Mai bine mai tarziu decat niciodata. Premierul Victor Ponta si-a dat seama abia acum ca Sectia pentru procurori a CSM, condusa de sefa Consiliului Oana Haineala (foto), l-a detasat in mod nelegal, in 25 martie 2013, pe Daniel Morar in functia de prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei pana in luna iunie, cand acesta va pleca la CCR ca judecator. Invocand nelegalitatea Hotararii Sectiei pentru procurori din CSM, care a fost semnalata de Lumeajustitiei.ro inca de la adoptarea ei, Victor Ponta nu incearca de fapt decat sa justifice de ce a ales sa propuna direct sefii marilor parchete, fara procedura de selectia stabilita cu Comisia Europeana. Cu alte cuvinte, Victor Ponta ar fi fost nevoit sa apeleze la aceasta modalitate, intrucat Parchetul General nu putea ramane fara sef, in conditiile in care mandatul lui Daniel Morar a expirat in data de 2 aprilie 2013.

Ponta: “In mod legal de astazi nu mai avem Procuror General numit in mod legal. Practic de astazi orice act semnat de domnul Morar este pasibil de a fi contestat”

Prim-ministrul Victor Ponta a declarat miercuri, 3 aprilie 2013, in sedinta de guvern, ca mandatul lui Daniel Morar la sefia Parchetului General a incetat marti seara si ca nu exista nicio procedura legala prin care acesta, delegat de Kovesi in fruntea PICCJ in octombrie 2012, sa mai poata ramane le conducerea institutiei. De asemenea, Ponta a atras atentia ca exista riscul ca incepand de azi, orice act semnat de catre Daniel Morar sa poata fi contestat: “In mod legal de astazi nu mai avem Procuror General numit in mod legal. Mandatul domnului Morar a expirat ieri seara si nu exista nicio procedura legala prin care sa se renumeasca sau sa fie renumit de CSM. E o mare problema de stabilitate a sistemului judiciar pentru ca practic de astazi orice act semnat de domnul Morar este pasibil de a fi contestat”.

Guvernul: “Consiliul Superior al Magistraturii nu are nici competenta de numire si nici de delegare a unui magistrat in functia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”

La cateva ore de la aceste declaratii, pe site-ul Guvernului au fost postate precizari privind numirile la Parchetul General, acestea referindu-se si “institutia detasarii”. Guvernul mentioneaza ca CSM nu avea nicio competenta pentru detasarea lui Daniel Morar in functia de prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei: “Institutia detasarii este prevazuta la art.58 din Legea nr.303/2004, in sensul ca detasarea se dispune de catre Consiliul Superior al Magistraturii, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica, la solicitarea acestor institutii. Art.58 are in vedere detasarea la instante, parchete sau la alte institutii. Acest articol nu poate fi aplicat prin eludarea normelor care reglementeaza procedura de numire in acele functii. Spre exemplu, in cazul ocuparii unei functii de secretar de stat in cadrul unui minister de catre un magistrat, detasarea se face in ministerul respectiv, numirea efectiva in aceasta functie realizandu-se, potrivit legii care o guverneaza (in acest caz, de catre Primul-ministru).

Posibilitatea detasarii in functia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Aceasta functie de conducere poate fi ocupata prin:

- numire (de catre Presedintele Romaniei, in conditiile art.54 din Legea nr.303/2004, mai sus aratate);

- delegare (dispusa de procurorul general, in conditiile art.57 alin.(7) din Legea nr.303/2004).

Asadar, Consiliul Superior al Magistraturii nu are nici competenta de numire si nici de delegare a unui magistrat in functia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Ceea ce intra in competenta Consiliului Superior al Magistraturii este detasarea in cadrul Parchetului General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiei. Subsecvent detasarii, ocuparea functiei de prim-adjunct presupune respectarea procedurii de numire sau, daca este cazul, a procedurii de delegare, prevazute de lege pentru aceasta functie.

Legea nr.303/2004 utilizeaza doua institutii pentru a raspunde necesitatii ocuparii temporare a unor functii:

- delegarea – conceputa ca modalitate de ocupare a unei functii pe perioade scurte de timp, pentru asigurarea functionarii instantei/parchetului, pana la ocuparea prin numire a unei functii (a se vedea spre ex., art.57 alin.(4) din Legea nr.303/2004). in cazul procurorilor, perioada maxima pentru care se poate dispune delegarea este de maxim 1 an.

