Degeaba a colaborat omul de afaceri Nelu Iordache (foto) cu procurorii DNA ca tot nu a scapat din arest. Denunturile formulate de patronul Romstrade impotriva fostului ministru Ovidiu Silaghi sau impotriva presedintelui fondator al PC, fostul senator Dan Voiculescu, nu l-au ajutat pe acesta sa fie pus in libertate. Din contra, DNA a explicat ca mentinerea in arest a lui Nelu Iordache este necesara, denunturile sale aratand “implicarea infractionala” a omului de afaceri.

Aflat dupa gratii de aproape un an de zile, afaceristul Nelu Iordache a cerut recent, in data de 9 septembrie 2013, inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi tara. Printre argumenetele invocate de Iordache in fata judecatorului Vlad Andriescu de la Tribunalul Bucuresti a fost acela ca a colaborat cu procurorii DNA. Surpriza insa, denunturile pe care le-a facut in ultima perioada nu i-au folosit lui Nelu Iordache.

Procurorul Cristian Anghel: “In ceea ce priveste adresa de la P.i.C.C.J.-D.N.A. din care rezulta faptul ca inculpatul I. N. a formulat un denunt in legatura cu presupuse fapte penale comise de alte persoane, considera ca este necesar sa fie avut in vedere de instanta la final, la pronuntarea unei hotarari, in masura in care inculpatul va fi gasit vinovat”

Astfel, procurorul de sedinta Cristian Anghel de la DNA a cerut judecatorului Vlad Andriescu sa respinga solicitarea lui Iordache. Potrivit incheierii din 9 septembrie 2013, procurorul Cristian Anghel a explicat ca denunturile afaceristului arata “implicarea infractionala” a acestuia:

“In ceea ce priveste adresa de la P.i.C.C.J.-D.N.A. din care rezulta faptul ca inculpatul I. N. a formulat un denunt in legatura cu presupuse fapte penale comise de alte persoane, considera ca este necesar sa fie avut in vedere de instanta la final, la pronuntarea unei hotarari, in masura in care inculpatul va fi gasit vinovat, ipoteza in care instanta va aprecia daca se impune sau nu reducerea limitelor de pedeapsa. Totodata, acest inscris depus la dosar demonstreaza o anumita implicare infractionala a inculpatului I. in aceasta afacere R. - autostrada Arad-Nadlac, intrucat inculpatul a formulat un denunt in care se arata ca a dat sume de bani unor inalti oficiali ai statului roman in referire la rezilierea sau nu a acestui contract, or inculpatul desi a recunoscut initial savarsirea faptelor, ulterior a negat comiterea acestora desi avea posibilitatea sa faca aplicarea prev. art. 320/1 C.p.p., opinand ca demersul inculpatului pare a fi defavorabil acestuia”.

In continuare, procurorul Cristian Anghel a aratat ca se impune continuarea cercetarii judecatoresti cu Nelu Iordache in stare de arest preventiv, dar si ca inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi tara nu are justificare: “Reprezentantul Ministerului Public solicita sa se constate ca masura preventiva a fost luata, prelungita si mentinuta cu respectarea prevederilor legale si a garantiilor procesuale, considerand ca este oportuna mentinerea starii de arest preventiv a inculpatului, intrucat temeiurile care au justificat privarea de libertate impun in continuare continuarea cercetarii judecatoresti cu inculpatul in stare de arest preventiv.

Sustine ca din punctul de vedere al Ministerului Public, in urma lecturarii cererii scrise, apararea nu aduce elemente de noutate care sa justifice la acest moment o alta solutie, respectiv inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi tara, datorita schimbarii temeiurilor ce au determinat luarea masurii arestarii preventive.

Solicita instantei a se avea in vedere complexitatea cauzei, activitatea infractionala este una ampla, inculpatul este acuzat de savarsirea a peste 200 de acte materiale specifice mai multor infractiuni, prejudiciul produs, dar si atitudinea oscilanta a inculpatului cu privire la faptele pentru care a fost trimis in judecata.

De asemenea, considera ca este in interesul cercetarii judecatoresti sa se mentina starea de arest a inculpatului, avand in vedere persoana inculpatului I. N. si necesitatea ca probatoriul sa fie administrat fara a exista riscul influentarii probelor. Astfel, in acest sens, arata ca urmeaza a fi audiati martorii ...... si ...... si nu numai, cu care dl. I. N. a interactionat, martori care au actionat ilicit la solicitarea inculpatului. Mai arata ca la sfarsitul rechizitoriului s-a retinut ca in faza de urmarire penala s-a incercat influentarea probatoriului de catre inculpatul I. N”.

