DIICOT nu este singura structura din Parchetul General care si-a permis sa ofere zile de concediu suplimentar pentru procurori sau personalul contractual. Directia Nationala Anticoruptie ofera, de 10 ani, cate 5 sau 10 zile libere de concediu anual, in plus fata de cele 35 de zile prevazute in Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Acest lucru reiese din adresa nr. 1831/C/8950/2018 pe care Procurorul General al Romaniei, Augustin Lazar (foto centru), a trimis-o la Consiliul Superior al Magistraturii, in data de 17 iulie 2018, prin care informeaza Consiliul ca s-a reparat problema ordinelor cu zile de concediu in plus, acordate de DNA si DIICOT, dupa ce PICCJ a cerut acestor institutii sa anuleze ordinele. De remarcat este faptul ca adresa pe care Procurorul General Augustin Lazar a fost trimisa la o zi dupa ce Lumeajustitiei.ro a publicat Ordinul nr. 307 din 3 iulie 2018 emis de procurorul Daniel Horodniceanu (foto stanga), ceea ce ridica intrebarea legitima: Ce a pazit in tot acest timp Procurorul General?

Conform adresei lui Augustin Lazar, pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta exclusiv, incepand cu anul 2008, prin ordinul lui Daniel Morar, DNA a acordat un concediu suplimentar de odihna de 5 zile functionarilor publici si personalului contractual din cadrul DNA. Apoi, din 2017, prin Ordinele Laurei Kovesi (foto stanga), au fost anulate Ordinului lui Morar, iar in loc de 5 zile libere au fost acordate pentru aceste categorii profesionale cate 10 zile lucratoare de concediu de odihna suplimentar.

La randul sau, DIICOT a acordat zile libere, pe langa cele prevazute in lege, inca din 2017. Mai exact, prin ordinul 918 din 3 noiembrie 2017, seful DIICOT Daniel Horordiceanu a acordat functionarilor publici si personalului contractual din cadrul Directiei cate 3 zile lucratoare de concediu de odihna suplimentar. Ulterior, prin ordinul 307 din 3 iulie 2018, Horodniceanu a decis ca toti procurorii, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor, personalul de specialitate, personalul conex, ofiterilor si agentii de politie judiciara, functionarii publici si personalul contractual din cadrul DIICOT, sa beneficieze de inca 7 zile de concediu de odihna suplimentar.

Problema acordarii de catre sefii DNA si DIICOT a acestor zile de concediu suplimentar, prin indicarea unor articole din Codul muncii sau din unele Hotarari ale Guvernului, este ca personalul Ministerului Public nu avea dreptul la aceste beneficii. Mai ales ca sefii acestor institutii nu puteau emite astfel de Ordine, acesta fiind atributul CSM.

De altfel, in adresa pe care Procurorul General a trimis-o la Consiliul Superior al Magistraturii se arata ca in Ordinul 307/2018 al DIICOT se face trimitere la prevederi din Codul muncii, care au fost insa interpretate "rupt, separat, izolat de celelalte acte normative", ceea ce a condus la posibilitatea acordarii concediului de odihna suplimentar impreuna cu sportul de 15% pentru conditii grele de care beneficiaza magistratii.

Or, trebuie precizat ca acordarea concediului de odihna suplimentar se face cumulativ cu reducerea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi si numai pentru acei salariati care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite, nu si pentru acei salariati care beneficiaza de un spor de pana la 15% pentru conditii grele, asa cum beneficiaza majoritatea magistratilor.

Fata de acesta situatie, tinand cont de interventia, apreciem noi, tardiva pe aceasta problema, a lui Augustin Lazar, ne intrebam daca nu cumva procurorul general a trimis adresa la CSM pentru a evita o ancheta care l-ar avea in centrul verificarilor, data fiind calitatea sa de coordonator al activitatii DNA si DIICOT, dar si de ordonator principal de credite care raspunde de folosirea conform legii a sumelor primite de la buget. De asemenea, avand in vedere raspunsul lui Lazar, ne intrebam daca nu cumva Daniel Horodniceanu si Laura Kovesi ar putea face obiectul unei anchete pe abuz in serviciu?

Iata ce contine adresa trimisa la CSM de Procurorul General, in baza documentarilor Sectiei de resurse umane si documentare din cadrul PICCJ:

"Din analiza textelor legale cuprinse in actele normative privind statutul tuturor categoriilor profesionale din Ministerul Public, nu rezulta statuarea, stabilirea vreunui concediu de odihna suplimentare pentru aceste categorii.

De asemenea, nici din Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii (Hotarare Plen nr. 325/2005) nu se prevede acordarea vreunui asfel de concediu de odihna suplimentar judecatorilor si procurorilor, ci doar concediu de 35 de zile prevazut de Legea nr. 303/2004.

Daca acest for care gestioneaza cariera judecatorilor si procurorilor nu a considerat indreptatita acordarea concediului de odihna suplimentar, acesta nu poate fi acordat intr-un mod arbitrar de catre parchete prin ordine.

