Uitati-va la inregistrarea pe care o prezentam mai jos pentru a vedea cum se prezinta si vorbeste unul dintre cei mai temuti procurori DNA, cu abuzuri grele la activ. Fostul sef al DNA Brasov Cornel David Deca (foto), caci la el ne referim, a avut o prestatie stupefianta la interviul sustinut in fata Sectiei pentru procurori a CSM in cadrul concursului de numire in functii de executie la DNA, acesta dorind sa revina in parchetul anticoruptie desi abia plecase din DNA, in iunie 2019.

Adus la DNA Brasov in 2014, pe vremea Laurei Kovesi, devenit unul dintre oamenii de baza ai DNA in mandatele Lulutei, cu dosare fabricate impotriva unor politicieni de nivel inalt precum fostul presedinte al Senatului Calin Popescu Tariceanu, dar si impotriva unor oameni de afaceri importanti, Cornel David Deca s-a prezentat intr-un mod lamentabil, in opinia noastra, la inrterviul prin care trebuia sa convinga pe membrii Sectiei pentru procurori a CSM sa ii aprobe reintoarcerea la DNA. Cu dezacorduri si cacofonii, David Deca s-a chinuit sa raspunda la intrebari elementare, de genul cine judeca plangerea impotriva amenzii dispuse de procurori, fiind pus in reala dificultate de vicepresedintele CSM Nicolae Solomon si procuroarea Tatiana Toader. Lovitura de gratie i-a dat-o totusi procurorul Codrut Olaru, acesta amintindu-i lui Deca faptul ca a strans doar in cursul acestui an nu mai putin de 44 de achitari.

In cele din urma, Sectia pentru procurori a CSM ne-a inselat asteptarile respingand cererea lui Cornel David Deca de a reveni in DNA. Nu au contat nici sentimentalismele la care a recurs Deca. Oricum, o solutie supriza, mai ales daca tinem cont ca procurorii din CSM sunt cunoscuti sub denumirea de “Brigada Nufarul” tocmai pentru modul in care apara si spala chiar si cei mai abuzivi procurori DNA.

Pe de alta parte, credem ca decizia este cat se poate de normala daca avem in vedere modul in care s-a prezentat la interviul din CSM procurorul Cornel David Deca. O reprezentatie de coma, care, atat prin mimica lui Deca dar si prin exprimarea sa, ne-a adus aminte de celebra conferinta a fostului sef DNA Ploiesti Lucian Onea. Personaj care l-a fel ca David Deca a fost implicat in asa-zisa lupta impotriva coruptiei, transformata in anii in care Kovesi a condus DNA si a lucrat cu asemenea procurori precum cei doi intr-o adevarata panarama. 

Vedeti mai jos prestatia procurorului Cornel David Deca:

“Procurorul Cornel David Deca: Cornel David Deca e numele meu, sunt procuror acum la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia. Am lucrat din 2014, din ianuarie, pana anul acesta, in iunie, cred nu gresec 15 iunie, in DNA, Serviciul teritorial Brasov, cu o scurta perioada Serviciul teritorial Alba Iulia. La Brasov am detinut functia de procuror sef serviciu. Imi doresc astazi sa ma reintorc in Directia Nationala Anticoruptie, la Serviciul teritorial Alba Iulia. Imi doresc sa muncesc, cred ca e nevoie de mine in DNA, imi doresc sa instrumentez dosare de complexitatea celor sunt in DNA, din punctul meu de vedere cele mai complexe si mai dificilie dosare raportat la obiectul acestora, mai ales achizitii publice spre exemplu, multitudinea de domenii adiacente pe care trebuie sa le cunosti instrumentand astfel de dosare, si de aici necesitatea de a fi tot timpul in priza, sa te pregatesti continuu, sa citesti continuu legislatie, practica. Cred ca am experienta si priceperea sa fac fata pe orice post in DNA. In acest moment, asa cum am spus, imi doresc sa ma reintorc in Serviciul teritorial Alba Iulia pe un post de executie. Daca o sa fiu admis desigur o sa fac urmarire penala sau judiciara dupa caz, pot sa fac la fel de bine ambele sectoare. Cam asta asa, foarte pe scurt.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: De ce ati plecat de la DNA?

