MANIPULAREA LUI VASILICA – Judecatorul Danilet a invocat cariera magistratilor pentru a explica de ce el si Alina Ghica au luat bani de la CSM pentru lunile in care erau revocati, fara sa mearga la serviciu: “Decizia de revocare am contestat-o si s-a suspendat punerea ei in executare. Nu poate fi luata o decizie cu privire la cariera unui magistrat pe criterii arbitrare”. ICCJ l-a contrazis: “Hotararea atacata nu se incadreaza in categoria celor privitoare la cariera judecatorilor” (Decizia)
In urma cu aproape doua luni, Lumeajustitiei.ro a dezvaluit ca judecatorii Cristi Vasilica Danilet (foto) si Alina Ghica au primit salariu de la CSM-ul condus de Oana Haineala, precum si alte drepturi, pentru lunile in care erau revocati din Consiliu, desi nu au mers la serviciu asa cum chiar reprezentantii institutiei au recunoscut. Am aratat la acea vreme, pe baza raspunsurilor de la CSM ca "in perioada 26 februarie 2013-27 mai 2013, domnul judecator Cristi Danilet a beneficiat de decontarea a sase calatorii dus-intors pe ruta Bucuresti-Cluj-Napoca, in valoare de 5.205,18 lei", ca in perioada 26 februarie 2013-27 mai 2013, Cristi Danilet a beneficiat “de salariu stabilit conform reglementarilor legale in vigoare si de decontarea chiriei pentru locuinta din Bucuresti in suma de 600 euro lunar”, dar si de diurna de 2% din indemnizatia de incadrare bruta lunara pe care magistratul a primit-o, conform raspunsului CSM, “in functie de numarul de zile lucratoare ale lunii”. In ceea ce o priveste pe “colega de suferinta” a lui Danilet, CSM ne-a transmis ca “in perioada 26 februarie 2013 – 21 mai 2013, doamna judecator Alina Nicoleta Ghica a beneficiat de salariu stabilit conform reglementarilor legale in vigoare”, dar si de “decontarea diurnei de detasare calculate conform O.G. nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei si care reprezinta 2% din indemnizatia de incadrare bruta lunara in functie de numarul de zile lucratoare ale lunii”.
Judecatorul Danilet: “Decizia de revocare am contestat-o in justitie si, potrivit reglementarilor in vigoare, s-a suspendat punerea ei in executare. Dupa 3 luni, am avut castig de cauza in justitie si s-a anulat decizia de revocare, recastigand astfel o pozitie de membru deplin al CSM. Cred ca toata lumea a inteles astfel ca nu poate fi luata o decizie cu privire la cariera unui magistrat, fie el si membru CSM, pe criterii arbitrare”
La cateva saptamani de la aceste dezvaluiri, judecatorul Cristi Vasilica Danilet a incercat sa ofere niste raspunsuri, in conditiile in care multi dintre colegii sai din tara, dar nu numai, isi manifestarea indignarea fata de faptul ca cei doi primisera bani pentru lunile in care erau revocati, fara sa mearga pe la serviciu. Iata ce afirma Vasilica Danilet intr-un interviu acordat publicatiei “Informatia de Maramures”: “Cu privire la excluderea din CSM va spun ca eu nici o clipa nu am pierdut calitatea de membru CSM: s-a propus revocarea mea de unii colegi care nu au stiut ca am dreptul sa votez un procuror la conducerea CSM, lasandu-se influentati de televiziunile acaparate politic; iar majoritatea membrilor CSM au votat revocarea mea in starea de presiune astfel creata. (…) Decizia de revocare am contestat-o in justitie si, potrivit reglementarilor in vigoare, s-a suspendat punerea ei in executare. Dupa 3 luni, am avut castig de cauza in justitie si s-a anulat decizia de revocare, recastigand astfel o pozitie de membru deplin al CSM. Cred ca toata lumea a inteles astfel ca nu poate fi luata o decizie cu privire la cariera unui magistrat, fie el si membru CSM, pe criterii arbitrare: numai daca as fi incalcat legea as fi putut fi revocat, ceea ce nu s-a intamplat”.
