Laura Codruta Kovesi il umileste pe predecesorul ei de la conducerea DNA, Daniel Morar. Se intampla in proiectul pe care Kovesi l-a depus la CSM, in cadrul procedurii declansate pentru reinvestirea ei in fruntea parchetului anticoruptie pentru alti 3 ani.

Nu putini sunt cei care sustin ca intre fostul sef DNA Daniel Morar, in prezent judecator la CCR, si actuala sefa a DNA Laura Codruta Kovesi are loc de cativa ani un razboi de la distanta. Este o ipoteza de luat in seama daca ne amintim informatiile care se vehiculau in mediile juridice cu mai multi ani in urma, potrivit carora Daniel Morar, pe vremea cand era procuror-sef al DNA, ar fi vrut sa ii faca dosar Codrutei Kovesi, pe atunci Procuror General, si chiar sa ceara arestarea ei, in celebrul caz al RIL-ului pentru afaceristul Ilie Carabulea. Au mai existat si alte episoade care au transpus relatiile nu tocmai bune dintre cei doi, iar aici punctam doar declaratiile lui Daniel Morar in legatura cu sprijinul covarsitor pe care SRI l-a acordat DNA.

Pe de-o parte, intelegem supararea lui Daniel Morar, in conditiile in care multe din condamnarile obtinute de DNA cu care Laura Codruta Kovesi se impauneaza sunt in dosare incepute pe vremea actualului judecator CCR. Trebuie spus insa ca si o buna parte din rata de achitari uriasa a DNA este cauzata de dosare facute tot in timpul lui Morar. Trebuie sa recunoastem insa ca in perioada lui Daniel Morar nu existau asemenea spectacole grotesti precum cele de azi, cu oameni defilati in catuse, terfeliti si umiliti in fata intregii tari.

Proiectul depus de Kovesi la CSM in vederea reinvestirii in functie contine o serie de date care cu siguranta nu o sa-i cada bine lui Daniel Morar. Laura Codruta Kovesi face o prezentare a mandatului sau, nu pe fiecare an in parte, ci comparativ cu ultimul an de mandat al lui Daniel Morar. Astfel, sefa DNA explica modul in care ar fi transformat parchetul anticoruptie intr-o institutie mai eficienta decat a gasit-o. Adica, decat a lasat-o Daniel Moral. De asemenea, proiectul contine o serie de afirmatii privind lipsa rezultatelor in timpul mandatelor lui Morar sau in legatura cu increderea oamenilor in DNA, care ar fi fost mult mai mica in acea perioada decat este acum.

Iata cateva mentiuni din proiectul Laurei Codruta Kovesi, acesta fiind atasat integral la finalul articolului:

„In cei aproape 3 ani de mandat s-au inregistrat cele mai impresionante cifre de la infiintarea DNA: a crescut anual numarul rechizitoriilor, numarul inculpatilor trimisi in judecata si numarul demnitarilor investigati, la finalul anului 2015 fiind inregistrate premiere la toti acesti indicatori.

Pentru prima data in ultimii ani, procentul de achitari a scazut la 7,63%”.

„Increderea publica in DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la infiintarea institutiei – peste 61% - cel mai mare nivel de incredere pentru o institutie din sistemul judiciar”.

„Masurile organizatorice au constat in principal in reorganizarea si eficientizarea activitatii Directiei Nationale Anticoruptie.

Au fost reduse structurile neoperative si s-au redistribuit posturile la structurile operative, iar schemele de personal au fost redimensionate in functie de volumul de activitate.

Necesitatea unei reorganizari a reiesit din existenta unui dezechilibru major intre volumul incarcaturii activitatii serviciilor teritoriale in raport cu cea a structurii centrale sau chiar in raport cu alte servicii teritoriale, precum si datorita lipsei rezultatelor anterior anului 2013 in combaterea coruptiei la nivel inalt sau mediu la unele structuri teritoriale”.

„Datele statistice releva ca in activitatea de urmarire penala desfasurata de Directia Nationala Anticoruptie din anul 2013 parametrii de eficienta s-au imbunatatit.

Pentru a evidentia in mod sintetic si clar aceste cresteri ale indicatorilor de cantitate si calitate voi efectua o analiza comparativa a datelor statistice, cu accent pe perioada mandatului de procuror sef.

Numarul rechizitoriilor a crescut in fiecare an.

In anul 2015 a fost o crestere a numarului de rechizitorii cu 52,56% fata de 2012. Este cel mai mare numar de rechizitorii de la infiintarea institutiei.

Numarul inculpatilor trimisi in judecata a crescut in fiecare an.

In anul 2015 a fost o crestere cu 51,93% a numarului de inculpati trimisi in judecata fata de anul 2012. Este cel mai mare numar de inculpati trimisi in judecata de la infiintarea institutiei.

Numarul demnitarilor de rang inalt investigati a crescut in fiecare an.

Au fost trimisi in judecata in anul 2015 de peste 6 ori mai multi ministri si parlamentari decat in 2012: 1 prim ministru, 5 ministri, 16 deputati si 5 senatori.

Este cel mai mare numar de demnitari investigati de DNA intr-un an.

(...)

In fiecare an a fost urmarita indeplinirea propritatilor stabilite in activitate, iar procurorii s-au axat pe cauzele de coruptie la nivel inalt.

Astfel, in fiecare an numarul persoanelor care ocupa functii importante in sistemul public care au fost trimise in judecata a crescut.

In anul 2015 a crescut cu 49,70% numarul persoanelor trimise in judecata care au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante fata de anul 2012.

Reorganizarea a dus la intarirea rolului structurilor teritoriale, ceea ce a dus la o mai buna identificare si investigare a persoanelor care detineau functii importante in administratia publica locala.

In anul 2015 s-a triplat numarul primarilor/viceprimarilor si a presedintilor/vicepresedintilor de consilii judetene trimisi in judecata fata de anul 2012.

(...)

Calitatea si obiectivitatea dosarelor instrumentate s-a reflectat si in numarul condamnarilor obtinute.

Numarul condamnatilor in anul 2015 a fost in crestere cu 30,96% fata de anul 2012.

Un alt obiectiv important care a fost atins vizeaza calitatea activitatii si este reflectata de numarul redus de achitari.

Masurile dispuse au dus la scaderea anuala a procentului de achitari.
Pentru prima data in ultimii ani, procentul de achitari a scazut la 7,63%, aproape la jumatate fata de anul 2012”.

„In lipsa unor criterii precise de cuantificare a performantei, o metoda de evaluare care poate fi utilizata este evaluarea perceptiei.

Astfel, potrivit unor cercetari sociologice in luna aprilie 2013 increderea cetatenilor in DNA era de 41,6%.

Acelasi institut de cercetare sociologica a aratat ca, in luna decembrie 2015 DNA se bucura de o increderea de 61,2%, cea mai mare incredere a unei institutii din sistemul judiciar”.

*Cititi aici proiectul Laurei Codruta Kovesi depus la CSM