Judecatorii Levente-Farkas Antik (foto), Rares Serban si Adina Cioflan (in prezent la pensie, dupa ce anterior promovase la ICCJ) de la Curtea de Apel Oradea i-au cerut Curtii Constitutionale a Romaniei sa fie consecventa cu ea insasi si sa repete ceea ce a facut in 2014.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate incheierea nr. 1 din 18 iunie 2019 din dosarul nr. 3507/111/2016, prin care CA Oradea a sesizat din oficiu CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 2 alin. 5 din Legea nr. 340/2009 privind formularea de catre Romania a unei declaratii in baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana (legea prin care Romania a acceptat competenta CJUE). Amintim ca miercuri, 10 aprilie 2024, CCR a declarat neconstitutionala solutia legislativa care permite ca doar procurorul este prezent in sala de judecata, dar nu si partile, atunci cand instanta judeca recursul impotriva incheierii prin care a fost admisa sau respinsa suspendarea judecatii pe motiv de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Iata ce prevede art. 2 alin. 5 din Legea 340/2009:


„Incheierea prin care instanta se pronunta asupra suspendarii judecatii poate fi atacata cu recurs la instanta superioara, in termen de 72 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa. Calea de atac se solutioneaza prin incheiere, in camera de consiliu, fara citarea partilor; hotararea este definitiva”.

Concret, instanta de contencios constitutional a constatat ca textul de mai sus incalca dreptul la un proces echitabil, ocrotit de art. 21 alin. 3 din Constitutia Romaniei: „Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”. Mai exact, pasajul contravine principiului contradictorialitatii, impiedicand partile (fie ei inculpati, parti civile sau parti responsabile civilmente) sa puna concluzii ca reactie la argumentatia procurorului de sedinta (click aici pentru a citi).

Argumentatia propriu-zisa a Curtii de Apel Oradea este extrem de simpla: completul Antik-Serban-Cioflan a solicitat ca instanta de control constitutional sa aplice in cazul de fata argumentele pe care s-a bazat in pronuntarea Deciziei nr. 599/2014. Cu acea ocazie, Curtea Constitutionala a constatat ca este neconstitutionala solutia legislativa de la art. 341 alin. 5 din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii „fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor” (click aici pentru a citi).

Redam textul art. 341 alin. 2 si 5 CPP, in forma dinainte de Decizia CCR 599/2014:

„(2) Judecatorul de camera preliminara stabileste termenul de solutionare (n.r. a plangerii impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata), care este comunicat, impreuna cu un exemplar al plangerii, procurorului si partilor, care pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plangerii. Petentului i se va comunica termenul de solutionare. Persoana care a avut in cauza calitatea de inculpat poate formula cereri si ridica exceptii si cu privire la legalitatea administrarii probelor ori a efectuarii urmaririi penale. (...)

(5) Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor”.

Prezentam pasajul-cheie din incheierea CA Oradea (vezi facsimil):

„Art. 2 alin. 5 paragraful final din Legea nr. 340/2009 prevede ca, calea de atac declarata impotriva incheierii prin care instanta de fond se pronunta asupra suspendarii judecarii se solutioneaza prin incheiere, in camera de consiliu, fara citarea partilor, iar hotararea pronuntata este definitiva.

Curtea constata ca, problema supusa dezbaterii este similara cu cea care a fost solutionata prin decizia Curtii Constitutionale nr. 599 din 21 octombrie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (1) lit. f) si art. 341 alin. (5) – (8) din Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial nr. 886 din 5 decembrie 2014.

Intrucat potrivit legii solutionarea recursului se realizeaza doar cu participarea procurorului de sedinta fara citarea partilor se apreciaza ca dreptul la un proces echitabil in componentele sale referitoare la contradictorialitate si oralitate ar fi incalcat in cauza.

Este adevarat ca partile au fost citate in cauza, insa aceasta s-a realizat pentru respectarea dispozitiilor art.29 alin.4 din Legea nr.29/1992 (n.r. corect: „Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale”), respectiv pentru ca acestea sa isi exprime un punct de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata din oficiu, ocazie cu care acestea au pus concluzii si pe fondul cauzei”.