Cu alte cuvine, judecatorul incearca sa acrediteze ideea ca executarea hotararii de revocare din CSM a fost suspendata in momentul in care ea a fost atacata la Inalta Curte de Casatie si Justitie, si asta pe motiv ca actul administrativ privea cariera magistratilor. Trecand peste faptul ca Danilet inca nu a explicat de ce - daca hotararea s-a suspendat de drept in momentul in care a atacat-o in instanta - mai era nevoie ca in luna mai 2013 Curtea de Apel Bucuresti sa dispuna suspendarea ei si apoi anularea, trebuie precizat ca Hotararea din 26 februarie 2013, prin care judecatorul a fost revocat din CSM, nu are nicio legatura cu cariera magistratilor. Iar asta o afirma chiar Inalta Curte de Casatie si Justitie, in decizia prin care si-a declinat competenta de solutionare a contestatiei formulata de Alina Ghica fata de Hotararea de revocare a ei din CSM. Este evident ca Alina Ghica avea o situatie similara cu cea a lui Vasilica Danilet, astfel ca motivele invocate de ICCJ pentru a arata de ce Hotararea de revocare nu are vreo legatura cu cariera magistratilor i se aplica si acestuia din urma.
ICCJ: “Hotararea nr. 163 din 26 februarie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este un act de natura administrativa supus controlului instantei competente de contencios administrativ, in conditiile Legii nr.554/2004, nefiind o hotarare ce face parte din categoria celor ce privesc cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor, pentru a atrage competenta speciala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal”
In 21 mai 2013, Completul ICCJ format din Dana Iarina Vartires, Viorica Lungeanu si Ionel Barba, care trebuia sa solutioneze contestatia Alinei Ghica fata de Hotararea de revocare a ei din CSM, a trimis cauza la Curtea de Apel Brasov pe motiv de competenta profesionala. Practic, cei trei judecatori au stabilit ca cererea Alinei Ghica nu poate fi judecata de instanta suprema, intrucat ea nu priveste cariera magistratilor.
Prezentam in continuare Decizia Inaltei Curti in acest caz, fara vreun comentariu:
“Inalta Curte a fost investita la data de 27 februarie 2013, de catre Ghica Alina Nicoleta, cu solutionarea contestatiei de fata, vizand Hotararea nr. 163 din 26 februarie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, in temeiul prevederilor art. 29 alin. 5 si 7 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit acestor texte de lege, Hotararile Plenului CSM privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor pot fi atacate cu recurs, de orice persoana interesata, in termen de 15 zile de comunicare sau de la publicare, la sectia de contencios administrativ si fiscal a inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Verificandu-si cu prioritate competenta materiala, astfel cum imperativ o impun dispozitiile art. 131 alin. (1) din Codul de procedura civila, Inalta Curte a invocat din oficiu si a pus in discutia partilor natura juridica a hotararii atacate, pentru a stabili daca aceasta poate fi calificata ca hotarare vizand cariera si drepturile judecatorilor sau procurorilor.
Pentru argumentele in continuare aratate, Inalta Curte, examinand inscrisurile aflate la dosar si raportat la prevederile legale incidente, apreciaza ca Hotararea nr. 163 din 26 februarie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este un act de natura administrativa supus controlului instantei competente de contencios administrativ, in conditiile Legii nr.554/2004, nefiind o hotarare ce face parte din categoria celor ce privesc cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor, pentru a atrage competenta speciala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, conform art.29 alin.7 din Legea nr.317/2004, republicata, cu modificari.
Astfel, prin Hotararea nr. 163 din 26 februarie 2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus revocarea doamnei judecator Ghica Alina Nicoleta din functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ales de la curtile de apel.
Hotararea a fost adoptata, in esenta, in temeiul art. 55 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. (…)
Inalta Curte retine ca Hotararea nr. 163/26 februarie 2013, prin continutul sau si raportat la temeiul legal in baza caruia a fost emisa, si chiar retinand caracterul de noutate invederat de parti, nu se incadreaza in categoria celor privind cariera si drepturile judecatorilor, in sensul art.29 alin.5 din Legea nr.317/2004, raportat la reglementarea cuprinsa in Legea nr.303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, modificata si completata.
O atare raportare se impune ca fiind unica de natura obiectiva, fireasca si nu in ultimul rand deplin legala, corespunzatoare vointei legiuitorului, in absenta unei definitii clare si precise a notiunii de cariera a judecatorilor si procurorilor in legislatia relevanta in aceasta materie.
Astfel, acest din urma act normativ reglementeaza in intreg Titlul II, intitulat „Cariera judecatorilor si procurorilor” aspectele ce contureaza continutul acestei notiuni. Sunt astfel stabilite, detaliat si distinct pe capitole, admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, perioada stagiului, numirea judecatorilor si procurorilor, formarea lor profesionala continua si evaluarea periodica, promovarea si numirea in functiile de conducere, delegarea, detasarea si transferul, si in fine suspendarea si incetarea functiei de judecator si procuror.
