Desi au existat progrese de netagaduit facute de catre Consiliul Superior al Magistraturii in legislatura 2017-2022, ar mai fi putut fi intreprinse numeroase alte reforme, care insa au sfarsit blocate de catre oligarhia din CSM.

Acuzatia a fost lansata vineri, 8 februarie 2021, de catre reprezentantul societatii civile in CSM Victor Alistar (foto), in interviul acordat jurnalistei Sorina Matei la Aleph News.

Eficacitatea SIIJ si abominatia din „Ferma Baneasa”

Un astfel de exemplu de blocaj la care s-au dedat 11 dintre cei 19 membri ai Plenului CSM il reprezinta organizarea si functionarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, unde Consiliul s-a opus atat numirii unui procuror-sef, cat si ocuparii integrale a posturilor de executie din SIIJ, a mentionat Alistar. Pe de alta parte, profesorul universitar a dat ca exemplu pozitiv luarile de pozitie ale CSM in ceea ce priveste implicarea SRI in justitie.

Tot in legatura cu SIIJ, Victor Alistar a demonstrat cu cifrele pe masa eficacitatea sectiei speciale, demontand astfel una dintre principalele linii ale propagandei #rezist. Mai exact, dupa cum veti vedea mai jos, cu o lipsa de personal mai pronuntata decat marile parchete, SIIJ a reusit sa dea mai multe rezultate per procuror.

Alt subiect despre care a vorbit Victor Alistar s-a referit la binecunoscutul abuz comis de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, cand judecatorii Florentina Dragomir, Ionut Matei si Ioana Ilie l-au condamnat pe avocatul Robert Rosu in dosarul Ferma Baneasa doar pentru ca a indraznit sa-si exercite profesia. In acest punct, Alistar a evidentiat cazul unuia dintre cei doi judecatori care, la presiunea DNA, si-au renegat propriile hotarari definitive. Ne referim la magistratii Adrian Cojocaru (fost vicepresedinte al Judecatoriei Buftea, intre timp pensionat) si Marius Cristian Ispas (inca in activitate, la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal). Chiar daca nu i-a pronuntat numele, Victor Alistar a subliniat ca Ispas ar fi trebuit sa se retraga deja din magistratura. Mai mult: circula deja un zvon potrivit caruia acelasi judecator Marius Ispas ar fi facut cerere de aparare a independentei procurorului de caz Cornel David-Deca (in fata caruia si-a renegat hotararea judecatoreasca definitiva), precum si a completului Dragomir-Matei-Ilie, a adaugat Alistar.

Prezentam principalele declaratii ale lui Victor Alistar (video la final):

„Sorina Matei: De ce nu sunt functionale (n.r. mecanismele de autoreglare a justitiei)? Ar trebui ca dumneavoastra, toti cei 19 membri ai CSM, sa va asigurati ca aceste mecanisme functioneaza. Dumneavoastra sunteti unul dintre garanti.

Victor Alistar: In primul rand, ele se desfasoara la nivelul sectiilor Consiliului – Sectia pentru judecatori si Sectia pentru procurori –, unde noi (n.r. reprezentantii societatii civile) nu participam, conform Constitutiei. Si in al doilea rand, exista aceasta teama de a nu-ti ridica sistemul impotriva, teama revocarilor membrilor din cele doua sectii daca dai drumul la o practica disciplinara care sa corecteze disfunctiile din sistem. Aceasta posibilitate de revocare a membrilor CSM cu usurinta e bine ca a fost ingreunata. Punea oarecum intr-un joc de neasumare, la un moment dat. Si vedem aceasta tendinta de aparare sindicalizata. Or, nu asta este rolul.

Si la un moment dat, daca nu mai ai simtul masurii, va fi si reactia societatii. De ce credeti ca societatea a inghitit galusca asta populista, absolut nejustificata, cu statutul magistratului? Statutul magistratului este ca omul ala sa n-aiba alta grija decat dosarul meu – sa-l puna in afara oricaror conditionalitati: economice, sociale... Sa stie ca n-are alta treaba. Are tot ce-i trebuie – numai sa faca bine ce are de facut. Un serviciu de calitate se plateste de catre societate. Problema este: societatea il plateste. Sistemul furnizeaza serviciul de calitate?