Avocatul lui Nelu Iordache: “Trebuie sa primeze conduita inculpatului, in perioada petrecuta in arest preventiv inculpatul si-a schimbat conduita, a colaborat, dovada adresele de la DNA depuse la dosar”

De cealalta parte, aparatorul lui Nelu Iordache i-a cerut judecatorului Vlad Andriescu sa tina cont de conduita afaceristului. Potrivit incheierii, avocatul lui Iordache a sustinut ca patronul Romstrade si-a schimbat atitudinea in perioada petrecuta dupa gratii si ca a colaborat cu procurorii DNA: “Cu privire la sofismul pe care acuzarea il propune cu privire la denunturile formulate de inculpat, din care ar rezulta ca inculpatul a recunoscut activitatea infractionala si sa nu fie avute in vedere la analizarea cererii de fata, apararea invedereaza ca trebuie sa primeze conduita inculpatului, in perioada petrecuta in arest preventiv inculpatul si-a schimbat conduita, a colaborat, dovada adresele de la DNA depuse la dosar”.

Pe de alta parte, avocatul lui Iordache a precizat in fata instantei ca perioada de 10 luni de cand afaceristul se afla in arest reprezinta o durata rezonabila si ca aceasta masura nu se mai justifica in momentul de fata.

Un alt motiv invocat in solicitarea de inlocuire a masurii arestarii preventive cu cea de obligare de a nu parasi tara a fost acela ca firmele lui Nelu Iordache se afla intr-o situatie critica:

“Apararea solicita sa se tina cont de faptul ca Parchetul omite sa observe ca inculpatul se afla de 10 luni de zile in stare de arest preventiv, ceea ce din punctul de vedere al apararii echivaleaza cu o durata rezonabila a masurii arestarii preventive.

De asemenea, solicita a se observa de catre acuzare ca masura a raspuns unor scopuri ale urmaririi penale, s-a demarat faza cercetarii judecatoresti, la acest moment inculpatul a fost audiat, au fost audiati trei martori, s-au depus inscrisuri, imprejurari care echivaleaza cu o modificare a temeiurilor initiale si care justifica admiterea unei cereri de inlocuire a masurii arestarii preventive.

Solicita a se avea in vedere ca desi in actul de acuzare sunt retinute infractiunile la care reprezentantul Ministerului Public a facut referire, acestea urmeaza a fi cenzurate de instanta, afirmand ca acestea sunt enumerate intr-un act care emana de la acuzare, urmand a se observa daca infractiunile aratate in rechizitoriu corespund realitatii.

Arata ca din declaratia inculpatului si din declaratiile martorilor audiati la acest termen de judecata se poate observa ca multe din capetele de acuzare nu sunt tocmai reale, martorii au facut precizari, sustinerea acuzarii ca nu s-au modificat temeiurile nefiind intemeiata.

Argumentul potrivit caruia nu se impune punerea inculpatului in libertate intrucat ar fi incercat sa influenteze anumiti martori cuprinde o inexactitate regretabila, subliniind ca arestarea inculpatului s-a facut doar pentru unul din cazurile prev. de art. 148 C.p.p., inculpatul nu a incercat in nici un moment sa influenteze vreun martor.

Solicita inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi tara, obligatiile ce ii vor fi impuse inculpatului in cadrul controlului judiciar garantand buna desfasurare a procesului penal, printre interdictiile ce pot fi impuse regasindu-se si aceea de a lua legatura cu martorii aratati in citativul rechizitoriului.

La analizarea cererii formulate, solicita a se avea in vedere precizarile facute in legatura cu situatia economica in care se afla societatile apartinand inculpatului. Apararea nu contesta ca prin masura arestarii preventive trebuie sa fie satisfacut un interes public larg, de multe ori abstract, insa dupa 10 luni de zile de la momentul luarii masurii arestarii preventive opineaza ca trebuie sa primeze un interes microsocial, referindu-se la grupul de firme al inculpatului, avand in vedere ca interesul macrosocial a fost deja satisfacut prin cele 10 luni de zile de arest preventiv.