Rezulta asadar ca, potrivit legii, cariera judecatorilor sau procurorilor vizeaza strict parcursul profesional, de la promovarea in profesie si pana la incetarea acesteia, in legatura directa cu exercitarea concreta si efectiva a atributiilor de judecator si respectiv de procuror.
In acelasi spirit sunt, de altfel, reglementate si implicit definite de aceeasi lege si drepturile judecatorilor si procurorilor. In Titlul III al actului normativ sus aratat, se stipuleaza ca stabilirea drepturilor judecatorilor si procurorilor se face tinandu-se seama de locul si rolul justitiei in statul de drept, de raspunderea si complexitatea functiei de judecator si procuror, de interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege pentru aceste functii.
Din aceasta perspectiva, in spiritul reglementarii aratate si din interpretarea acesteia rezulta ca dobandirea, respectiv pierderea calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii - organism independent, de reprezentare, garantul independentei justitiei - nu reprezinta o etapa inerenta si necesara in parcursul profesional al unui judecator sau procuror iar in sensul prevederilor legale aratate nu se circumscrie in mod expres continutului notiunii de „cariera”.
Atat contestatoarea, cat si intimatul au invocat, in sustinerea competentei Inaltei Curti de solutionare a contestatiei de fata, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (5) si (7) din Legea nr. 317/2004, Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013 a Curtii Constitutionale, sustinand ca aceasta a retinut, in considerentele deciziei mentionate, ca hotararile de tipul celei atacate in contestatia pendinte intra in categoria celor care privesc cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor. Inalta Curte retine ca prin Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate, exclusiv cu privire la dispozitiile art. 55 alin. (4) si (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, si anume cele care arata ca membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocati si la cererea majoritatii adunarilor generale de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta, in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor incredintate prin alegerea ca membru al Consiliului, respectiv in termen de 15 zile de la inregistrarea sesizarii semnate si motivate de reprezentantii adunarilor generale prevazute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din functie a membrului ales. Dispozitiile art. 57 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
Pentru a hotari astfel, Curtea Constitutionala a retinut, cu precadere, ca textul de lege criticat este neclar si imprecis, prin urmare lipsit de previzibilitate, ceea ce contravine dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie.
In considerente, Curtea Constitutionala a analizat detaliat natura mandatului membrului Consiliului Superior al Magistraturii, aratand, printre altele, ca „statutul membrilor Consiliului implica calitatea de demnitar, potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, recunoscuta si deputatilor si senatorilor. Ca si acestia, membrii Consiliului sunt alesi pe durata mandatului, prin vot direct, secret si liber exprimat. In realizarea mandatului lor, membrii alesi ai Consiliului au o serie de drepturi si indatoriri stabilite atat prin Constitutie, cat si prin legea organica, stabilindu-se conditiile pentru desfasurarea activitatii specifice. In cazul incalcarii acestor norme ei pot fi sanctionati”.
Astfel, chiar instanta constitutionala a examinat problema mandatului si a revocarii unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, insa nu prin prisma carierei si atributiilor de judecator, respectiv procuror, ci reportat la demnitatea publica dobandita in urma alegerilor, a unui statut special, atat al detinatorului functiei, cat si al autoritatii publice.
Totodata, este adevarat ca puterea de lucru judecat ce insoteste deciziile Curtii Constitutionale se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor, dar, asa cum a aratat si Curtea, numai considerentelor pe care se sprijina dispozitivul, si anume celor circumscrise strict rationamentului de neconstitutionalitate a textului de lege cu examinarea caruia a fost investita instanta constitutionala.
Din aceasta perspectiva, Inalta Curte retine ca referirea singulara cuprinsa intr-unul dintre considerentele deciziei aratate, la consecintele asupra activitatii Consiliului Superior al Magistraturii si in ceea ce priveste cariera profesionala a membrilor sai alesi, judecatori sau procurori, invocata si de catre contestatoare in sustinerea competentei materiale a inaltei Curti – Sectia de contencios administrativ si fiscal, nu are decat valoarea unui dictum, respectiv a unei opinii ce nu serveste la fundamentarea deciziei, opus lui ratio decidendi, respectiv argumentelor explicite ce fundamenteaza concluzia la care s-a ajuns.
De altfel, Curtea Constitutionala a statuat, si prin alte decizii, asupra naturii Consiliului Superior al Magistraturii, ca autoritate fundamentala a statului, care insa nu este exponentul puterii judecatoresti, ci un organ de natura administrativa (Decizia CCR nr. 375/2005), membrii sai alesi exercitandu-si atributiile constitutionale in baza unui mandat reprezentativ, pe durata determinata, suspendandu-si, pe durata mandatului, activitatea de judecator, respectiv de procuror.