Sorina Matei: Magistratul livreaza?

Victor Alistar: Nu in toate cazurile. Si e bine sa nu generalizam, sa nu punem anatema pe toata profesia. Stiti de ce societatea pune si ea anatema pe toata profesia, in corpore? Pentru ca profesia in interior nu se curata. Pe sistemul: 'Nu e treaba mea, nu ma bag eu, eu imi vad de dosarele mele... Stiu ca poate ce face X-ulescu nu e-n regula'. N-ai atitudine, Consiliul – ca mecanism de autoreglare – din pacate n-a reusit sa corecteze prea multe din disfunctiile de comportament, de atitudine, de mentalitate, de functionare a justitiei.

Sorina Matei: Vorbim tot timp de sistem. Sistemul este format din oameni, nu din birouri, din incaperi, din hartii, din dosare. E format din oameni. Sunt 19 (n.r. 19 membri ai Plenului CSM).

Victor Alistar: Da, dar 14 sunt alesi si pot fi revocati de colegii lor, 3 sunt de drept si doar 2 sunt din partea societatii. Asa zice Constitutia. Ganditi-va la ponderi. Cam atata este si forta de a misca lucruri. Si mai e un lucru: batalia pe legile justitiei, indiferent cand s-au facut ele... Or, ce marote are politicul c-ar vrea sa se intample, fara sa aiba o justificare si o fundamentare temeinica, pe o analiza exacta? Or, ce primeste ca semnale din interiorul sistemului, care de multe ori s-a folosit oarecum de politic pentru a reusi sa promoveze niste chestiuni?

Si atunci avem o oligarhie interna. Este vorba de lupte de putere in interior. Si sunt niste grupari care acceseaza anumite cercuri de la legiuitor. Alte grupari care acceseaza alte cercuri de la legiuitor. Justitiabilul in povestea asta este tot timpul ultimul. Acel mandat ministerial si acel parlament care vor reusi sa puna justitiabilul in analiza fiecarei reglementari, in centrul modificarii legislative pentru a asigura functionalitatea justitiei va avea legi durabile. Pentru ca se schimba atat la nivel de legiuitor conjuncturile, majoritatile, dinamicile, cat si la nivel de sistem judiciar. Peste un an si jumatate, o sa se declanseze alegerile pentru viitorul consiliu. O sa avem un nou consiliu – nu stim ce va iesi, cum va iesi, care va fi ponderea. Iarasi discutam de instrumentele de care avem nevoie. Si asa mai departe. De aici pleaca lucrurile. Pentru ca nu si-au asumat justitiabilul in centrul reformei judiciare. Tot magistratul, tot bugetul...

Sorina Matei: Nu ii intereseaza. Si pe urma se intreaba de ce oamenii au din ce in ce mai putina incredere in justitie.

Victor Alistar: Si care e si subfinantata. (...)

Sorina Matei: Imi spuneati de oligarhia din CSM.

Victor Alistar: Nu neaparat. Din sistem, in general.

Sorina Matei: Daca in magistratura este oligarhie, inseamna ca CSM este format din baroni.

Victor Alistar: Sunt voci care spun ca in CSM sunt si baroni judiciari. Nu vreau sa ma alatur, pentru ca sunt colegii mei.

Sorina Matei: Dumneavoastra va place in CSM? Sunteti de patru ani si ceva acolo.

Victor Alistar: Am avut speranta ca voi putea schimba mult mai multe decat am reusit. In orice caz: am reusit sa schimbam mai multe decat ar fi schimbat oricare dintre precedentele consilii, din perspectiva societatii civile. Este greu insa. Fiecare pas, fiecare subiect se duce batalie cu batalie. Am avut si situatii in care propuneri de-ale noastre foarte rationale au fost pur si simplu ab initio respinse de la a se discuta, pe motiv ca vin din partea a 2 din 16 membri permanenti. Le-am reluat – cum ar fi transparenta Consiliului.

