A inceput numaratoarea inversa in cazul lui Mihai Moldoveanu (foto), victima unei grave erori judiciare, cel care a stat aproape 16 ani dupa gratii, pana cand a fost eliberat, in noiembrie 2012, in urma unei hotarari CEDO, prin care s-a stabilit ca nu a avut parte de un proces echitabil si i-a fost incalcat dreptul la aparare. Dupa cum stim, Mihai Moldoveanu a fost condamnat de Tribunalul Bihor la 25 de ani de inchisoare, dar achitat ulterior de Curtea de Apel Oradea. Decizia acestei instante a fost insa atacata cu recurs de procurori, iar, in 2000, Curtea Suprema de Justitie (actuala Inalta Curte) a dispus condamnarea definitiva a lui Moldoveanu la 25 de ani de inchisoare. Acum, la instanta suprema, ca urmare a hotararii CEDO, se rejudeca recursul in dosarul lui Mihai Moldoveanu. Soarta fostului ofiter MApN se afla in mainile Completului de 3 format din judecatoarele Angela Dragne, Leontina Serban si Cristina Arghir. Cele trei judecatoare vor trebui sa decida daca Mihai Moldoveanu va fi reabilitat sau catalogat toata viata lui ca un asasin.

Primul termen a avut loc in data de 11 septembrie 2013. Cu aceasta ocazie, Mihai Moldoveanu a invocat exceptia de neconstitutionalitate a articolului 408 indice 1 alineat 11 lit. b din Codul de procedura penala. Iata ce sustine Mihai Moldoveanu cu privire la aceast aspect: “Dispozitiile art. 408 indc.1 alin. 11 lit. b Cod de procedura penala: “(Instanta de revizuire) desfiinteaza hotararea si, cand este necesara administrarea de probe, dispune rejudecarea de catre instanta in fata careia s-a produs incalcarea dreptului, aplicandu-se dispozitiile din capitolul III, sectiunea II“ sunt neconstitutionale in masura in care nu permit unei instante de recurs, in calitate de instanta in fata careia s-a produs incalcarea dreptului si care va rejudeca, ca efect al admiterii cererii de revizuire formulatata in baza Hotararii CEDO, calea de atac promovata de Ministerul Public in defavoarea inculpatului, sa-si exercite prerogativa legala de a supune, cu prioritate, dezbaterii partilor respectivul recurs, cu consecinta respingerii sale ca nefondat, in masura in care acesta nu se circumscrie cazului de casare invocat.

De asemenea, dispozitiile criticate sunt neconstitutionale in masura in care permit instantei de revizuire (care, in aceasta ipoteza de la litera b) a alin. 11, nu judeca o cauza pe fond ci doar creaza premisele pentru ca dosarul sa fi judecat pe fond de catre instanta de rejudecare) sa se substituie in atributiile instantei de rejudecare, excluzand intimatul inculpat de la beneficiul legal al constestarii recursului Parchetului si, implicit, al mentinerii solutiei de achitare ca efect al respingerii acestui recurs ca nefondat”.

Cu aceeasi ocazie, Mihai Moldoveanu a depus si o cerere de sesizare a Sectiilor Unite pentru schimbarea jurisprudentei in ceea ce priveste rejudecarea recursului in urma hotararilor CEDO. In opinia lui Moldoveanu, “schimbarea de jurisprudenta se impune cu necesitate in vederea respectarii dreptului inculpatului la un proces echitabil, dar si asigurarii executarii cu buna credinta a obligatiilor ce revin Statului roman din Hotatarile CEDO de condamnare”. Asupra ambelor cereri, judecatoarele Angela Dragne, Leontina Serban si Cristina Arghir se vor pronuntata in 18 septembrie 2013.

Mihai Moldoveanu: “Mi-e frica doar de o judecata simbolica si stramba pentru a se acoperi abuzurile facute pana acum, timp de 17 ani si 8 luni. Exista in completul care ma judeca oameni foarte inteligenti”

Mihai Moldoveanu a declarat pentru Lumeajustitiei.ro ca nu ii este frica decat de un singur lucru. Si anume sa nu aiba parte de o judecata simbolica si de o musamalizare a unor abuzurilor comise de magistrati in cazul sau: “La termenul acesta am invocat, printre altele, exceptia de neconstitutionalitate a art 408 indc. 1 alin 11 lit b si am depus si o cerere de sesizare a Sectiilor Unite pentru schimbarea jurisprudentei in ceea ce priveste rejudecarea recursului in urma hotararilor CEDO. Mie nu mi se pare corect sa nu se mai ia in discutie, in prealabil, legalitatea si temeinicia recursului Parchetului, atunci cand acest recurs se rejudeca in urma unei revizuiri in baza unei decizii CEDO. Mie nu mi-e frica de administrarea probatoriului pentru ca sunt nevinovat, mi-e frica doar de o judecata simbolica si stramba pentru a se acoperi abuzurile facute pana acum, timp de 17 ani si 8 luni”.

Fostul ofiter MApN si-a exprimat insa speranta ca va avea parte de o rejudecare corecta: “In momentul acesta stiu doar ca s-a amanat pronuntarea pe cererile mele pe data de 18 septembrie 2013. Pana atunci, nu pot decat sa sper ca vor vedea si cei indreptatiti anomaliile create in “rejudecarea” procesului meu. Fara a vrea sa “periez” pe cineva, un lucru este cert: exista in completul care ma judeca oameni foarte inteligenti. Oameni care si-au ales aceasta profesie avand o chemare aparte pentru cariera de judecator si care inteleg ca si pentru mine ar trebui aplicate aceleasi reguli. Nimeni, sub nici o forma, nu ar trebui sa ingradeasca unui complet de judecata dreptul de a judeca o cauza respectand procedura si drepturile inculpatului”.

Completul de 5 judecatori condus de sefa ICCJ Livia Stanciu s-a antepronuntat deja stabilind ca exista “probe si indicii temeinice privind comiterea de catre inculpat a infractiunilor pentru care este trimis in judecata”

Trebuie sa amintim insa ca Mihai Moldoveanu se confrunta cu o situatie extrem de delicata. Si poate nu doar el, ci chiar si judecatoarele Angela Dragne, Leontina Serban si Cristina Arghir. Despre ce este vorba? Exista impresia ca judecarea recursului in dosarul lui Mihai Moldoveanu reprezinta doar o simpla formalitate, daca tinem cont de decizia penala nr.230 din 6 noiembrie 2012 privind revizuirea deciziei din 2000, prin care Moldoveanu a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare.

Asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit inca de acum cateva luni, Completul de 5 format din judecatoarele Livia Stanciu, Florentina Dragomir, Ana Maria Dascalu, Sofica Dumitrascu si Ioana Alina Ilie, care au dispus la acea data fata de Mihai Moldoveanu masura interdictiei de a parasi tara, s-a antepronuntat asupra cazului, stabilind ca exista “probe si indicii temeinice privind comiterea de catre inculpat a infractiunilor pentru care este trimis in judecata”. Asta desi, Completul de 5 nu avea decat obligatia de a desfiinta Decizia din 2000 a instantei supreme, ca urmare a Hotararii CEDO, si sa trimita dosarul spre rejudecare la Completul de 3 judecatori.

Dar iata cum motiva, in data de 6 noiembrie 2012, Inalta Curte masura preventiva de a nu parasi tara impusa lui Mihai Moldoveanu: “Cu privire la masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara, Inalta Curte – Completul de 5 judecatori apreciaza ca luarea acestei masuri presupune indeplinirea conditiilor prevazute de art.143 din Codrul de procedura penala – respectiv sa existe probe sau indicii temeinice ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

Examinand indeplinirea, in concret, a conditiilor prevazute de art.143 din Codul de procedura penala, se constata ca, in cauza, exista probe si indicii temeinice ce nasc banuiala plauzibila si rezonabila, apta a convinge un observator obiectiv ca inculpatul a comis faptele retinut prin rechizitoriu. (...)

In consecinta, Inalta Curte apreciaza ca, in cauza, exista probe si indicii temeinice care sa faca verosimila si rezonabila presupunerea ca inculpatul Moldoveanu Mihai a savarsit faptele retinute in rechizitoriu. (...) Existand probe si indicii temeinice privind comiterea de catre inculpat a infractiunilor pentru care este trimis in judecata”.

Ca urmare a acestei decizii, Mihai Moldoveanu a formulat o plangere penala la Parchetul General impotriva celor cinci judecatoare, in frunte cu presedinta ICCJ, Livia Stanciu, in care solicita inceperea urmarii penale si trimterea in judecata a acestora sub acuzatia de abuz in serviciu contra intereselor in forma calificata.

Mihai Moldoveanu a sustinut in plangerea sa ca judecatoarele Livia Stanciu, Florentina Dragomir, Ana Maria Dascalu, Sofica Dumitrascu si Ioana Alina Ilie au dispus abuziv fata de el luarea masurii de a nu parasi tara si nu au pus in executare Hotararea CEDO – prin care s-a stabilit ca nu a avut parte de un proces echitabil fiind condamnat fara sa fie audiat, fara sa i se permita sa intre in legatura cu avocatul si in lipsa administrarii oricaror probe directe – desi aveau obligatia sa desfiinteze Decizia din 2000 a ICCJ, de condamnare la inchisoare, si sa trimita dosarul spre rejudecare la Completul de 3 judecatori.

In acelasi document, Moldoveanu ararta ca Livia Stanciu si-a depasit atributiile in momentul in care a afirmat public in sala de judecata ca magistratii care au dispus in 2000 condamnarea la 25 de ani de inchisoare nu au procedat gresit, intrucat nu exista obligativitatea audierii inculpatului la instanta de recurs:

“Concret, Completul de 5 Judecatori nu trebuia decat sa desfiinteze Decizia Curtii Supreme de Justitie nr. 4334/07.11.2000, sa ma puna in libertate si sa trimita dosarul Completului de 3 judecatori in vederea rejudecarii recursului Ministerului Public! (…) Completul de 5 Judecatori, insa, nu si-a indeplinit menirea de a pune in executare aceasta Hotarare CEDO si nu a restabilit in totalitate situatia anterioara incalcarii drepturilor mele garantate de Conventie, ci, dimpotriva, a comis un grav exces de putere si a adoptatat o atitudine abuziva, instigand implicit la o noua incalcare a drepturilor mele procesuale (cu consecinta directa a mentinerii hotararii de condamnare).(...)

Nu au pus in executare decat partial Hotararea C.E.D.O pronuntata in data de 19 iunie 2012 in cauza subsemnatului impotriva Romaniei, restrangandu-i in mod nelegal efectele obligatorii;

- au dispus o masura preventiva in ciuda faptului ca nu exista un text de lege expres care sa-i confere competenta in acest sens, ingradindu-mi in mod ilegal, abuziv si nejustificat libertatea;

- au interpretat in mod gresit si cu rea credinta normele legale in materia revizuirii speciale;

- au dispus masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara fara sa ma audieze si fara sa administreze probe de natura a modifica situatia de fapt retinuta in ultima hotarare ramasa valabila(cea de ACHITARE);

- au solicitat completului de 3 Judecatori pe de o parte, sa admita recursul Parchetului, si, pe de alta parte, sa ma condamne din nou, asa cum s-a intamplat in cazul coinculpatei Spinu (fosta Rotariu Gabriela).

- Presedinta Completului de 5 Judecatori, d-na Livia Stanciu (care este si presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si, in egala masura, instigator si coautor la abuzurile care s-au facut si se fac in continuare in cazul meu.), in ciuda faptului ca in virtutea functiei detinute nu putea si nu avea voie sa comenteze public corectitudinea Hotararii CEDO (aceasta fiind definitiva la data de 19.09.2012), s-a convertit in avocatul fostilor colegi, magistratii Ioan Griga, Nineta Anghelina – “coautoare” si in eroarea judiciara care a costat-o pe Viorica Visan 10 ani din viata- si I. Ionescu, care au dispus condamnarea mea in mod ilegal si a caror conduita fusese implicit sanctionata de catre instanta europena.

In conditiile in care Instanta europeana a sanctionat deja Romania pentru ca magistratii care m-au condamnat in anul 2000 au gresit intrucat nu m-au audiat, hotararea fiind definitiva, iar actualul Presedinte al Instantei Supreme isi exprima opinia ferma ca acei judecatori si-au indeplinit in mod corect atributiile, apreciez ca si interesele publice sunt prejudiciate in mod grav, fiind negata, practic, autoritatea de lucru judecat a Hotararii CEDO si bagatelizate obligatiile Statului roman ce decurg din aceasta“.

* Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate invocata de Mihai Moldoveanu

* Cititi aici cererea de sesizare a Sectiilor Unite pentru schimbarea jurisprudentei in ceea ce priveste rejudecarea recursului in urma hotararilor CEDO

* Cititi aici exceptia de nulitate relativa a incheierii de sedinta din data de 19.06.2013

* Cititi aici mai multe despre cazul lui Mihai Moldoveanu