Un alt argument pentru care Inalta Curte apreciaza ca hotararea atacata nu se incadreaza in categoria celor privitoare la cariera si drepturile judecatorilor ori procurorilor rezida in caracterul derogatoriu al procedurii legale stabilite de lege pentru contestarea acestor hotarari care, desi prin natura lor sunt acte juridice cu caracter administrativ, in conditiile Legii nr.317/2004, republicata, sunt supuse controlului judecatoresc de legalitate exercitat de instanta de contencios administrativ numai pe calea recursului, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, ce reprezinta dreptul comun in materie.
Cum exceptiile sunt de stricta interpretare, aceasta procedura speciala prevazuta de art.29 alin.7 din Legea nr.317/2004, republicata si completata, nu poate fi extinsa, prin analogie sau prin simpla apreciere a unui asa-zis caracter conex, si altor hotarari adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, in exercitarea atributiilor sale, care nu fac obiect al unor prevederi exprese ale legii.
In exercitarea atributiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit legii si propriilor regulamente, adopta hotarari ce pot fi grupate in mai multe categorii, cum ar fi hotarari cu caracter normativ, hotarari privind cariera si drepturile judecatorilor, hotarari in materie disciplinara sau hotarari prin care stabileste masuri privind propria sa activitate sau activitatea instantelor, a parchetelor de pe langa acestea. Atunci cand legiuitorul a dorit sa instituie cai speciale de atac a hotararilor adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, care au caracterele juridice ale unor acte administrative, a prevazut-o expres, cum ar fi in cazul celor vizand cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor, ca si in situatia actiunilor disciplinare, cand Consiliul Superior al Magistraturii functioneaza ca instanta de judecata. In toate celelalte cazuri insa hotararile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi supuse controlului de legalitate exercitat de instanta de contencios administrativ, in conditiile Legii nr.554/2004.
In considerarea celor mai sus aratate, si in concordanta cu jurisprudenta sa anterioara in materie, care, in ciuda caracterului de noutate al obiectului hotararii atacate, nu se impune a fi modificata in conditiile art. 26 din Legea nr. 304/2004, apreciind ca hotararile ce vizeaza modul de organizare si de functionare al Consiliului Superior al Magistraturii, prin alegerea sau revocarea membrilor sai, au natura si caracterele juridice ale unor acte administrative supuse controlului de legalitate exercitat in conditiile Legii nr.554/2004, si cu aplicarea art. 127 alin. (1) din Codul de procedura civila, Inalta Curte va trimite prezenta cauza spre competenta solutionare Curtii de Apel Brasov, ce urmeaza sa examineze si sa se pronunte asupra aspectelor de nelegalitate invocate de contestatoare cu privire la hotararea a carei anulare s-a solicitat”.
In cele din urma, Curtea de Apel Galati a fost cea care a decis la 30 mai 2013 suspendarea hotararii de revocare a Alinei Ghica din CSM. Aceeasi instanta a stabilit apoi, in noiembrie 2013, anularea hotararii de revocare.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# ADEVARUL 24 March 2014 16:07 +10
# SIV-HIDA 24 March 2014 17:04 +11
# obiectiva 24 March 2014 16:23 +7
# Valeriu Mangu 24 March 2014 17:26 0
# o pensionara 24 March 2014 19:12 +2
# Dr.av.Vasile Botomei,Presedinte UNBR 24 March 2014 20:16 -4
# POLO.NICU 24 March 2014 21:07 +3
# saracu lobotomiei 24 March 2014 20:59 +2
# ba da 25 March 2014 05:10 +1
# Ăi Bota... 25 March 2014 07:39 +1
# ,,ai sa fii uimit,, 25 March 2014 07:57 +1
# Anonim- pentru „ai sa fii uimit” 25 March 2014 21:08 0
# Anonim- pentru „ai sa fii uimit” 25 March 2014 21:14 0
# Anonim 24 March 2014 21:33 0
# Anonima 24 March 2014 23:17 +4
# xerses 25 March 2014 09:19 0
# VIKY 24 March 2014 23:26 +8
# Vasilică Vasilache 25 March 2014 00:15 +3
# bobo 25 March 2014 08:21 +3
# pol 25 March 2014 09:40 0
# nume si prenume 25 March 2014 18:10 +2
# nume si prenume 25 March 2014 18:18 +1