Eu nu vreau sa vorbesc despre colegii mei din Consiliu (magistrati) ca ar fi sau nu baroni judiciari. Dar magistratura a fost impartita in doua, pe simpatii si antipatii. Si atunci unii spun despre ceilalti ca nu ar fi chiar in regula si ca fac interese – motiv pentru care chiar in interiorul magistraturii s-a promovat aceasta chestiune. Singura varianta justa pentru noi, ca si Consiliu, sa venim cu maxima transparenta, cu argumente intotdeauna pe orice decizie luata si sa avem curajul sa schimbam lucruri, indiferent pe cine afecteaza sau pe cine nu. Si atunci se va demonstra ca aceste grupuri de presiune antagonice la un moment dat sunt nelegitime. Pentru ca nu poti sa folosesti mecanismele astea populiste de presiune pentru a regla un sistem.

Sorina Matei: Cate gasti sunt in CSM?

Victor Alistar: Eu nu subscriu neaparat la denumirea de 'gasti'. Pot sa spun: 'grupuri de opinie'. Sa spunem ca ar fi vreo patru.

Sorina Matei: Si banuiesc ca e dificil. Cand aveti o problema de pus in discutie pe ordinea de zi, incep negocierile, contactele...

Victor Alistar: Din ce in ce mai mult, este pe mecanismul combinarilor de elemente n luate cate m, de la caz la caz. Deci imaginati-va programatic cat de greu este! Eu cred ca lucrurile vor trebui sa mearga spre bine, pentru ca ne apropiem si noi de a da o socoteala la ce am facut. Si toti cei 16 membri permanenti am intrat (n.r. in CSM) pe baza unor programe pe care ni le-am asumat. Numai membrii de drept nu au niste programe; ei reprezinta din oficiu institutiile respective in Consiliu.

Sorina Matei: Cand urmarim acele inregistrari in direct din CSM, mi se pare ca scrie: 'Voi, cei care va uitati la aceste inregistrari in direct, lasati orice speranta!' Adica se vad gruparile, interesele, tezismele, fundamentalismele din CSM, influentele politice – se vede absolut totul.

Victor Alistar: Cu toate astea, s-au facut si lucruri bune in Consiliu, s-au miscat niste lucruri, au fost niste hotarari foarte grele pe care Consiliul si le-a asumat. Amintiti-va pozitia Consiliului in ceea ce priveste implicarea serviciilor de informatii in dosarele comune, in ceea ce priveste utilizarea ilegitima a unui subiect legitim (anticoruptia). Am spus pe pagina mea de socializare ca uneori votul bate legea. S-au suparat. Este o problema. Si mai este un lucru: nu avem intotdeauna rabdare sa ne ascultam argumentele pana la capat. Am putea ajunge la concluzia ca, pana la urma, nu ne despart asa de multe lucruri. (...)

Sorina Matei: Sunteti avocat suspendat. Ce sentiment ati avut in speta Rosu, cand ati vazut ca un avocat achitat pe fond a fost condamnat definitiv la inchisoare cu executare. Nici acum nu stie motivul pentru care sta in puscarie, dar din decizia judecatorului de la fond am vazut ca parchetul il acuza pe avocat ca este foarte convingator.

Victor Alistar: De revolta. Am reactionat si public, printre primii, la acel moment, si-mi mentin toate punctele de vedere. Am evitat sa comentez in fond decizia judecatorilor, mai ales ca pe cea de la recurs n-o avem inca. Este exemplul tipic de consecinte colosale ale disfunctiei de sistem. Nu pot, pe aceeasi baza factuala, sa am aprecieri diferite cu privire la exercitarea dreptului la aparare. Adica sa fiu diametral opus. Aceleasi circumstante sa fie considerate de un judecator independent, de o instanta de judecata, ca fiind perfect in regula, in limitele exercitarii profesiei, cu achitare pe 'fapta nu exista' (nu pe 'lipsa probe'), iar la recurs sa se interpreteze aceleasi lucruri (exercitarea profesiei) ca fiind de natura penala, cu o sanctiune mai mare decat a unor faptuitori.

