Sesizata de 30 de senatori PDL cu privire la neconstitutionalitatea Hotararilor Senatului privind validarea magistratilor alesi in CSM, precum si cea de numire a celor doi reprezentanti ai societatiti civile de catre Senat, Curtea Constitutionala a dat satisfactie grupului din Senat al Puterii si a dispus in primul caz „admite sesizarea si constata ca Hotararea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai CSM este neconstitutionala”, iar cu privire la cea de-a doua „admite sesizarea si constata ca Hotararea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanti ai societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii este neconstitutionala”.

Motivarea Deciziei CCR privind validarea membrilor alesi ai CSM

Ce este surprinzator, CCR adauga niste considerente, in prima decizie, care fac abstractie de faptul ca in dispozitivul acesteia este declarata neconstitutionala toata hotararea Senatului nr. 43/2010 de validare a membrilor CSM. Cu toate acestea, considerentele deciziei CCR ii impart pe membrii validati de Senat in „buni” si „rai”, adica in „constitutionali” si mai putin constitutionali. Si mai ciudat, in considerentele deciziei, CCR spune Senatului sa procedeze la revalidarea listei anterior validata, asa cum Lumeajustitiei.ro a anuntat in premiera inca de miercuri: „Avand in vedere imperativul constitutional referitor la organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, pana la reluarea si finalizarea alegerilor pentru cele trei demnitati ce au atras viciul de userneconstitutionalitate, Senatul are indatorirea constitutionala sa procedeze la validarea celorlalti membri alesi cu respectarea legii.”

In ce priveste pe cei trei membri care nu si-au epuizat mandatele de 6 ani (Gratiana Isac, Bogdan Licu si Ana Labus) care vor expira peste un an, CCR a constatat ca fata de acestia PDL-istii nu au formulat sesizare de neconstitutionalitate.

Trei dintre judecatorii Curtii Constitutionale, Axinte Gaspar, Ion Predescu si Valentin Puskas au formulat opinie separata, nefiind de acord cu decizia adoptat de majoritatea colegilor lor, aratand ca sesizarea PDL este inadmisibila din considerente ce tin chiar de atributiile CCR, aratand: „Facand o distinctie in categoria hotararilor ca acte juridice, putem afirma ca pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile cu caracter normativ, fiind excluse hotararile cu caracter individual. Dintre hotararile cu caracter normativ, pot fi supuse controlului de constitutionalitate, in afara de cele prin care se aproba regulamente, hotararile adoptate in realizarea unor prevederi constitutionale, tinand seama de consecintele acestora (art.90 - organizarea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a unui referendum national; art.92 - masuri in domeniul apararii; art.93 -masuri exceptionale; art.95 -suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei; art.96 -punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei); Titlul III din Constitutie - Autoritatile publice - hotarari care se refera la regimul juridic al institutiilor fundamentale ale statului. In categoria „Hotararilor” individuale se includ hotararile privind numiri si alegeri in functii, precum si cele referitoare la validarea in functii. Aceste hotarari avand caracter individual, nu pot fi supuse controlului de constitutionalitate. Or, hotararea contestata face parte din aceasta categorie, motiv pentru care sesizarea trebuia respinsa ca inadmisibila.”

Mai mult, in opinia separata, cei trei au mai aratat: „Analiza actelor normative in vigoare privind intreaga activitate a alegerilor membrilor CSM demonstreaza ca aceasta activitate este interna, este exclusiva si limitata, nu da acces la justitie, da drept de contestatie numai celor cu drept de participare si rezolvarile oricaror contestatii se fac de catre CSM. Lista finala a membrilor CSM alesi se inainteaza Senatului Romaniei, pentru validare. Art.18 din Legea nr.317/2004 prevede procedura de validare si limitarea acesteia, conditionand invalidarea de constatarea ca daca a existat o nerespectare a procedurilor, aceasta poate duce la invalidarea alegerii numai daca a fost influentat rezultatul alegerilor. In aceste limite si pe criteriile prevazute, s-au facut verificarile de catre comisia de specialitate a Senatului si s-a propus validarea magistratilor alesi, prevazuti in lista finala, au avut loc dezbateri in plenul Senatului, s-a adoptat modalitatea de vot final si alegerea a fost validata prin Hotararea nr.43 din 15 decembrie 2010. Operatiunile ce au avut loc pe etapele procedurilor de alegeri si anume propunerile, candidaturile, aprobarea candidaturilor, listele, data alegerilor, desfasurarea lor etc, cu actele doveditoare ale acestor operatiuni, au fost controlate atat de CSM, cat si de comisia de specialitate a Senatului si nu s-au constatat nelegalitati. Sub aspectele de legalitate si de control ale alegerilor membrilor CSM, pe categorii de instante si categorii de parchete, nu s-au dovedit temeiuri de invalidare.”

A mai existat si o opinie concurenta opiniei separate a celor trei, sustinuta de judecatorul Iulia Motoc, care a fost de acord cu admiterea sesizarii PDL, dar a subliniat ca in motivarea deciziei CCR ar fi trebuit ca unele aspecte sa fie „explicitate” intrucat este prima hotarare a Curtii pronuntata pe aceste competente si ar fi vrut sa se faca referire la exemple din dreptul comparat, Motoc facand trimitere la Bulgaria si Franta.

Motivarea deciziei CCR privind numirea reprezentantilor societatii civile

La sesizarea PDL prin care s-a aratat ca „Teodor Victor Alistar a fost ales de catre Senat in calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fara sa tina cont de efectele pe care le implica actul de constatare a starii sale de incompatibilitate emis de Agentia Nationala de Integritate pe data de 20 iulie 2009”, Curtea Constitutionala a retinut urmatoarele: „Agentia Nationala de Integritate a constatat ca Teodor Victor Alistar s-a aflat, in perioada 23 ianuarie 2007 - 1 martie 2009, in stare de incompatibilitate, intrucat a detinut concomitent calitatile de functionar public - purtator de cuvant in cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, director executiv in cadrul Asociatiei Romane pentru Transparenta, incepand cu anul 2004, si avocat definitiv in cadrul Cabinetului individual de avocatura «Alistar Teodor-Victor », incepand cu 23 ianuarie 2007 si pana in prezent. Constatarea starii de incompatibilitate a lui Teodor Victor-Alistar a ramas definitiva la data de 7 august 2009, acesta necontestand actul Agentiei Nationale de Integritate in termenul prevazut de lege, la instanta competenta. Totodata, Curtea retine ca, potrivit art.25 alin.(2) ultima teza din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, lege publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.621 din 2 septembrie 2010, „in cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate.” Curtea precizeaza ca alegerea reprezentantilor societatii civile in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa se intemeieze pe verificarea prealabila a indeplinirii cerintelor legale pentru ocuparea respectivei demnitati, a competentelor profesionale, a reputatiei morale si a interdictiilor si incompatibilitatilor izvorate fie din statutul personal fie din alte prevederi legale. Curtea constata