesi comunica publicului informatii secrete, despre care lua cunostinta prin intermediul activitatii sale, sens in care sunt incidente dispozitiile art. 297 din Codul penal (...) (n.r. abuz in serviciu).

Suplimentar, tinand seama de faptul ca urmarirea penala constituie o faza a procesului penal cu caracter secret, iar odata cu trecerea lal faza de judecata doar sedintele de judecata sunt publice (datele si piesele dosarului putand fi consultate numai de participantii la procesul penal), fapta de a divulga informatii secrete de serviciu ori nepublice se poate considera a intruni conditiile de tipicitate ale infractiunii inscrise in prevederile art. 304 din Codul penal. (...)

In consecinta, folosindu-se de informatiile nedestinate publicitatii, pe care aceasta le-a divulgat in aparitiile sale publice, a creat un puseu de presiune asupra judecatorilor din cauza indicata supra, cerand expressis verbis solutionarea dosarului 'in regim de urgenta', desi speta necesita atat timp pentru studiu si reflectare, cat si administrarea unui probatoriu suplimentar, care putea sa conduca la justa solutionare a cauzei si la complinirea principiului aflarii adevarului. (…)

Toate acestea dovedesc faptul ca Laura Codruta Kovesi, folosindu-se de functia sa (respectiv aceea de Procuror-Sef DNA) pentru a obtine o hotarare judecatoreasca agreata de catre Traian Basescu (Presedintele Romaniei la acea vreme), a exercitat presiuni in justitie asupra magistratilor investiti cu solutionarea cauzei, pe care le-a transmis acestora prin intermediul unor interviuri mediatizate la nivel national, in continuarea unor actiuni de intimidare si de presiune incepute prin arestarea judecatorului Stan Mustata din biroul acestuia de judecator, cu mascatii, in ziua in care urma sa judece un termen din dosarul ICA, arestare care a avut reverberatii puternice in mass-media si care era de natura a intimida pe toti cei care nu aveau sa-i asculte ordinele ilegale. (…)

Laura Codruta Kovesi a grabit solutionarea cauzei in mod nejustificat din punct de vedere legal, precum si pronuntarea unei hotarari de condamnare a inculpatilor, bazata nu pe probe, ci pe temerile magistratilor ca in caz contrar vor fi arestati de catre DNA (institutia pe care o conducea), avand in vedere influenta acesteia ca urmare a functiei de Procuror-Sef DNA si tinand cont de precedentul judecatorului Stan Mustata”.

* Cititi aici textul complet al plangerii penale