- detasarea – care presupune desfasurarea unei activitati de mai lunga durata (pana la 6 ani) in cadrul instantelor/parchetelor, altor autoritati publice, pentru o mai buna desfasurare a activitatii acestor institutii si nu pentru a raspunde unei situatii urgente si exceptionale.

Utilizarea procedurii detasarii in cazul vacantei functiilor de conducere, in locul institutiei delegarii – ultima fiind reglementata in mod expres de lege ca modalitate de ocupare a unei functii de executie sau de conducere vacante pe o perioada scurta de timp, pentru asigurarea functionarii instantei/parchetului, pana la ocuparea prin numire a unei functii - este de natura a goli de continut atat institutia delegarii in functii de conducere, cat si institutia numirii in aceste functii, avand in vedere inclusiv durata lunga de ocupare a functiilor prin detasare (pana la 6 ani).

De asemenea, chiar aplicand prin similitudine detasarea in locul delegarii, constatam ca, in situatia data, inlocuirea nu este posibila. Daca in cazul tuturor celorlalte functii, competenta de a dispune delegarea apartine Consiliului Superior al Magistraturii, deci, prin analogie, competenta detasarii ar apartine Consiliului, in situatia functiei de prim-adjunct al procurorului general, legea prevede ca delegarea se dispune de catre procurorul general, si nu de catre Consiliu”.

Lumeajustitiei.ro a dezvaluit trei motive pentru care detasarea lui Daniel Morar la conducerea PICCJ de catre CSM este nelegala

Amintim ca Lumeajustitiei.ro a dezvaluit in editia din 27 martie 2013 ca detasarea lui Daniel Morar in fruntea ICCJ a fost nelegala din trei motive. In primul rand, o detasare nu poate fi posibila in cadrul aceleiasi institutii, ea nu se poate face decat de la o institutie la alta, in cazul nostru de la un parchet la altul, aceasta intrucat Daniel Morar este procuror cu grad de parchet de inalta curte si a activat continuu din 2005 si pana in prezent in PICCJ (din care face parte si DNA). Contactati de Lumeajustitiei.ro, oficialii PICCJ ne-au declarat ca Daniel Morar, desi are grad profesional de procuror de Inalta Curte, ar proveni in fapt de la Parchetul Curtii de Apel Cluj. Numai ca o asemenea explicatie, atat pentru PICCJ cat si CSM putea sta in picioare doar daca se astepta ca mandatul lui Morar in fruntea PICCJ sa inceteze, apoi acesta sa se intoarca la PCA Cluj, si numai dupa preluarea functiei de procuror la PCA Cluj (asta daca nu invoca dreptul de a ramane in PICCJ ca urmare a dobandiri gradului maxim profesional) se putea opera o eventuala detasare.

In al doilea rand, detasarea se poate face numai la solicitarea sefului institutiei, care in cazul nostru era acelasi Daniel Morar, iar adjuncta Gabriela Scutea nu putea cere detasarea sefului ei. Potrivit art 58 din Legea 303/2004, CSM poate dispune o detasare „la solicitarea institutiei”. CSM a anuntat oficial ca detasarea lui Morar la PICCJ pentru 6 luni, cu incepere de la 2 aprilie 2013, a fost solicitata in numele institutiei de Gabriela Scutea, care este adjuncta lui Daniel Morar. Problema este ca un adjunct al lui Daniel Morar nu putea solicita detasarea sefului sau. O data pentru ca exista un reprezentant al institutiei in persoana lui Daniel Morar, care nu putea sa delege sub nicio forma unui subaltern sarcina solicitarii propriei delegari. De altfel, nici macar Daniel Morar nu putea sa solicite in numele PICCJ propria sa delegare. Si in cazul lui Morar si in cazul lui Scutea se poate vorbi de un conflict de interese evident. In acest sens, ne intrebam daca nu cumva aceasta situatie frizeaza infractiunea de conflict de interese?

In fine, detasarea nu putea viza functii care potrivit legii sunt atributul exclusiv al ministrului Justitiei, care face propuneri catre Presedintele Romaniei. Conform art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, functiile de sefi ale marilor parchete nu puteau face obiectul unei detasari, intrucat: „Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestorasunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.

Asadar, este clar ca CSM nu avea competenta sa dispuna numiri, fie ele si provizorii, pe functii care sunt de competenta exclusiva a ministrului Justitiei si Presedintelui Romaniei, el neavand decat dreptul sa dea un aviz, cu caracter pur consultativ.