Avocata Elena Radu (foto) a atacat la Curtea Constitutionala a Romaniei luni, 10 martie 2025, Decizia nr. 186/2025, prin care, in ziua precedenta, Biroul Electoral Central l-a eliminat pe Calin Georgescu din cursa prezidentiala (click aici pentru a citi).

Lumea Justitiei prezinta contestatia integrala, in care avocata denunta manipularea pe care a pus-o in scena Biroul Electoral Central. Concret, Elena Radu explica faptul ca, prin acea decizie, Biroul Electoral Central si-a arogat atributii de instanta judecatoreasca, intrucat numai o instanta de judecata poate ingradi dreptul unui cetatean de a alege sau de a fi ales. Altminteri, Romania se transforma intr-o dictatura.

In al doilea rand, Elena Radu arata ca BEC si-a intemeiat decizia pe celebrele hotarari nr. 2/2024 si 32/2024, prin care CCR a eliminat-o pe Diana Iovanovici-Sosoaca din competitia pentru Cotroceni, respectiv prin care a anulat cu totul alegerile, dispunand reluarea lor de la zero. Totusi, in niciuna dintre aceste hotarari ale Curtii Constitutionale nu este mentionat numele lui Calin Georgescu, adauga Radu.

In fine, BEC si-a intemeiat decizia pe faptul ca Georgescu nu ar indeplini conditiile de fidelitate de tara continute in juramantul de investitura al presedintelui Romaniei. Or, asa ceva este o aberatie cat casa, cata vreme candidatul inca nu a depus acel juramant, subliniaza avocata.

Nu in ultimul rand, niciuna dintre cele doua hotarari ale CCR nu a constatat neconstitutionalitatea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei. De altfel, ar fi fost imposibil, in conditile in care Curtea Constitutionala declara neconstitutionala o lege sau o ordonanta printr-o decizie, nu printr-o hotarare – decizie adoptata in urma unei sesizari de neconstitutionalitate, mai spune Elena Radu in contestatie.

Redam principalul pasaj al contestatiei:

„Va solicit admiterea contestatiei si sa dispuneti anularea Deciziei BEC nr. 18F/09.03.2025, ca nelegala si neconstitutionala, si, in consecinta, sa dispuneti inregistrarea de catre Biroul Electoral Central a candidaturii si a semnului electoral ale domnului Calin Georgescu la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2025, pentru urmatoarele motive:

1. In fapt,

La data de 07.03.2025, sub nr.5CAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025 a fost depusa la Biroul Electoral Central pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2025,candidatura domnului Georgescu Calin la functia de Presedinte al Romaniei, candidat independent.

Odata cu depunerea candidaturii a fost depus si semnul electoral al domnului Georgescu Calin, in conditiile prevazute la art. 30 alin. (1)-(5) din Legea nr.370/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

La data de 09.03.2025, ora 22.30, pe pagina de internet https://prezidentiale2025.bec.ro/ a fost afisata Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/09.03.2025 privind respingerea inregistrarii candidaturii independente a domnului Georgescu Calin la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2025, fiind intocmit procesul-verbal de afisare nr. 9PVA BEC/P.R.2025 din 09.03.2025.

Avand in vedere dispozitiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 potrivit carora: '(1) In cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevazut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidatii, partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantele politice, aliantele electorale si alegatorii pot contesta inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor sau a semnelor electorale, dupa caz. Contestatiile se fac in scris si se depun la Curtea Constitutionala', subsemnata, in calitate de alegator, am calitate de a formula contestatie impotriva deciziei BEC de respingere a candidaturii, iar contestatia a fost formulata in termenul legal de 24 ore de la afisarea deciziei pe site-ul BEC.

Potrivit Deciziei BEC nr. 18D/09.03.2025, candidatura si semnul electoral au fost respinse pentru urmatoarele argumente:

'Fata de dispozitiile art. 16 alin. (3) si ale art. 37 din Constitutia Romaniei, republicata, de jurisprudenta Curtii Constitutionale in materia contenciosului electoral prezidential, de prevederile art. 4, art. 27-30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Hotararii Autoritatii Electorale Permanente nr. 1/2025 privind aprobarea modelelor propunerii de candidatura, a modelului declaratiei de acceptare a candidaturii si a modelului declaratiei de renuntare la candidatura care vor fi folosite la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2025 si ale Deciziei Biroului Electoral Central nr. 2D/26.02.2025 privind documentele pe care trebuie sa le depuna partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilorapartinand minoritatilor nationale si candidatii independenti in vederea inregistrarii candidaturilor si a semnelor electorale la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2025,se constata urmatoarele:

Analizand jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei in materia contenciosului electoral prezidential (a se vedea Hotararea nr. 2 din 5 octombrie 2024), Biroul Electoral Central ia act de faptul ca, in exercitarea de catre curte a atributiilor exclusive de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei' (art. 146 lit. f) din Constitutia Romaniei), respectiv de a-si stabili competenta (art. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale), instanta de contencios constitutional a statuat in sensul ca persoanele care candideaza la alegerile pentru Presedintele Romaniei trebuie sa indeplineasca conditiile 'care rezulta din formula sacrosancta a juramantului depus de persoana aleasa in functia de Presedinte al Romaniei', si anume sa respecte Constitutia si sa apere democratia, conditii pe care candidatul trebuie sa le indeplineasca inca de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta in contextul in care 'propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 50 de zile inainte de data alegerilor' – art. 27 alin.(1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

Biroul Electoral Central, in considerarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. B a), respectiv alin. (3) al aceluiasi articol din Legea nr. 47/1992, constata ca 'Deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor', aceste dispozitii reprezentand reflexia dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 147 alin (4) teza a doua din Constitutie, potrivit carora 'De la data publicarii,deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor'.

De altfel, chiar Curtea Constitutionala, in Hotararea nr. 2 din 5 octombrie 2024, statueaza in sensul ca efectele actului jurisdictional al Curtii Constitutionale se subsumeaza prevederilor art. 147 alin (1)si (4)din Legea fundamentala (a se vedea in acest sens considerentul 53 al hotararii).

Subsecvent retinerii acestor premise esentiale, Biroul Electoral Central este in masura sa sublinieze imprejurarea ca deciziile si hotararile Curtii Constitutionale fac parte din ordinea constitutionala si sunt general obligatorii, impunandu-se erga omnes, asadar si autoritatilor publice chemate sa organizeze si sa urmareasca buna desfasurare a procesului electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei, inclusiv Biroului Electoral Central. Astfel, in luarea deciziilor privind inregistrarea candidaturilor pentru alegerea Presedintelui Romaniei, Biroul Electoral Central este obligat, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, sa respecte si sa valorifice, sa dea eficienta statuarilor cu forta juridica constitutionala ale instantei de contencios constitutional, asadar inclusiv celor pronuntate in exercitarea de catre aceasta a atributiilor circumscrise obligatiei sale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei (Hotararile Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 2 si nr. 32/2024).

Prin urmare, atat Legea fundamentala, cat si Curtea Constitutionala – prin jurisprudenta sa obligatorie si pentru Biroul Electoral Central – au configurat cadrul axiologic in care au loc alegerile pentru functia de Presedinte al Romaniei. Astfel, conditiile de forma ale candidaturii, precum si cele speciale de fond, inclusiv declaratia candidatului in sensul ca indeplineste conditiile legale pentru a candida, trebuie analizate, pe de o parte, in cheia conformitatii lor cu cadrul constitutional general, iar, pe de alta, in cheia subsidiaritatii lor in raport cu pozitionarea candidatului, in sensul manifestarii de catre acesta a unei atitudini de natura a aduce sau nu atingere cadrului constitutional.

Astfel, intre aceste repere prestabilite, confirmate in jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale, Biroul Electoral Central nu poate da prevalenta analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, in detrimentul celor fundamentale, transate deja de curte. De altfel, daca Biroul Electoral Central nu ar analiza intreg contextul candidaturii, exista riscul ca, in lipsa unei investiri ulterioare a Curtii Constitutionale cu aceasta verificare, o candidatura afectata de fundamentale carente sa fie inregistrata si sa parcurga intregul proces electoral, pentru ca, in final, Curtea Constitutionala sa fie pusa in situatia infirmarii rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifesta, preexistenta depunerii candidaturii, a unei conditii de inregistrare a acesteia.

In aceasta imprejurare, Biroul Electoral Central constata ca procesul electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei a fost demarat in anul 2024, iar prin Hotararea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constitutionala a anulat intregul proces electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei, desfasurat in baza HG nr. 756/2024 si a HG nr. 1061/2024, dispunand reluarea in integralitate a acestuia.

Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul ca hotararea Curtii Constitutionale, anterior mentionata, analizeaza si statueaza cu privire la maniera in care candidatul, a carui candidatura face obiectul prezentei verificari de legalitate, a inteles sa se raporteze la conditiile care rezulta din formula sacrosancta a juramantului depus de persoana aleasa in functia de Presedinte al Romaniei, fiind relevata o atitudine in manifesta contradictie cu valorile de esenta ale statului de drept. Or, statuarile Curtii Constitutionale din Hotararea nr. 32 din 6 decembrie 2024 (statuari obligatorii si pentru Biroul Electoral Central) conduc la concluzia ca, in ceea ce priveste candidatura domnului Georgescu Calin, aceasta nu intruneste conditiile de legalitate, intrucat candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a incalcat insasi obligatia (expressis verbis prevazuta in Hotararea Curtii Constitutionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apara democratia, care se intemeiaza tocmai pe sufragii corecte, integre si impartiale, in conformitate cu legea, in lipsa carora este alterat insusi fundamentul ordinii constitutionale actuale.

De altfel, anuland procesul electoral in curs si dispunand reluarea in integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi), ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementarilor procedurii electorale, esentiale pentru democratie si statul de drept, Curtea Constitutionala a transat implicit si general obligatoriu si cu privire la neindeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru inregistrarea candidaturii depuse de catre candidatul Georgescu Calin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, sa se considere ca aceeasi persoana indeplineste conditiile pentru a accede la functia de Presedinte al Romaniei.

In concluzie, atat timp cat instanta de contencios constitutional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus mentionate, indeplinirea celorlalte conditii de inregistrare a candidaturii si a semnului electoral, apare ca irelevanta'.

Pentru aceste motive, BEC a concluzionat ca 'pe cale de consecinta, in aplicarea Hotararilor Curtii Constitutionale nr. 2 din 5octombrie 2024,respectiv nr. 32 din 6 decembrie 2024, si a dispozitiilor art. 147 alin (4) teza a doua din Constitutie, art. 11 alin (1) lit. B a), respectiv alin. (3) din Legea nr. 47/1992, art. 17 alin. (2) si (3), ale art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 30 alin. (6), precum si ale art. 31 alin. (1)din Legea nr. 370/2004, republicata,cu modificarile si completarile ulterioare,' a respins inregistrarea candidaturii si a semnului electoral.

Procedand astfel, cu incalcarea prevederilor Legii nr. 370/2004 si a competentelor ce ii sunt stabilite prin aceasta lege, Biroul Electoral Central a refuzat sa analizeze criteriile de legalitate privind candidatura dlui Calin Georgescu, negand totodata si dreptul de a fi ales al acestuia (garantat de art. 37 din Constitutia Romaniei) si dreptul de vot (garantat de art. 36 din Constitutia Romaniei) al cetatenilor care doresc sa voteze acest candidat care este primul in optiunea de vot in toate sondajele care au fost efectuate, in lipsa oricarei norme in vreo lege, fiind incalcate astfel dispozitiile art. 53 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

Potrivit Constitutiei Romaniei:

- Art. 1 alin. 3: 'Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate'.

- Art. 1 alin 5: 'In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie'.

- Art. 37: '(1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei'.

- art. 16 alin (3): ' Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara'.

- articolul 40 alin. (3): 'Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica'.

- articolul 53 alin. (1): 'Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav'.

Din analiza coroborata a articolelor constitutionale citate mai sus, se poate constata ca dreptul de a fi ales – garantat de art. 37 din Constitutia Romaniei – este un drept fundamental, care este garantat de statul roman, iar el poate fi restrans NUMAI PRIN LEGE, iar demnitatile publice pot fi ocupate IN CONDITIILE LEGII.

Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, termenul de 'lege' prevazut de art. 53 alin 1 din Constitutia Romaniei pentru restrangerea drepturilor fundamentale are intelesul de act formal al Parlamentului. (A se vedea parag. 80 din Decizia CCR nr. 157/202: 'in cadrul constitutional ulterior revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale nu poate fi realizata decat printr-o lege, ca act formal al Parlamentului'.)

Or, Legea care reglementeaza alegerea presedintelui, ca act formal al Parlamentului Romaniei, este Legea nr. 370/2004. Din continutul acestei legi, se poate constata ca aceasta reglementeaza conditiile de candidatura la alegerile prezidentiale.

Astfel, potrivit Legii nr. 370/2004, conditiile pentru a candida la presedintia Romaniei de catre un candidat independent sunt:

a) Candidatul independent sa depuna propunerea de candidatura in scris, semnata de acesta (art. 27 alin 2 lit a);

b) Propunerea de candidatura sa cuprinda prenumele si numele, locul si data nasterii, starea civila, domiciliul, studiile, ocupatia si profesia candidatului si precizarea ca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a candida (art 27 alin 2 lit b);

c) Propunerea de candidatura sa fie insotita de declaratia de acceptare a candidaturii, scrisa, semnata si datata de candidat, de declaratia de avere, declaratia de interese, de o declaratie pe propria raspundere a candidatului in sensul ca a avut sau nu calitatea de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, precum si de lista sustinatorilor, al caror numar nu poate fi mai mic de 200.000 de alegatori (art 27 alin 2 lit c);

d) Sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 37 din Constitutia Romaniei (art. 28 alin 1);

e) Sa nu fi fost ales anterior de doua ori ca presedinte al Romaniei (art. 28 alin 1);

f) La data depunerii candidaturii, sa nu fi fost condamnat definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, daca nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea (art 28 alin. 2).

Tocmai pentru garantarea dreptului de a fi ales prevazut de art. 37 din Constitutia Romaniei si pentru a nu se incalca dispozitiile art. 53 alin. (1) din Constitutia Romaniei, art. 29 alin. 1 din Legea nr. 370/2004 prevede in mod expres ca 'Biroul Electoral Central verifica indeplinirea conditiilor de fond si de forma prevazute de prezenta lege pentru candidaturi, inregistreaza candidaturile care indeplinesc aceste conditii si respinge inregistrarea candidaturilor care nu indeplinesc conditiile legale'.

Se poate constata astfel ca Legea nr. 370/2004 limiteaza competentele BEC la verificarea indeplinirii conditiilor de fond si de forma prevazute de Legea nr. 370/2004.

Decizia BEC nu se bazeaza pe o norma dintr-o lege adoptata de Parlament care sa restranga dreptul de a candida, ci doar pe interpretarea unor hotarari ale Curtii Constitutionale (nr. 2/2024 si nr. 32/2024), ceea ce contravine principiului legalitatii restrangerii drepturilor fundamentale.

Drept urmare, odata cu adoptarea Deciziei nr. 18D/09.03.2025, BEC si-a depasit competentele legale:

- arogandu-si competentele Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare, conform art. 61 alin 1 din Constitutia Romaniei, BEC neputand introduce conditii suplimentare pentru candidatura fata de cele prevazute in Legea nr. 370/2004. Orice conditii suplimentare pentru candidatura trebuie stabilite prin lege adoptata de Parlament, nu printr-o interpretare administrativa a BEC. BEC a incalcat astfel si prevederile art. 1 alin 4 din Constitutia Romaniei privind separatia puterilor in stat;

- incalcand prevederile art. 1 alin. (3) coroborate cu art. 37, art. 53 alin. (1) si art. 1 alin (5) din Constitutia Romaniei.

Argumentele invocate de BEC pentru respingerea candidaturii sunt in contradictie cu prevederile constitutionale. Astfel:

a) sustinerile ca respingerea candidaturii s-a facut in aplicarea Hotararilor Curtii Constitutionale nr. 2/05.10.2024 si nr. 32/06.12.2024 nu pot fi retinute si nu pot conduce la respingerea candidaturii:

- pe de o parte, prin aceste hotarari ale CCR nu s-a constatat o neconstitutionalitate a Legii nr. 370/2004. Neconstitutionalitatea unei legi se constata de CCR prin Decizie (potrivit art 11 alin 1 lit A a) si d) din Legea nr. 47/1992). Pe de alta parte, CCR nu putea printr-o hotarare sa introduca noi conditii de candidatura pentru alegerile prezidentiale, deoarece, potrivit art. 61 alin 1 si art. 147 alin 1 din Constitutia Romaniei, Parlamentul este cel care trebuie sa puna in acord prevederile neconstitutionale dintr-o lege cu dispozitiile Constitutiei. Aceasta cu atat mai mult cu cat, potrivit art. 53 alin 1 din Constitutia Romaniei, fiind vorba de restrangerea unui drept fundamental, aceasta se poate face numai prin lege, ca act formal al Parlamentului;

- pe de alta parte, nici decizia CCR nr. 2/2024 si nici decizia CCR nr. 32/2024 nu se refera la Calin Georgescu.

Sustinerile ca procesul electoral din anul 2024 a fost anulat de CCR prin decizia nr. 32/2024 'ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementarilor procedurii electorale' sunt in neconcordanta cu considerentele acestei Hotarari. Nu se retine in considerentele acestei hotarari 'o conduita a candidatului' si nici nu este indicat numele vreunui candidat. Drept urmare, motivarea deciziei BEC de respingere a candidaturii domnului Calin Georgescu s-a facut pe baza unei simple aprecieri a considerentelor Hotararii CCR nr. 32/2024, care sunt in neconcordanta cu considerentele acestei hotarari.