Nici Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 168/2007 nu prevede pentru personalul auxiliar de specialitate si conex din cadrul parchetelor si instantelor acordarea acestui concediu de odihna suplimentar. (...)

La art. 2 alin. 1 din Legea nr. 31/1991 sunt precizate criteriile pentru stabilirea categoriilor de personal al activitatilor si locurilor de munca pentru care durata timpului de munca se reduce sub 8 ore pe zi. (...) Numai stabilirea caracterului unor conditii de munca – grele, vatamatoare sau periculoase, potrivit Legii nr. 31/1991 atrage acordarea cumulativa a celor doua drepturi – reducerea duratei zilei de munca sub 8 ore si concediu de odihna suplimentar intre 3 si 10 zile lucratoare. (...)

Prin Ordinele nr. 24/26.01.2010, nr. 34/05.02.2010 si nr. 67/18.03.2010 ale procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru aprobarea conditiilor de acordare a sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase s-a acordat procurorilor, personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului conex, functionarilor publici si personalului contractual un spor de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara sau, dupa caz, din salariul de baza, proportional cu timpul efectiv lucrat in aceste conditii.

In preambului acestor ordine este mentionata H.G. nr. 1092/2006 si nu Hotararea Guvernului nr. 250/1992 sau Legea nr. 31/1991. (...)

Acordarea acestui spor de pana la 15% nu poate fi asociata si cu acordarea concediului de odihna suplimentar, aceasta din urma presupunand alte determinari, efectuate in baza unor alte acte normative. Acordarea concediului de odihna suplimentar este strans legata de reducerea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru acei salariati care isi desfasoara activitatea in conditiile prevazute de Legea nr.31/1991.

Prin ordinul nr. 26 din 3 aprilie 2008 al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie s-a acordat functionarilor publici din DNA un concediu de odihna suplimentar (cu o durata de 5 zile lucratoare) in fiecare an calendaristic. Acest ordin a fost modificat de ordinul nr. 107/12 iunie 2017 in sensul ca aceeasi categorie profesionala beneficiaza in fiecare an calendaristic de nu concediu de odihna suplimentar cu o durata de 10 zile. (...)

Prin Ordinul nr. 918 din 3 noiembrie 2017 al procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, functionarii publici si personalul contractual din cadrul directiei au beneficiat, incepand cu 2017 de un numar de 3 zile lucratoare de concediu de odihna suplimentar.

Acest ordin a fost abrogat prin ordinul nr. 307 din 3 iulie 2018 al procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism prin care s-a dispus ca 'incepand cu anul 2018, procurorii, personalul de specialitate juridica asimilat procurorilor si judecatorilor, personalul auxiliar de specialitate si personalul conex, specialistii, ofiterii si agentii de politie judiciara, functionarii publici si personalul contractual beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de 7 zile lucratoare. (...)

Vazand prevederile art. 21 din H.G. nr. 250/1992 (act normativ aparut inaintea infiintarii Consiliului Superior al Magistraturii) conform carora concediul de odihna suplimentar se acorda (...)

opinam ca acordarea concediului de odihna suplimentar este atributul Consiliului Superior al Magistraturii iar, in interpretarea in care parchetele ar fi considerate institutii publice neguvernamentale, de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere dispozitiile legale din Legea nr. 303/2004 care prevad ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine (inclusiv DNA si DIICOT) si gestioneaza bugetul Ministerului Public.

In preambulul Ordinului nr. 307/3.07.2018 al procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este invocat si art. 147 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Potrivit acestui text de lege (alin. 1) salariatii care lucreaza in conditii grele, vatamatoare sau periculoase beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare. Astfel, pentru acordarea acestui drept este necesar a se expertiza desfasurarea activitatii in conditii grele, periculoase sau vatamatoare.

Acest text de lege nu poate fi interpretat intr-un mod 'rupt' separat, izolat de celelalte acte normative care prevad stabilirea acestor conditii.

Avand in vedere faptul ca singurul act normativ care acorda concediu de odihna suplimentar este H.G. 250/1992 (art. 18 alin. 1), acest text de lege din Codul muncii trebuie coroborat cu art 18 alin. 1 din H.G. 250/1992 prin expertizarea conditiilor deosebite – grele, vatamatoare sau periculoase pe Legea nr. 31/1991 cu acordarea cumulativa si a reducerii timpului de munca sub 8 ore pe zi. Astfel, acest text din Codul muncii nu este aplicabil personalului Ministerului Public.

Pentru motivele expuse, s-a solicitat DNA si DIICOT emiterea unor acte administrative de incetare a aplicabilitatii ordinelor in discutie ale procurorilor sefi ai DNA si DIICOT prin care s-a acordat concediul de odihna suplimentar (tuturor categoriilor de personal din cadrul DIICOT si numai functionarilor publici si personalului contractual din cadrul DNA, avand in vedere temeiurile legale invocate in emiterea acestora nu sunt aplicabile categoriilor profesionale din cadrul Ministerului Public si nici activitatilor desfasurate de acestea. "

Prezentam integral adresa trimisa de Augustin Lazar la Consiliul Superior al Magistraturii: