In urma cu mai bine de o luna de zile, presedintele Curtii de Apel Bucuresti, Dan Lupascu (foto) a transmis Consiliului Superior al Magistraturii o adresa in care solicita punerea in discutie, spre aprobarea Plenului, a situatiei posturilor vacante si a posturilor absolut necesare ce trebuie alocate acestei instante, in condiile in care volumul de munca a ajuns mult prea mare pentru ca judecatorii sa mai faca fata realizarii unui act de justitie in timp rezonabil.

Din aceasta cauza, Curtea de Apel Bucuresti s-a hotarat sa dea in judecata CSM, cat si cele doua ministere responsabile de gestionarea situatiei sus-mentionate, adica Ministerul Finantelor si Ministerul Justitiei.

In cererea de chemare in judecata, CA Bucuresti solicita obligarea Guvernului Romaniei, a Ministerului Finantelor Pulice si a Ministerului Justitiei sa asigure finantarea tuturor posturilor vacante din schema de personal a Curtii de Apel Bucuresti si a institutiilor arondate, obligarea Guvernului, a MF si MJ sa deblocheze toate posturile vacante de la nivelul Curtii si a institutiilor arondate, precum si obligarea CSM-ului, a Guvernului Romaniei si Ministerului Justitiei sa stabileasca intr-un termen rezonabil, volumul optim de activitate pe toate categoriile de personal din instantele judecatoresti la nivel national, precum si sa dimensioneze schema de personal a Curtii de Apel Bucuresti si a instantelor arondate acesteia pe criterii obiective in acord cu cele mai bune practici din Uniunea Europeana.

In ultimii cinci ani, volumul de activitate a crescut cu 205,95 %!

In motivele cererii exista date concrete si o analiza a datelor statistice din care reiese volumul imens de activitate la care au ajuns judecatorii din CA Bucuresti si instantele arondate acesteia. Spre exemplu, volumul de activitate al sectiilor Curti de Apel Bucuresti a crescut, in perioada 1993-2011 de 17,49 ori in timp ce numarul de judecatori din schema a sporit doar de 4,37 ori. Tot din statistica realizata, reiese ca in ultimii cinci ani CA Bucuresti s-a confruntat cu o crestere a volumului de activitate in ultimii cinci ani, de la 349.318 dosare in 2007, la 719.427 dosare in 2011, adica o crestere de 205,95%. Cererea de chemare in judecata atinge, in motivare, si efectele negative ale OUG nr.34/2009, prin care a fost suspendata ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritatile si institutiile publice, si in consecinta, ”o parte dintre posturile vacante ale instantelor judecatoresti nu au mai fost finantate, iar pentru cealalta parte s-a aplicat (fara discernamant) cerinta ocuparii in procesnt de maxim 15% din totalul posturilor vacantate ulterior intrarii in vigoare a acestui act normativ, ignorandu-se importanta functionarii normale a tuturor institutilor din sistemul de justitie si influenta acestora cu privire la domeniul economico-social”. Se mai arata ca aplicarea dispozitiilor acestei ordonante din 2009 ”a perturbat si mai mult activitatea instantelor noastre, la acestea adaugandu-se pensionarile masinve din ultimii ani, fluctuatia frecventa a personalului, numarul mare de judecatori detasati la alte institutii, precum si numeroasele concedii pentru cresterea copilului pana la vasta de 2 ani ori a altor cereri de lunga durata”.

Pentru institutii precum CSM, ICCJ si SRI s-au facut derogari!

In ce priveste resursele financiare, in cererea de chemare in judecata se subliniaza faptul ca situatia nu a fost deloc roza, intrucat a existat o subfinantare clara. ”Astfel, daca in anul 2010 Curtea de Apel Bucuresti si instantele arondate au avut alocat un buget de 251.760 mii lei, in anul 2011 acesta a scazut la 219.856 mii lei, pentru ca bugetul alocat initial in 2012 sa fie doar de 143.749 mii lei (iar dupa rectificare de 214.897 mii lei”. Conducerea CA Bucuresti arata ca la toate solicitarile repetate privitoare la suplimentarea numarului de posturi ”ni s-a raspuns invariabil ca mai intai sa ocupam posturile vacante, care insa nu pot fi ocupate fiind nefinantate ori blocate din cauza restrictiilor bugetare si a incidentei regulii 1 la 7!”. In cerere se arata ca alte institutii precum CSM, Inalta Curte de Casatie si Justitie, sau posturi pentru SRI au primit derogari de la aceasta ordonanta.

De asemenea, in cerere sunt punctate si condamnarile CEDO pe care le-a suferit Romania din cauza nerespectarii duratei rezonabile a procesului, practica neunitara etc. Cat priveste programul de normare a muncii, elaborat de CSM, acesta ”nu a fost agreat de Ministerul Justitiei si se aplica doar de catre unele instante judecatoresti”.

Competenta judecarii acestei cererei de chemare in judecata revine, conform legii, Curtii de Apel Bucuresti, dar conducerea s-a gandit ca, pentru a nu exista vreo suspiciune, sa solicite stramutarea acestei cauze la oricare din Curtile de apel din tara.

*Cititi aici cererea de chemare in judecata a CSM, MJ si MF de Curtea de Apel Bucuresti