Lipsa unei legislatii punitive impotriva magistratilor care se joaca de-a interceptarile, peste drepturile fundamentale ale omului, naste situatii dintre cele mai revoltatoare. De asemenea, faptul ca Romania continua sa sfideze cateva hotarari ale CEDO de la Strasbourg - care impun ca tara noastra sa-si schimbe legislatia in materia interceptarilor comunicatiilor, prin demolarea monopolului SRI-DNA-DGIPI si crearea unui Centru Independent de Comunicatii care sa garanteze ca nimeni nu e ascultat altfel decat cu mandat legal emis – face ca pana in prezent, in proportie de 100% pe siguranta nationala si 99% pe fapte de coruptie, autorizatiile de interceptare sa se elibereze automat la cererea SRI si DNA, fara nicio verificare a altceva decat actele depuse la dosar de procurori.

Principala responsabilitate in aceasta „politica penala” care incurajeaza politia politica, o poarta Inalta Curte de Casatie si Justitie si parchetul arondat acesteia, unde se emit anual mii de autorizati de interceptare fara ca macar una sa fie respinsa, si fara ca, dupa ce in mii de dosare nu se retine nimic dupa luni si ani de ascultari, cei vizati sa fie chemati sa li se aduca la cunstiinta ca au fost interceptati si ca au posibilitatea sa faca plangere pentru incalcarea dreptului la viata privata. In special, nu exista nici macar garantia ca interceptarile care nu au dus la formarea unui dosar cu inculpati se distrug dupa cum cere legea.

Mandatele de ascultare se emit pentru persoane determinate, nu in alb

Diferit de cele de mai sus, Lumeajustitiei.ro va prezinta azi un studiu de caz, ilustrat chiar de catre primul magistrat al tarii abilitat de structurile de siguranta nationala sa emita mandate de interceptare telefonica/ambientala/prin GPS/de corespondenta etc) la cererea SRI si DNA. Este vorba de vicepresedinta ICCJ, domnisoara Rodica Aida Popa (foto) personaj pitoresc, care a lansat moda ascultarii „oricaror alte persoane care au legatura cu cauza”.Amintim ca judecatoarea Rodica Aida Popa a fost numita in fruntea ICCJ de catre Traian Basescu, in urma unor discutii private purtate cu judecatorii Pandrea si Lupascu, si inclusiv cu judecatoarea in cauza.

In pofida art. 91, indice 1, punctul (9) din Codul de procedura penala, care prevede ca o autorizatie de interceptare si inregistrare a convorbirilor sau comunicatiilor se face „prin incheiere motivata care va cuprinde: ...persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii...”, in realitate in dispozitivul incheierilor de admitere a solicitarilor de interceptare, cerute de DNA, nu mai sunt indicate toate persoanele si nici locul de ascultare. In loc de acestea s-a introdus formula magica: „orice alte persoane care au legatura cu cauza” - (vezi facsimil).

Astfel, in dosarul instrumentat de DNA – Galati impotriva unor procurori de la Parchetul Curtii de Apel Galati, in anul 2009, dosar care a dus la inculparea fostului procuror general al unitatii Dinu Galca (care a decedat pe fondul anchetei), judecatoarea Rodica Aida Popa a incuviintat prin Incheierea nr. 20 din 7 august 2009 (Dosar nr. 3/2009) reinoirea pe o durata de 30 de zile a unei autorizatii de interceptare in mediul ambiental pentru doi denuntatori ai DNA, adaugand si sintagma ”...si orice alte persoane care au legatura cu cauza” - vezi incheierea integrala atasata la finalul articolului.

Procurorii PCA Galati au fost ascultati in bloc in dosarul Galca

Inutil sa mai amintim ca in dosarul privind pe fostul procuror general al PCA Galati, Dinu Galca, au fost inregistrate toate telefoanele PCA Galati, doar pentru ca asa a vrut procurorul sef al DNA Galati Gheorghe Ivan, autorul solicitarilor de interceptare, inclusiv a celei mai sus prezentate.

Specialisti ai dreptului, procurori si politisti, consultati de Lumeajustitiei.ro ne-au confirmat ca o procedura de ascultare la gramada este una nelegala, fiind obligatoriu ca o autorizatie sa indice numele persoanelor, numerele de telefon, locul, mijlocul de comunicare si perioada pentru care este incuviintata interceptarea. In caz contrar, se deschide calea abuzurilor, prin folosirea de agenti provocatori, care pot incerca sa antreneze pe oricine in discutii si actiuni in scopul constituirii de probe in acuzare. Folosirea agentilor provocatori este interzisa de lege, condamnata de CEDO de la Strasbourg, pe simplul motiv ca nu poti determina pe nimeni sa comita o fapta penala, pentru a o trimite in judecata.

Acest caz nu e singular, avem informatii ca procedeul este practicat pe scara larga la ICCJ. Poate, poate Inspectia CSM – care a devenit rusinea Justitiei romane si in care nu mai crede nimeni – se va apleca si asupra acestui caz pentru a constata daca s-a incalcat legea.

* Cititi aici Incheierea ICCJ nr. 20 din 7 august 2009 emisa de vicepresedinta Curtii, domnisoara Rodica Aida Popa