Asociatiile profesionale ale magistratilor condamna spectacolul jenant care s-a desfasurat, joi 24 martie 2016, la CSM, in prim-planul caruia s-a aflat judecatoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucuresti. Intr-un comunicat de presa comun, dat publicitatii vineri, 25 martie 2016, UNJR si AMR-Filiala Cluj critica atat prestatia judecatoarei Camelia Bogdan, cat si pe membrii Consiliului.

Astfel, UNJR si AMR sustin ca modul in care membrii CSM au ales sa se manifeste a relevat o imagine rusinoasa a institutiei si ii acuza ca obisnuiesc sa trateze cu superioritate magistratii care se prezinta in fata lor. In ceea ce o priveste pe Camelia Bogdan, Uniunea condusa de judecatoarea Dana Girbovan si Asociatia condusa de judecatoarea Gabriela Baltag critica insnuiarile formulate de aceasta privind fapte despre care a recunoscut ca nu are dovezi. In opinia, UNJR si AMR, prin afirmatiile facute in ceea ce priveste Inalta Curte, Camelia Bogdan a adus atingere imaginii instantei supreme, periclitand totodata increderea pe care publicul trebuie sa o aiba in vaful ierarhiei jurisdictionale.

Iata comunicatul UNJR si AMR:

„Asociatiile de magistrati condamna atitudinea din sedinta Plenului CSM din 24.03.2016

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Asociatia Magistratilor din Romania - Filiala Cluj condamna in termeni categorici atat modul in care s-a desfasurat sedinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 24 martie 2016, referitoare la cererea de aparare a reputatiei formulata de doamna judecator Camelia Bogdan, cat si modul de prezentare al judecatorului respectiv in fata Consiliului.

Reamintim magistratilor participanti la aceasta sedinta prevederile codului deontologic, ce cuprinde standarde minime ce ar trebui sa ghideze activitatea oricarui magistrat.

Art. 20. - (1) Atat in exercitarea atributiilor profesionale, cat si in afara acestora magistratii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si in societate.

(2) Magistratii trebuie sa apere prestigiul autoritatii judecatoresti si sa intareasca increderea publica in integritatea si impartialitatea acesteia printr-un comportament adecvat in relatiile cu justitiabilii, cu colegii, cu reprezentantii celorlalte organe ale statului, cu intregul corp social.

Art.22 alin.2 (2) Magistratii nu isi pot exprima parerea cu privire la probitatea profesionala si morala a colegilor lor, cu exceptia situatiei in care aceasta afecteaza imaginea justitie.

Modul in care membrii CSM au ales sa se manifeste in cadrul sedintei fata de magistratul audiat a relevat o imagine rusinoasa a unei institutii ce ar fi trebuit sa se caracterizeze prin sobrietate, decenta si respect fata de corpul magistratilor si societate.

CSM si-a facut o practica frecventa de a trata cu o atitudine de superioritate magistratii care se prezinta in fata Consiliului in sustinerea unor cereri in nume personal sau al asociatiilor profesionale, practica incompatibila cu profesia de judecator sau procuror a membrilor Consiliului.

Aceasta practica a CSM nu doar ca intimideaza magistratii in cauza, dar ii descurajeaza si pe altii care vor sa ridice o probleme ce sa fie supusa dezbaterii in fata Consiliului. Consecinta acestui fapt este aceea ca probleme din sistem raman ascunse, periclitand sansa gasirii unor solutii pentru rezolvarea lor.

Membrii CSM trebuie sa nu uite ca sunt alesi in acel Consiliu de catre magistrati si ca raspund in fata judecatorilor si procurorilor pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului. Rolul lor primordial, acela de a garanta independenta justitiei, corespunde unui drept al cetatenilor ca vor avea parte de un judecator independent si proces echitabil.

De asemenea, garantarea independentei justitiei implica si protejarea acesteia de influente interne si externe care ar putea periclita actul de judecata.

Frica unora dintre membrii CSM ca anumite lucruri vor fi reflectate in presa a aratat o vulnerabilitate a Consiliului in luarea deciziilor, identificand presa ca factor de presiune. Or, deciziile Consiliului, ca si cele ale fiecarui judecator, trebuie sa fie pe deplin obiective, distantate de factori emotionali si protejate de de presiuni interne sau externe.

Mai mult, rolul CSM ar fi sa explice public si sa corecteze derapajele din presa, atunci cand este cazul, tocmai pentru indeplinirea mandatului de garant al independentei justitiei pentru care a fost ales.

Pe de alta parte, nu se poate ignora, nici atitudinea doamnei judecator Camelia Bogdan, care, in sustinerea cererilor de recuzare, a formulat insinuari despre presupuse fapte cu privire la care ea insasi sustine ca nu are dovezi si a reluat acuzatii din presa dovedite nefondate.

Mai mult decat atat, invocandu-se o situatie particulara dintr-un dosar de catre judecatorul care l-a solutionat in fond, este pusa sub semnul intrebarii solutia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin sustineri de genul ca aceasta instanta 'admite cai de atac inadmisibile'. Astfel de afirmatii aduc atingere imaginii instantei supreme, periclitand increderea pe care publicul trebuie sa o aiba in varful ierarhiei jurisdictionale si sunt de neacceptat din partea unui judecator ce pretinde el insuși apararea independentei justitiei.

Indepartarea de la normele legale, ce prevad, pe de o parte, ca o cerere de recuzare se sustine si se solutioneaza fara prezenta celor vizati, iar pe de alta ca institutia abtinerii, spre deosebire de cea a recuzarii, este personala, la aprecierea celui vizat, a transformat sedinta plenului CSM intr-un spectacol mediatic care a afectat imaginea justitiei in ansamblu.

Asociatiile profesionale semnatare fac un apel la revenirea la valorile specifice profesiei de magistrat si trag un semnal de alarma cu privire la consecintele tabloidizarii excesive a justitiei.

Justitia trebuie facuta fara ura si partinire, discret si eficient, cu respectarea stricta a procedurilor. Justitia se face in sala de judecata si nu in presa ori in spatiul public, in functie de reactiile publicului, de multe ori si acestea determinate de diverse manipulari mediatice.

Judecatorul are obligatia de rezerva cu privire la cauzele pe care le judeca, indiferent de natura sau importanta lor in ochii presei sau a publicului in general, acesta fiind si motivul pentru care exista proceduri ce limiteaza libertatea de exprimare a presei sub acest aspect.

In acest climat, cauzat de lipsa de reactie a CSM care sa aduca lucrurile la normalitate, vocea ratiunii dispare, argumentele nu mai sunt ascultate, iar justitia se transforma in circ mediatic.

Reiteram, in concluzie, solicitarea adresata atat membrilor sistemului judiciar, cat si reprezentantilor media, de a da dovada de discernamant, obiectivitate si responsabilitate, in scopul respectarii valorilor justitiei si statului de drept, care, de fapt, presupun respectarea drepturilor fundamentale ale fiecarui cetatean care se adreseaza judecatorului”.