Procurorul Cornel David Deca: Am plecat pentru ca am stat in DNA Brasov cinci ani de zile, legat, toata perioada aceasta am detinut functii de conducere, mi-a expirat mandatul, am considerat ca e cazul sa ma intorc acasa. Si din motive persoanale, legate de familie, sotia mea a stat cinci ani...ne-am vazut mai degraba in weekend-uri, dar si poate pentru ca la momentul respectiv mi s-a parut oportun sa plec din DNA Brasov in principal, poate ca activitatea devenise putin obositoare, sa spun asa. Nu neaparat in ce priveste dosarele instrumentate, ci in ceea ce priveste functia de conducere. O multitudine de probleme de ordin administrativ, continuu, continuu, asta impiedica munca propriu-zisa, cea de procuror pana la urma, de urmarire penala. Serviciile teritoriale nu sunt organizate, si nici nu au cum, procurorul-sef serviciu este doar un manager, ca un parchet de tribunal, sa zicem, sau... Instrumentezi dosare, adica in permanenta am avut in fiset peste 100 de dosare ca procuror-sef serviciu, am avut si 200 la un moment dat. Si atunci toate astea este o presiune enorma, dosarele trebuie facute intr-un ritm sustinut, trebuie sa ai preocuparea continua de a solutiona acele cauze. Functia de conducere, o multitudine de probleme asa cum am spus administrative, a fost peste, asa cumva, cei cinci ani a fost destul. Am reorganizat ST-ul ala (n.r. - Serviciul teritorial DNA Brasov) cred eu, si pot sa ma uit cu mandrie asa inapoi la munca mea. La momentul la care m-am dus in ST Brasov, in 2014, cred ca in luna aprilie, eram singurul procuror acolo. Am facut si urmarire penala, si judiciara in acelasi timp, imi amintesc moment in care audiam un grup de 100...o luna de zile am fost singur, timp in care totusi am reusit sa finalizez doua cauze cu rechizitorii, condamnari definitive in final, unu luare de mita prins in flagrant. Audiind probatoriul in urmarirea penala de multe ori a fost necesar sa ma opresc, sa ma duc la instanta unde erau dosare, rechizitorii, altele trimise anterior, cam asa s-a desfasurat prima mea luna. Am reusit sa organizez ST Brasov din toate punctele de vedere, daca s-a inceput de la un procuror si trei ofiteri de politie astazi schema este, sper sa nu gresesc, sapte procurori si noua ofiteri de politie judiciara, de fiecare data schema fiind suplimentata pe masura dosarelor solutionate, adica aceasta a fost optica conducerii in permanenta, daca sunt rezultate se majoreaza si schema de personal, tocmai pentru ca se inregistreaza rezultate intr-un loc sau altul. Si cred ca din acest motiv am plecat. Mi s-a cerut sa raman in DNA ST Alba, daca tot ma intorc la Alba Iulia, atat de catre conducerea centrala, cat si de catre colega care este procuror sef serviciu la Alba Iulia, la momentul respectiv din motive personale am preferat sa ma duc la Parchetul Curtii. Astazi vreau sa ma intorc in DNA, sigur poate sa para asa o chestiune mai mult din asta, din afara, dumneavoastra, observator, din afara nu poate sa para ca sunt extrem de nehotarat sau...nu este chiar asa. Poate a fost necesara o perioada in care sa ma detasez putin de tot ceea ce inseamna aceasta munca, repet, sunt cele mai complicate dosare de departe ca si...din punctul meu de vedere, ca si complexitate, ca si...aaa...si raportat la multitudinea de atacuri care au fost pe DNA, impotriva mea in mod direct, o multitudine de plangeri formulate, o multitudine, au fost perioade in care cred ca in fiecare zi a trebuit sa formulez un raspuns fie la Inspectia Judiciara, fie la instanta, fie la CSM, fie, astea consuma energie si cumva la un moment dat e, asa am simtit, ca e bine sa...o perioada sa ma detasez de toate lucrurile acestea, sa imi pun cumva ordine in ganduri, iar ulterior sa ma decid ce doresc sa fac in viitor. Imi place Parchetul Curtii Alba, colectivul de acolo, dar sunt nemultumit de, cumva, munca pe care o fac, ca si volum. Obisnuit cu munca pe care am avut-o in DNA atatia ani, mi se pare ca muncesc prea putin si nu sunt suficient de conectat. Cam asta e motivul. Cred ca e necesar de procurori cu experienta in DNA, mai ales intr-o perioada totusi complicata in continuare, o multitudine de achitari care vin in dosare importante, instrumentate in urma cu ani de zile, unele dintre ele ale mele din pacate, care nu le prea intelegem, ale mele dosare, vorbesc, solutiile acestea de achitare...exista unele din fericire definitiva doar un dosar in acest moment, restul sunt solutii date in prima instanta. Cea pe care am vazut-o de prima instanta, una singura e de fapt, se pare ca rationamentul judecatorului nu este cel valabil, s-a declarat apel, sa vedem ce se va intampla in calea de atac, eu consider ca in continuare ca punctul de vedere din rechizitoriu, starea de fapt, incadrarea in drept este cea corecta si ca persoanele respective au comis infractiunile pentru care i-am trimis in judecata. Vom vedea in apel, dar revenind cred ca e nevoie de procurori cu experienta, si procurori onesti, si cinstiti, asa cum sunt. Sunt un procuror corect, am fost intotdeauna, mi-am desfasurat intotdeauna activitatea cu respectarea cred ca la sange a procedurii, nu cred ca este cineva care sa spuna ca i-au fost incalcate drepturile in derularea urmaririi penale de catre mine sau... Cam asta ar fi sumar asa tot.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Plangerea impotriva amenzii judiciare dispuse de procuror cine o judeca? Unde se adreseaza aceasta plangere?