Asta mi-a trezit revolta si cu privire la reactia opiniei publice. (...) La momentul modificarilor legilor justitiei, eu am propus (si din pacate nu am primit sprijin din partea unor colegi de-ai mei – si atunci nici legiuitorul n-a retinut ca atare) ca sa fie un termen la care dau pronuntarea, dar s-o dau si motivata. (...)

In sine, sa pui dubitativ dreptul la aparare daca ar putea sau nu sa fie de natura ilicitului penal este de o gravitate esentiala pentru o justitie intr-o societate democratica. Pentru ca nu mai stim limitele dreptului la aparare. Nu zic ca a fost bine la fond si gresit la recurs sau viceversa. Asteptam sa vedem hotararile. In sine, acelasi sistem de justitie sa spuna despre exercitarea profesiei de avocat ca este sau nu este ilicit penal este revoltator.

Sorina Matei: Dumneavoastra aveti incredere in repartizarile aleatorii de la ICCJ?

Victor Alistar: Repartizarea aleatorie multi magistrati spun ca poate sa fie oarecum influentata de anumiti parametri care se introduc la un moment dat.

Sorina Matei: Aveti incredere sau nu?

Victor Alistar: Am o incredere rezervata.

Sorina Matei: Dumneavoastra ati avea incredere intr-un judecator care a pronuntat o solutie definitiva si dupa 10 ani vine judecatorul in fata procurorului de la DNA Brasov si spune: 'Ma scuzati – retractez'?

Victor Alistar: Nu – categoric nu. Unul dintre judecatori este inca in activitate. Ma si intreb celor carora le da hotarari judecatoresti daca li se pare ca a facut sau n-a facut bine.

Sorina Matei: Si asta este baza unui dosar penal: faptul ca judecatorul isi retracteaza propria decizie definitiva.

Victor Alistar: Dar nu si-o mai poate retracta. Ea se poate desfiinta pe caile de atac definite. De aceea este si irevocabila. Deci ea producea efecte. Ca a fost buna, ca a fost rea, a fost o hotarare a instantelor care este executorie.

Judecatorul insusi a pus in discutie hotararea judecatoreasca. Faptul ca a putut sa fie intrebat despre chestiunea asta cred ca trebuie sa faca obiectul unei analize la Consiliu. Cred ca va trebui sa fie o analiza (n.r. in CSM) de aparare a independentei sistemului judiciar in ansamblul sau. Avem o serie intreaga de hotarari ale CEDO privind stabilitatea raporturilor juridice ca urmare a pronuntarii hotararilor judecatoresti – se aplica acele rationamente ca atare.

Avem hotararea CSM privind practicile de investigare pe coruptie in care au fost implicati si magistrati. Din punctul meu de vedere, unul dintre magistrati s-a pensionat; celalalt este in magistratura – care, culmea, am inteles ca face solicitare. Nu am vazut-o, desi sunt membru al CSM. Zvonul spune ca a facut cerere de aparare a independentei procurorului care l-a intrebat de hotarare si [judecatorul] si-a cerut scuze pentru ea si a instantei (n.r. completul lui Ionut Matei de la ICCJ) care, iata, a validat scuzele pentru hotarare. Eu ma asteptam sa se retraga din magistratura odata cu asemenea scandal, daca nu ar fi refuzat pur si simplu sa puna in discutie o hotarare. (...)

Sorina Matei: Cine a gresit aici? Cine este mai ipocrit: procurorul sau judecatorul?

Victor Alistar: Exact in secventa de care vorbiti dumneavoastra, judecatorul.

Sorina Matei: DNA a cerut si a verificat 2.166 de hotarari ale Sectiei de contencios administrativ de la ICCJ, intr-un singur dosar.

