Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor ii trateaza pe magistratii exclusi disciplinar ca pe niste infractori. Asta acuza avocatul Dumitru Mircea Dinica (foto), fost judecator la Tribunalul Constanta si autorul unei rasunatoare victorii la Curtea Constitutionala a Romaniei.

Este vorba despre Decizia nr. 363/2022, prin care CCR a stabilit ca judecatorii si procurorii exclusi disciplinar trebuie sa aiba ocazia de a solicita in instanta reprimirea in sistem (click aici pentru a citi).

In luna iulie, Mircea Dinica a atacat in instanta hotararile nr. 120/2021 si 115/2023, prin care Plenul CSM a aprobat regulamentele concursului de admitere in magistratura. Mentionam ca prima hotarare a fost data pentru aplicarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in timp ce a doua a fost emisa in baza actualului statut (Legea 303/2022). Prin aceeasi actiune, Dinica solicita daune morale de 10 milioane de euro (click aici pentru a citi).

In acest fel s-a format dosarul nr. 802/59/2023, unde judecatorul Cosmin Tifrea de la Curtea de Apel Timisoara a fixat urmatorul termen pentru data de 18 octombrie 2023. Este ziua in care avocatul Mircea Dinica va depune la dosar exceptia de neconstitutionalitate a doua pasaje din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

- art. 63 alin. 1: „fostii judecatori si procurori, care si-au incetat activitatea din motive neimputabile”;

- art. 77 alin. 2: „Candidatii care nu se bucura de o buna reputatie sunt declarati respinsi” (sintagma „buna reputatie”);

- art. 273 alin. 3 teza a II-a (partea subliniata): „Sanctiunile disciplinare se radiaza de drept in termen de 3 ani de la data executarii, daca judecatorului sau procurorului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen”.

Critica art. 273 alin. 3 teza a II-a este formulata in special cu referire la sanctiunea excluderii din magistratura (prevazuta de art. 273 alin. 1 lit. f).

Indisciplinatii, bagati in aceeasi oala cu infractorii

Concret, Dumitru Mircea Dinica reclama ca legea nu contine o proportionalitate a sanctiunilor, asa cum impune articolul 53 din Constitutie. Mai exact, pasajele criticate ii trateaza pe magistratii exclusi din magistratura din motive disciplinare la fel de dur ca pe cei exclusi din cauza unor condamnari definitive. In plus, degradarea civica nu poate fi perpetua – un principiu inteles de puterea legiuitoare inca de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza si a regelui Carol al II-lea, adauga Dinica.

In plus, din moment ce sanctiunile disciplinare se radiaza de drept in termen de 3 ani de la data executarii, este normal ca aceasta radiere sa produca efecte inclusiv asupra conditiei de buna reputatie necesare pentru admiterea in magistratura (la concursul dedicat juristilor cu minimum 5 ani vechime in profesii de specialitate), mai scrie Dumitru Mircea Dinica in exceptia de neconstitutionalitate.

Prezentam pe larg argumentele fostului judecator (vezi facsimil):

„Cerere privind invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 63 alin.1 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor privind sintagma: „(...) fostii judecatori si procurori, care si-au incetat activitatea din motive neimputabile”, expresia „motive neimputabile” fiind generica, incluzand condamnarea penala si sanctionarea disciplinara, amestecand ambele forme ale raspunderii juridice, ceea ce echivaleaza cu o degradare civica perpetua voalata. Or, degradarea civica trebuie sa fie o legiferare speciala, chiar cuprinsa complementar in legi speciale, cum a fost in Codul Penal Cuza, Codul Penal Carol al II-lea, pe filiera legislatiei franceze.

Daca societatea civila, prin Parlament, accepta aceasta decadere de natura infamanta, pedeapsa / sanctiunea degradarii civile perpetue, pentru a nu mai putea ocupa functia de judecator sau procuror, ea trebuie tratata specific in cadrul fiecarei forme de raspundere penala, pentru anumite infractiuni, cum ar fi cele de omor, viol, care ar trebui declarate exceptate de la reabilitare; sau declarate exceptie de la radierea sanctiunii disciplinare, care are ca efect stingerea consecintelor sanctionarii disciplinare.

Aceasta vine in contradictie insa cu art. 53 Constitutia 2003, privind aplicatiunea principiului proportionalitatii, si cu art. 273 alin. 3) teza intaia din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „Sanctiunile disciplinare se radiaza de drept in termen de 3 ani de la data executarii, daca judecatorului sau procurorului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen”.

De asemenea, prin art. 273 alin. 3, coroborat cu art. 273 alin. (1) lit.f) din Legea nr. 303/2023 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Ministerul Justitiei si Parlamentul in mod gresit, pe repede inainte, in dispretul logicii formale, in executarea Deciziei CCR nr. 363/08.06.2022, publicata la M.Of. nr. 731/20.07.2022, a stabilit ca santiunile disciplinare, deci inclusiv sanctiunea disciplinara excluderea din magistratura, se radiaza dupa 3 ani, „(...) daca judecatorului sau procurorului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen”, dar nu se mai poate aplica pentru ca este exclus din sistemul judiciar.

Prin urmare, invoc si neconstitutionalitatea art. 273 alin. 3 teza a doua, coroborat cu art.273 alin.(1) lit.f) din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Inteleg sa critic astfel punctul de vedere de rea-credinta al paratului Consiliul Superior al Magistraturii prin paragraful 5.1.alineat antepenultim din pag. 13 a intampinarii la dosarul pendinte care persista, prevalandu-se de neconstitutionalitatea textului art. 63 alin. 1 din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, sa mentina ca activitatea mea de judecator a incetat din motive imputabile.

Invoc, de asemenea, neconstitutionalitatea art. 77 alin.2) din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, coroborat cu art. 5 alin. (1) lit.c) teza a doua din acelasi act normativ, cu privire la sintagma „se bucura de o buna reputatie”, care are un caracter general si da posibilitatea la abuzuri prin aprecieri subiective.

Jurisprudential, invoc si pragrafele 29-37 din Decizia CCR nr. 363/2022. Avand in vedere rolul CCR de garant al respectarii Constitutiei, Curtea nu poate ignora ca cele doua sintagme invocate neconstitutionale de reclamant genereaza incalcarea Constitutiei prin lipsa unei reglementari clare.

Nu poate exista egalitate de tratament ca degradare civica perpetua intre fostii judecatori / procurori condamnati penal pentru luare de mita, crima, furt, viol, etc si judecatorii / procurorii sanctionati disciplinar cu excluderea ca nu au redactat 180 dosare la un volum de 4.091 dosare, cum a fost cazul meu.

Se amana pronuntarea azi 1 an de zile ca sa scape pe prescriptie penalii de judecatori / procurori / politicieni, adica s-a ajuns la complicitatea in exercitarea functiei cu inculpatii, si ma puneti pe picior de egalitate cu aceste rebuturi si ma degradati civic perpetuu. Nu e corect.

Radierea sanctiunilor disciplinare, atata timp cat prin aplicarea sanctiunii disciplinare principale a excluderii din magistratura nu s-a prevazut si sanctiunea disciplinara complementara a degradarii civice perpetue a interzicerii de a ocupa functia de judecator / procuror, sterge consecintele sanctiunii disciplinare. Prin urmare, dispozitia art. 63 alin. 1 din Legea 303/2022 teza a II-a este neconstitutionala”.