Procurorul Cornel David Deca: Pfff...aaa...se duce la instanta, la judecatorul de...aaaa...pfff... cred ca de camera preliminara, sper sa nu gresesc si sa nu fie la drepturi si libertati, dar cred ca la camera preliminara, sunt actele procurorului, plangere impotriva lor.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Dispusa in cursul urmaririi penale, se duce la judecator de camera preliminara... Poate procurorul ierarhic superior sa infirme ordonanta prin care un procuror a...

Procurorul Cornel David Deca: Pai cred ca poate, ca orice alt act pe care il emite procurorul in timpul urmaririi penale, procurorul ierarhic poate pe Cod sa...fie de la plangere, probabil ca raspunsul, fie de la plangere, fie din oficiu poate fi verificata legalitatea respectivei...

Procuroarea Tatiana Toader: Si la plangere?

Procurorul Cornel David Deca: Si la plangere, desigur. Plangerea impotriva actelor procurorului ar fi trebuit sa se duca la procurorul ierarhic, nu?, ca principiu general de Cod.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Pai si atunci textul din Cod, isi mai are aplicabilitate?

Procuroarea Tatiana Toader: Vedeti o competenta alternativa intre procurorul ierarhic superior si instanta?

Procurorul Cornel David Deca: E complicat sa...procurorul ierarhic, ca regula generala, se poate pronunta pe orice act al procurorului, in orice materie, nu doar pe solutiile pe care procurorul le dispune la finalul urmaririi penale, ci pe orice fel de ordonanta pe care acesta o emite. La plangerea partii interesate se solutioneaza de catre procurorul ierarhic. Exista insa si...aaa...categorii de acte care se ataca direct la instanta.

Procuroarea Tatiana Toader: Si aceasta face parte?

Procurorul Cornel David Deca: Si aceasta cred ca face parte din aceasta categorie, cand judecatorul este cel care cenzureaza amenda aplicata de procuror.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Pana cand poate fi introdusa partea responsabila civilmente in procesul penal?

Procurorul Cornel David Deca: Pana la inceperea judecatii, deci inclusiv in faza de camera preliminara.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Sesizarile de la Oficiul de Spalare a Banilor ce valoare au?

Procurorul Cornel David Deca: Sunt acte de constatare in baza carora procurorul poate sa intocmeasca sesizare, proces verbal de sesizare pentru savarsirea unei infractiuni cu cele sesizate.

Procuroarea Tatiana Toader: Raman la dosarul de urmarire penala?

Procurorul Cornel David Deca: Pe aceste inscrisuri, cele care sunt cele de la Spalarea Banilor, apare mentiunea confidential, dar pentru a asigura pe deplin respectarea garantiilor procesuale ale partilor din dosar parerea mea e ca trebuie sa ramana la dosar. Orice sesizare din oficiu a procurorului nu poate sa fie facuta din neant cumva, ci in spatele fiecarui act pe care procurorul in face, inclusiv acest proces verbal de sesizare, trebuie sa existe temeiul in baza careia acel act a fost intocmit. In cazul de fata, aceasta sesizare de la Spalarea Banilor. Ea nu este clasificata secret, nici macar secret de serviciu, prin urmare din punctul meu de vedere poate sa ramana la dosar. E complicata asta pentru ca, pe de alta parte, pentru ca sesizarea respectiva poate sa contina date referitoare, s-a intamplat, date referitoare si la alte persoane, si la alt rulaj al sumelor, care nu necesar fac obiectul in final al dosarului care este instrumentat in momentul respectiv, si atunci intr-o astfel de situatie este destul de complicat de realizat si confidentialitatea in ceea ce priveste eventuale alte fapte comise, si eventuale alte dosare deschise, si dreptul fara dubiu al partii din dosar sa ia la cunostinta de toate actele pentru a-si putea formula apararea.

Procuroarea Tatiana Toader: Informatiile totusi furnizate in cuprinsul unei astfel de sesizari nu pot fi folosite ca probe, de ce s-ar pune problema drepturilor partilor in raport cu aceasta informatie.