Victor Alistar: Acolo s-a mers pe ideea ca niste avocati au trecere la un anumit complet. Si, in loc sa se faca investigare pe fapta, au zis: 'Ia sa le luam pe toate, sa pescuim, poate ne iese ceva!' Or, asta n-a mai fost o verificare a adevarului faptic, pentru a restabili adevarul juridic pe o fapta, ci a fost mai degraba o verificare pe persoane, sa vedem daca sunt fapte. Ceea ce este contra logicii procesului penal.

Sorina Matei: Da, dar DNA a cerut si a verificat 2.166 de hotarari ale unei sectii de la ICCJ pentru ca a putut.

Victor Alistar: Si pentru ca ICCJ a tacut.

Sorina Matei: Si pentru ca si CSM n-a zis nimic. (...)

Victor Alistar: Absolut toti membrii CSM de atunci aveau dosare deschise. (...)

Sorina Matei: Atunci erau santajabili.

Victor Alistar: Da si nu. Santajabil esti cu ceva ce ai facut. Discutam de o presiune. N-ai facut, dar sa treci prin calvarul asta si eventual printr-o incepere de urmarire penala, cu pierderea automata a calitatii de membru CSM – eventual cu suspendarea din magistratura... Avem magistrati care au stat 4 ani de zile fara salariu, iar dupa aceea am avut clasare pe 'fapta nu exista'. Nu achitare! Ei (n.r. cei din CSM) cunosteau lucrurile acestea.

Sorina Matei: Si de ce n-au zis: 'Ne-ati deschis dosare la tot CSM ca sa tacem din gura, sa nu spuna ceea ce faceti dumneavoastra in institutie'?

Victor Alistar: Folosirea unui scop legitim (lupta impotriva coruptiei – pentru ca este coruptie, slava Domnului, si in societatea romaneasca, si afara; numai ca vedem ca doar o anumita coruptie se analizeaza) pentru scopuri nelegitime. Asta a decredibilizat foarte mult si aici este pacatul cel mare. Pentru ca necesar de interventie este. Dar modul in care o faci?

De aceea a aparut SIIJ. Si au spus asa: avem nevoie de doua parghii. O parghie de control este la judecator – asta este controlul judiciar. Si exista si un control administrativ, daca practicile (acelea cu 'te las fara salariu cativa ani de zile s-om vedea noi dup-aia, ca sa te invat minte') pot sa fie sanctionate la nivel administrativ. Mecanismul trebuia sa fie facut, astfel incat sa se poata interveni la nivel administrativ, nu pe dosar (pe dosar nu poate decat controlul judiciar in procesul penal, conform Codului de procedura penala) si sa opresti mecanismul asta. Sa n-ajungem in situatia in care toti membrii Consiliului de la acea vreme aveau mandate de ascultare... (...)

Sorina Matei: Dumneavoastra aveti incredere intr-o structura specializata de lupta impotriva marii coruptii care are o rata de achitari de 52,3%?

Victor Alistar: Orice structura care are deficiente si le poate corecta. Cred in parchete specializate in materia criminalitatii economico-financiare. Asta este trendul oriunde in lume. Pe coruptie avem nevoie, ca fenomenul este foarte divers si ai nevoie de zone de specializare, cu echipe de suport etc., dar facute cu Codul de procedura in mana, facute cu cele mai inalte standarde si facute impartial. Nu poti sa umbli cu liste albe si liste negre. Nu poti sa ai mituitorul scapat Alba-ca-Zapada si mituitul, pe langa faptul ca l-ai judecat intai in societate, prin scurgeri in presa, sa mearga dupa aceea sa raspunda singur. Coruptia e un dans in doi de cele mai multe ori.

Avem coruptie in societatea romaneasca in mediul economic. Numai profilul cu capital autohton e corupt; celalalt nu. Nu exista asa ceva! Un fenomen ii afecteaza, pana la urma, pe toti participantii, intr-o cota mai mare sau mai mica. Statistica noastra judiciara ne arata niste lucruri greu de explicat si in Guinness Book.

