Trebuie anchetat si penal, nu doar disciplinar, procurorul #rezist Cristian-Ovidiu Popescu de la Parchetul Judecatoriei Caracal – cel care a instrumentat in bataie de joc dosarul disparitiei Alexandrei, blocand intrarea politistilor in casa presupusului criminal. Apelul a fost lansat miercuri, 31 iulie 2019, de catre fostul judecator militar Constantin Udrea (foto), de la Curtea Militara de Apel.

In acelasi context, colonelul-magistrat (ramas in istorie datorita hotararii definitive prin care a stabilit ca protocolul SRI-PICCJ din 2009 este ilegal) a subliniat ca tragediile din Caracal ar fi putut fi foarte usor evitate daca Parlamentul ar fi facut un lucru simplu – si anume: sa-si treaca in subordine Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, aflat in prezent sub controlul Serviciului Roman de Informatii.

De altfel, Udrea a amintit ca exista deja un astfel de proiect de lege, initiat de catre presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu. In plus, judecatorul (iesit intre timp la pensie) a subliniat ca respectivul centru poate localiza tinte cu o uluitoare precizie, asa incat s-ar evita balbaieli precum cele din sistemul 112.

Prezent in studioul TVR, fostul judecator militar i-a aratat cu degetul inclusiv pe #rezistentii din instante si parchete – grupati in special in asociatiile Forumul Judecatorilor din Romania si Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor – care profita de disparitia celor doua adolescente din Caracal ca sa faca agitatie in favoarea refacerii campului tactic al SRI. Nici presedintele Klaus Iohannis nu a scapat de criticile lui Constantin Udrea, colonelul sustinand ca Werner a plecat urechea la jelaniile unui SRI disperat sa redevina organ de cercetare penala si sa forteze trecerea legilor Big Brother.

Redam declaratiile colonelului Constantin Udrea (vezi video la final):

„Radu Andrei Tudor: Politia avea cadrul legal existent pentru a patrunde fara acordul procurorului sau judecatorului?

Constantin Udrea: Evident ca da. Politia este organ de cercetare, este investit de lege cu urmarirea infractorului, mai ales atunci cand el se afla in situatia de a savarsi o infractiune – deci cand infractiunea este flagranta. Prin urmare, infractorul care savarseste infractiunea poate fi prins chiar de catre public, nu numai de catre politist. Politistul avea obligatia sa patrunda direct (fara nicio aprobare), sa intocmeasca procesul-verbal, sa-i retina pe infractori samd, urmand ca de indata sa-l informeze pe procuror, care trebuia sa dispuna masurile de urmat.

Radu Andrei Tudor: As vrea sa discutam putin si despre impactul asupra institutiilor implicate – ma refer aici la politie, parchet si STS. Ce deficiente ati observat dumneavoastra la prima vedere, in urma acestui caz?

Constantin Udrea: Cea mai importanta deficienta pe care am observat-o – dincolo de toate – este ca le lipseste un cod deontologic in relatia cu publicul. Le lipseste respectul cuvenit. Nu tuturor – ca nu vreau sa arunc anatema asupra tuturor –, ci celor care au intrat in contact cu victima. Le lipseste respectul cuvenit unei persoane – mai ales unei fiinte umane aflate in suferinta. Le lipseste spiritul datoriei. Le lipseste o educatie corespunzatoare zilelor noastre si momentelor noastre. Dincolo de lipsurile pe care le au si ei (inclusiv de ordin material, inclusiv sub aspectul salarizarii), chestiunea umana trebuie sa fie pe primul loc.

Pe de alta parte, esenta a plecat de la faptul ca politistii n-au fost dirijati catre o adresa exacta. Aici este o problema de discutat si chestiunea era foarte simplu de rezolvat daca s-ar fi dat curs unei initiative mai vechi, promovate de catre chiar presedintele Senatului) – in sensul ca organismul care face supravegherea comunicarii informatiilor se cheama Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor si care se afla la SRI, acest organism sa fie trecut sub autoritate civila, sub controlul Parlamentului, la care sa se branseze toate institutiile abilitate (respectiv cele care fac parte din sistemul national de aparare si organele judiciare), incat in orice moment sa se logheze, cu posibilitatea de localizare instantanee a telefonului, cu o precizie uluitoare. Inclusiv etajul, adresa si coltul ferestrei poate sa le determine!

In aceste zile, nu s-a vehiculat (n.r. o astfel de idee); dimpotriva: au fost situatii cand unele asociatii ale magistratilor au avut opinii diferite (inclusiv presedintele Romaniei a avut o opinie potrivit careia cazul a creat o problema de securitate nationala). Esenta este urmatoarea: in ceea ce priveste opinia unei asociatii a procurorilor (n.r. ONG-ul Alexandrei Lancranjan) si a unei asociatii a judecatorilor (se cheama Forumul Judecatorilor), ele constau in aceea ca toate au plecat de la faptul ca prin decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2016, i s-a luat competenta SRI de a face aceste activitati si localizare instantanee. Deci li s-a luat competenta de a fi organe de cercetare penala. Este o teza falsa, contrazisa de presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, care a scos in evidenta imprejurarea ca se profita de aceasta situatie pentru a se da din nou puteri sporite SRI, ca organ de cercetare penala. Este o drama de care ei profita, spre a se ajunge la un lucru pe care tocmai Curtea Constitutionala l-a interzis. Si este foarte important ca oamenii politici sa inteleaga ca fara costuri suplimentare, daca acest organism – Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor – este trecut sub autoritate civila (nu militara), atunci si coruptia, si faptele de acest gen, inclusiv coruptia din sistemul de securitate nationala (ca si acolo e coruptie; dar pe aia cine o mai scoate la iveala, daca ei stapanesc totul?), inclusiv alea pot fi stapanite, controlate de procuror, de politist, de organele statului, pentru ca atunci structura respectiva va fi supusa doar Parlamentului, si nu CSAT (respectiv numai unei singure structuri).

Radu Andrei Tudor: Si pentru ca ati amintit pozitia autoritatilor publice, m-as opri la presedintele Klaus Iohannis. Si as vrea sa va intreb daca este aceasta o problema de siguranta nationala, din punctul dumneavoastra de vedere.

Constantin Udrea: Nu. Este o problema de siguranta cetateanului. Problemele de siguranta nationala sunt definite in articolul 1 din Legea sigurantei nationale. Pot sa-mi permit sa afirm, fata de cadrul legal existent, ca nu au fost afectate valorile supreme ale natiei, astfel incat sa se vorbeasca de probleme de siguranta nationala. Dar cred ca i-a fost sugerata domnului presedinte aceasta chestiune tot de catre SRI, pentru a repune pe tapet legile care-i privesc, astfel incat sa redobandeasca atributii de organe de cercetare.

Radu Andrei Tudor: Bun, dar existau totusi capacitatile necesare pentru localizarea cat mai precisa a apelului de pe telefonul dat de Alexandra?

Constantin Udrea: Exista aceste posibilitati – au fost dintotdeauna, cu o precizie uluitoare. Acest Centru National de Interceptare a Comunicatiilor poate localiza instantaneu orice persoana, in orice pozitie (inclusiv etajul). Numai ca ei nu vor sa-l puna la dispozitia celorlalti. Exista niste protocoale intre ei, Ministerul Public si Ministerul de Interne, dar numai pentru urmarirea penala, nu si pentru acest gen. Or, aici lucrurile sunt foarte clare: daca nu se actioneaza de indata, se pierde timp pretios. Iata de ce (si nu trebuie cheltuiala suplimentara sau masuri bugetare suplimentare) acel centru trebuie scos de sub tutela SRI si trecut sub autoritatea unei institutii civile, nu militare (ca militarul actioneaza la ordin), astfel incat si procurorul, si politistul, si serviciile speciale sa apeleze la el. Si in mod oportun, instantaneu, putea fi localizat telefonul.

Radu Andrei Tudor: Sunt necesare fonduri suplimentare pentru infrastructura de acest fel?

Constantin Udrea: Trebuie doar o lege de trecere a acestei structuri de la SRI in cadrul unei structuri civile, sub coordonarea si controlul Parlamentului, si mici cheltuieli ocazionate de bransarea acestei structuri acolo. Dar ea trebuie mutata inclusiv fizic, nu numai sa existe [doar] fizic in ograda SRI. Pentru ca cine are in ograda stapaneste cu totul.

Radu Andrei Tudor: Cat de mult afecteaza presiunea publica actul de justitie? Am tot auzit (chiar si astazi) diverse autoritati vorbind despre faptul ca presiunea publica ar afecta in mod negativ ancheta.

Constantin Udrea: Aici sunt doua chestiuni asupra carora as vrea sa ma opresc. Prima: dreptul publicului de a cunoaste intotdeauna informatii. Este un drept firesc, suveran dreptul presei de a informa publicul, pentru ca – dupa cum se stie – presa e cainele de paza al democratiei. Pe de alta parte, este si dreptul organelor judiciare de a-si putea face treaba in conditii in care sa nu simta asupra lor presiuni din exterior. Insa acest gen de stiri – precum cele pe care le auzim in fiecare zi – nu trebuie sa constituie pentru niciun procuror si pentru niciun politist vreun fel de presiune, deoarece el isi desfasoara activitatea numai sub imperiul legii. Ca pana in prezent atat politisti, cat si procurori si functionari de la STS au gresit lamentabil (pentru ca au creat o stare de pericol inadmisibila pentru fiinta umana), ca nu si-au facut treaba, ca au luat totul in deradere, ei trebuie sa raspunda.

Auzeam mai devreme stirea ca procurorul (n.r. Cristian-Ovidiu Popescu de la PJ Caracal) va fi cercetat de Inspectia Judiciara. In opinia mea, se impun cercetari de natura penala, pentru ca este cel putin neglijenta criminala sa actionezi cu atata intarziere, incat sa lasi fiintele alea sa sufere atat”.