Invedereaza ca dupa arestarea inculpatului societatile apartinand acestuia au cunoscut un impas financiar, fiind vorba de societati care plateau taxe importante la bugetul de stat (300 de milioane de lei anual). Totodata, arata ca in urma arestarii clientului sau au avut loc concedieri masive (la sfarsitul anului anterior lucrau al numai doua firme, respectiv R. si B. A., 1500 de persoane, iar in prezent mai lucreaza doar 50 de angajati). Arata ca desi a fost numit un administrator, masurile luate de acesta s-au dovedit a fi paguboase, din inscrisurile depuse putandu-se observa ca administratorul a returnat o serie de utilaje achizitionate in leasing si care erau platite in proportie de 90%, au inchiriat la preturi modice utilajele societatii, astfel incat este evidenta actiunea pagubitoare pentru aceste firme.

Apararea considera ca interesul statului prin revigorarea activitatii acestor societati trebuie sa primeze, acesta este posibila numai prin punerea in libertate a inculpatului, impunandu-se sa primeze si interesele acelor angajati care au fost disponibilizati, o redresarea a firmelor inculpatului insemnând si reangajarea acestora de catre inculpat. Sustine ca inculpatul a desfasurat o activitate meritorie timp de … ani sta marturie activitatii pe care o poate desfasura inculpatul, fiind important a fi avuta in vedere la analizarea cererii”.

Judecatorul Andriescu: “Instanta constata ca temeiurile avute in vedere la luarea si prelungirea masurii arestului preventiv subzista si impun in continuare privarea de libertate a inculpatului”

In cele din urma, judecatorul Vlad Andriescu a decis mentinerea lui Nelu Iordache in arest, hotarare care a fost ulterior confirmata si de Curtea de Apel Bucuresti. Judecatorul Andriescu a explicat in cuprinsul incheierii ca exista in continuare motive pentru mentinerea afaceristului in arest, o astfel de masura fiind necesara pentru buna desfasurare a procesului penal:

“Instanta constata ca temeiurile avute in vedere la luarea si prelungirea masurii arestului preventiv, respectiv cele prevazute de art. 148 alin. 1 lit. f C.p.p. subzista si impun in continuare privarea de libertate a inculpatului.

Instanta constata ca starea de fapt avuta in vedere de judecatorul delegat la momentul dispunerii masurii arestarii preventive nu a suferit modificari. intr-adevar, a inceput cercetarea judecatoreasca si inculpatul a fost deja audiat, dar fara ca sa se vadeasca elemente de fapt care sa modifice substantial situatia de fapt retinuta in actul de sesizare. De altfel, este abia inceputul administrarii probelor in etapa cercetarii judecatoresti, fiind ascultati doar putini martori in faza de judecata.

Se constata ca temeiurile mentionate subzista atat in ceea ce priveste cuantumul pedepsei prevazute de lege pentru infractiunile pentru care a fost trimis in judecata inculpatul, cât si cu referire la pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar putea reprezenta acesta in cazul lasarii in libertate. (...)

Chiar daca circumstantele personale sunt favorabile inculpatului (lipsa antecedentelor penale, situatia familiala), totusi Tribunalul apreciaza ca la acest moment procesual se impune a da eficienta imprejurarilor obiective in care se presupune ca au fost comise faptele (care reflecta o periculozitate sociala sporita a inculpatului), intrucat, prin ele insele, circumstantele personale nu pot contrabalansa gravitatea concreta a acuzatiei formulate impotriva inculpatului, incât sa duca la concluzia inexistentei pericolului concret pentru ordinea publica. Nici durata concreta a masurii preventive nu poate fi apreciata ca nerezonabila, daca se raporteaza la complexitatea cauzei.

Instanta mai apreciaza ca si pentru buna desfasurare a procesului penal in continuare se impune mentinerea inculpatului I. N. in stare de arest preventiv.

Cu privire la cererea formulata de aparatorul inculpatului prin care a solicitat inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi tara, instanta apreciaza ca gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, precum si circumstantele in care se afirma ca acestea au fost comise, efectul pe care lasarea in libertate a inculpatului l-ar avea in randul opiniei publice care ar interpreta aceasta ca o lipsa de fermitate din partea autoritatilor fata de persoanele banuite ca ar fi comis fapte grave, sunt argumente intemeiate pentru a mentine starea de arest preventiv a acestuia la acest moment procesual, cand cercetarea judecatoreasca inca nu a debutat si pentru a respinge cererea de inlocuire a acestei masuri cu masura obligarii de a nu parasi tara”.

* Cititi aici incheierea judecatorului Vlad Andriescu de la TMB