Da, cred in structuri specializate, dar unele care nu fac liste albe si liste negre. Pentru ca smecherii nu se mai tem sa faca o fapta. Se tem sa intre pe lista neagra. Si atunci au inceput sa aiba lese scurte. Si daca eu folosesc mecanisme judiciare ca sa tin oamenii in lesa scurta sau lesa lunga este clar ca le-am corupt de la misiunea lor. La noi, justitia nu mai este legata la ochi, ci este cu ochii larg deschisi, sa vada cine, ce, cum si cand. (...)

Sorina Matei: Cum e mai bine: cu SIIJ in Parchetul General, sub obladuirea CSM (adica a dumneavoastra), cu competenta adusa inapoi la DNA, dupa ce stim ca a facut DNA, sau cu un SIIJ nr. 2 tot undeva in Parchetul General?

Victor Alistar: Din punctul meu de vedere, SIIJ-ul asa cum este acum. Logica este aceea de a garanta independenta justitiei. Justitia – spune Constitutia Romaniei (art. 126 alin. 1) – se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante. Deci instantele judecatoresti. Si atunci este normal cum este acum, pentru ca ponderea la numirea si revocarea procurorilor de executie si a conducerii este mai mare la nivel de judecatori (judecatorii din Consiliu). (...)

Nu m-as duce inapoi cu competenta (n.r. la DNA) nu doar pentru ca au fost lucrurile constatate in raport (n.r. raportul Inspectiei Judiciare) si in hotararea CSM, dar si pentru ca ar fi un conflict de interese organizational. Deci daca eu, justitiabil, acuz de incalcarea legii, represiune nedreapta pe un procuror de la o structura de parchet si fac plangerea la acea structura de parchet (chiar daca este la un serviciu separat), ma astept, fiind sub conducerea aceluiasi procuror-sef, sa nu intre in conflict... Ne uitam la rapoarte, dari de seama triumfaliste... Iti dai cu stangu-n dreptul.

Deci este evident ca trebuie sa fie scoasa de sub orice alta competenta materiala si sa fie una specializata pe persoana. S-a spus minciuna ca in Romania nu avem specializare pe persoana. Ba da: parchetele militare. S-a spus ca nu exista in Europa. Ba sunt foarte multe exemple in care avem aceasta chestiune.

N-as merge pe o structura de SIIJ rebotezat la Parchetul General, pentru ca ar insemna epurare de persoane. SIIJ in acest moment este sectie in cadrul PICCJ. Deci optez pentru pastrarea sectiei.

Si am mai auzit o minciuna spusa... De fapt, o interpretare gresita a faptelor: ca SIIJ trebuie desfiintat pentru ca este ineficient.

Sorina Matei: Eficienta se numara in numar de rechizitorii si in numar de condamnari.

Victor Alistar: Nu neaparat. Eficienta se numara in numar de cauze solutionate. Si o clasare inseamna ca analizezi dosarul si ai doua solutii: il trimiti sau nu-l trimiti. Ca sa ajung la asta, fac aceleasi operatiuni. Deci [clasarea] este la fel de ampla (n.r. precum trimiterea in judecata). Nu ma refer la clasari pe genunchi, ci la cum ar trebui sa fie o clasare.

Daca ne uitam la numarul de dosare solutionate, pe site-ul Parchetului General este raportul pe anul 2019. Si vedem ca SIIJ a avut 4.154 de dosare, dintre care a solutionat 417 in 7 procurori. Deci are 59,57 de dosare solutionate per procuror in 2019. Aici am pus si conducerea (n.r. adjunctul SIIJ Nicolae Marin).