- prin niciuna dintre cele doua hotarari ale CCR nu s-a interzis candidatura dlui Calin Georgescu, pentru ca acestea sa fie puse in aplicare de catre BEC.

b) Referirile din considerentele deciziei BEC atacate privitoare la 'conditiile care rezulta din forma sacrosancta a juramantului depus de persoana aleasa in functie de Presedinte al Romaniei' nu pot fi aplicate dlui Calin Georgescu, deoarece:

- pe de o parte, acesta nu a detinut o demnitate publica pentru ca la investirea in functie sa fi depus un asemenea juramant, iar ulterior sa se dovedeasca cu probe ca si-a incalcat juramantul;

- pe de alta parte, incalcarea juramantului depus poate sa fie o fapta care se savarseste numai dupa depunerea juramantului, iar sanctiunea este cea prevazuta de art. 95 din Constitutia Romaniei, care reglementeaza suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, potrivit caruia:

'(1) In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

(2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui.

(3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui'.

Drept urmare, nicio persoana nu poate fi sanctionata cu decaderea din dreptul de a candida pentru incalcarea juramantului pe care nu l-a depus inca.

Mai mult, potrivit art. 95 alin 1 din Constitutia Romaniei, are competente de a se pronunta pe o eventuala incalcare a prevederilor Constitutiei si sanctionarii Presedintelui pentru o asemenea incalcare numai dupa ce un cetatean este ales ca presedinte al Romaniei, a depus juramantul si este in exercitarea functiei si a fost formulata o cerere de suspendare din functia de presedinte in temeiul art. 95 din Constitutia Romaniei, cu ocazia consultarii pe cererea de suspendare.

Drept urmare, potrivit prevederilor constitutionale, nici CCR si nici BEC nu au in competenta de a sanctiona un cetatean cu interzicerea candidaturii pentru incalcarea unui juramant pe care nu l-a depus inca. Nicio lege nu prevede o asemenea sanctiune 'anticipata', iar aplicarea unei asemenea sanctiuni echivaleaza cu incalcarea art. 53 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

c) Punerea in aplicare a unor hotarari ale CCR adoptate in cadrul unui alt proces electoral pentru noul proces electoral echivaleaza cu anularea dreptului de a fi ales, deoarece un cetatean care indeplineste conditiile prevazute de Legea nr. 370/2004 nu ar mai putea candida niciodata.

Or, art. 53 din Constitutia Romaniei reglementeaza restrangerea drepturilor fundamentale, nu anularea acestora. Nici macar cetatenilor care au fost condamnati penal definitiv nu le este anulat dreptul de a fi ales (de a candida), art 28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 prevazand ca 'Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, daca nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea'.

Se poate constata astfel ca si persoanele condamnate definitiv pot candida la presedintia Romaniei, daca a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea, legea prevazand conditiile pentru reabilitare, amnistie postcondamnatorie sau dezincriminare.

Or, ca urmare a faptului ca nu exista nicio lege care sa prevada 'conditiile de eligibilitate constitutionala a candidaturii' si nici termenul si conditiile in care o hotarare a CCR intemeiata pe astfel de conditii isi inceteaza efectele si cetateanului respectiv nu i se mai aplica restrangerea dreptului dispusa prin hotararea CCR, o respingere a candidaturii intemeiata pe hotarari ale CCR adoptate in cadrul unui proces electoral anterior echivaleaza cu o anulare a dreptului de a fi ales. care este incompatibila cu Constitutia Romaniei.

Respingerea inregistrarii candidaturii unui cetatean pentru motivele invocate de catre BEC in decizia atacata echivaleaza cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea Presedintelui Romaniei, nestabilita de legea adoptata de Parlamentul Romaniei, procedura care contravine art. 1 alin 3 din Constitutia Romaniei (care statueaza ca Romania este un stat de drept si democratic in care drepturile fundamentale sunt garantate) si creeaza premisele pentru instaurarea in Romania a unui regim dictatorial, suveranitatea nationala a poporului roman – statuata de art. 2 din Constitutia Romaniei – fiind anulata prin crearea unor parghii prin care candidatii pe care poporul doreste sa ii aleaga ca reprezentanti ai sai sa fie inlaturati in baza unor criterii arbitrare neprevazute de legea adoptata de Parlament care reglementeaza procedura de alegere a Presedintelui Romaniei si care sunt contrare prevederilor Constitutiei Romaniei”.

* Cititi aici intreaga contestatie trimise de avocata Elena Radu la CCR