Ne uitam si la urmarire penala proprie: 1,86. Ne uitam la DNA: 18,33 (nu 59,57). Ne uitam la DIICOT: 39,87. Intr-adevar: creste la parchetele de pe langa curtile de apel (cu toate structurile subordonate), dar acolo sunt si dintr-acelea cu distrugeri de masini, AN-uri (n.r. autori necunoscuti) samd., unde le inchid pe alte chestiuni. 274 (n.r. de dosare la PCA-uri). Dar din structurile centrale cu specializari, [SIIJ] este cu cea mai mare incarcare.

Si mai e un lucru: ni se spune ca SIIJ nu e eficient. Cum sa fie eficient daca tu nu-i dai resursa umana? Au 15 posturi in schema; ocupate: 7; vacante: 8. Au 53% din posturile de procurori vacante. Media pe sistemul parchetelor este de 15% vacante. Ceilalti fac rezultate cu 15% vacante; ei (n.r. cei de la SIIJ) fac rezultate cu 53% vacante. Si a fost o hotarare a CSM anul trecut: s-a pus in discutie ocuparea posturilor de executie. Si logica a fost: 'Sa vedem daca se va desfiinta sau nu'. Pana se desfiinteaza, are competente. Justitia este un serviciu public, e principiul nediscontinuitatii, esti obligat sa-l furnizezi. Si cu vot de 11, au respins ocuparea posturilor de executie vacante. Am gresit ca si Consiliu la acel moment. Eu m-am pozitionat in sensul in care ocupi posturile, derulezi dosarele, plangerile oamenilor. Se va ajunge la un moment dat (sper ca nu) la o solutie cu privire la structura respectiva? Atunci vezi. Dar nu lasi o structura care, pana la urma, raspunde plangerilor oamenilor sa nu poata functiona, doar pentru ca tu vrei mai tarziu sa spui ca n-a avut cu ce sau ca n-a fost eficienta.

Sorina Matei: Activitatea SIIJ a fost blocata chiar de gastile din CSM.

Victor Alistar: De curentele de opinie din CSM. Da. Care s-au manifestat si in Hotararea nr. 84 din 7 mai 2020. (...)

Sorina Matei: Structura SIIJ nu are sef. Tot din cauza CSM.

Victor Alistar: Hotararea nr. 83 din aceeasi zi: s-a pus in discutie ca nu este oportun sa demaram procedura de ocupare a postului de sef. Daca am o structura judiciara, am postul de conducere vacant, il scot la concurs si-l ocup. Nu pot sa-l las neocupat. Nu exista ratiune pentru care eu sa-mi spun parerea pe oportunitate. Legiuitorul a stabilit organizarea judiciara, a facut modificare la Legea 304 [din 2004], s-a creat aceasta structura, ea trebuie condusa.

Ca va fi sau nu va fi modificata, ca va fi drobul de sare, astea sunt de profesia ghicitoarelor. De profesia CSM este sa asigure ca toate structurile judiciare functioneaza conform reglementarilor. Hotararea 83 a avut de asemenea 8 voturi ca sa-i pui un sef (ca asa spune legea, ca sa poata functiona) si 11 nu. (...)

S-a pus in discutie foarte mult in dezbaterea din cadrul sistemului faptul ca SIIJ ar insemna ca ar urma sa investigheze magistrati. Da, dar investigarea o fac tot niste magistrati si, pana la urma, hotararea o iau niste judecatori. Cum trebuie sa am incredere ca un judecator care ma judeca pe mine este impartial si corect, trebuie sa aiba si magistratii incredere in colegii lor magistrati. Dar nu pot sa creez un mecanism prin care, de fapt, sa nu se ajunga la raspunderea magistratilor cand gresesc. Asta este, pana la urma, un drept si o garantie date societatii ca o functiune importanta – functiunea judiciara – nu o ia razna.

Or, noi vrem sa facem de o maniera sindicalizata, sa nu se mai intample posibil acest lucru decat din nou pe liste albe si liste negre. Asta nu e o socoteala. Iar societatea trebuie sa se trezeasca, sa iasa din bula de propaganda si sa se gandeasca: 'Care este interesul meu de consumator de serviciu public de justitie?'”

* Gasiti aici inregistrarea video a interviului