Procurorul Cornel David Deca: Pentru ca daca nu ar fi asa, in orice moment un procuror ar putea sa se sesizeze despre oricine pur si simplu ca doreste, si asta nu poate fi acceptat. Adica, sesizarea din oficiu trebuie sa aiba atasat temeiul in baza careia se face, fie ca este vorba, daca doriti de un articol de ziar sau de plangerea unei parti, ea trebuie sa aiba atasat pentru ca altfel se deschide calea unui abuz, in orice moment un procuror poate sa deschida dosar oricui pe simpla 'se aude ca, se stie ca'. Asa ceva din punctul meu de vedere nu poate fi acceptat. Si atunci intotdeauna trebuie sa existe o justificare a acestui proces verbal de sesizare din oficiu, procurorul pe ce s-a bazat cand a apreciat ca exista indicii minime, temeiuri ca s-ar fi comis o infractiune care sa justifice deschiderea unui dosar penal.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: In situatia in care se dispune anularea partiala a unor probe in camera preliminara si ulterior restituirea cauzei la parchet, pot fi readministrate acele probe?

Procurorul Cornel David Deca: Pai cum se...depinde cum se restituie, se restituie pentru ca procurorul...n-am inteles ipoteza, se restituie dosarul pentru ca procurorul sa precizeze daca isi rectifica rechizitoriul sau restituirea este definitiva?

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Definitiva.

Procurorul Cornel David Deca: In momentul in care restituirea este definitiva se va proceda la o redeschidere a urmaririi penale de catre procurorul ierarhic si se vor mentiona si actele de urmarire care urmeaza a fi administrate pentru ca rechizitoriul care initial a fost restituit sa poata fi intocmit in conditii de regularitate.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Revin, daca au fost anulate anumite probe...

Procurorul Cornel David Deca: Da, eu cred, pot fi administrate, dar in conditiile redeschiderii urmaririi penale de catre procurorul ierarhic superior in dosar. Bine, in masura in care mai este posibil, desigur. Spre exemplu, o declaratie de martor care a fost luata fara respectarea dreptului aparatorului de a asista, judecatorul de camera preliminara poate sa o anuleze constatand incalcarea dreptului la aparare, desigur ca acel martor poate fi reaudiat ulterior cu respectarea tuturor garantiilor procesuale ale dreptului la aparare.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Ihi. O persoana poate fi facuta direct inculpat sau trebuie mai intai facuta suspect?

Procurorul Cornel David Deca: E o problema pe care ne-am pus-o continuu in practica. Am optat, si instantele nw confirma, ne-au confirmat dosarele, nu s-a pus niciun fel problema ca am fi procedat neprocedural pentru parcurgerea etapei efectuarii urmaririi penale impotriva persoanei si apoi a inculparii, chiar daca initial in dosar exista o punere in miscare a actiunii penale impotriva altei persoane, si s-ar fi pus in discutie daca este suficienta sau nu doar o extindere a actiunii penale, sau o extindere de urmarire penala fata de persoana nou introdusa in cauza. Consider ca pentru a respecta dreptul persoanei nou introdusa in cauza trebuie sa i se respecte drepturile in calitate de suspect si in calitate de inculpat, adica trebuie parcursa si etapa aceasta a efectuarii urmaririi penale in continuare de acea persoana, inainte de punerea in miscare a actiunii.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Chiar daca nu se mai administreaza nicio proba intre cele doua etape?

Procurorul Cornel David Deca: Chiar daca nu se mai administreaza nicio proba intre cele doua etape, pentru ca la momentul la care se dispune... Sa fii inculpat presupune altceva decat sa fii suspect, este momentul la care organul de urmarire penala apreciaza ca din probele existente ai comis infractiunea, la suspect este doar o banuiala legitima ca raportat la probatoriul administrat ai fi comis aceasta fapta. Punerea in miscare a actiunii penale are efecte si din alte puncte de vedere, si atunci pentru a da posibilitatea persoanei sa se poata apara poate ca fiind facuta suspect este in masura sa dea declaratii, sa solicite probe care sa duca in final la o alta solutie, respectiv de clasare, si nu la punerea in miscare a actiunii penale impotriva acelei persoane. Daca s-ar dispune direct punerea in miscare cred ca s-ar incalca dreptul acestei persoane de a se apara si de a nu mai parcurge aceasta etapa a inculparii. Posibil, desigur.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Bun, dar in situatia in care aveti probe impotriva acelei persoane, suficiente cat sa il inculpati?

Procurorul Cornel David Deca: I le aducem la cunostinta. O persoana poate fi facuta suspect si inculpat in aceeasi zi, pana la urma, fara ca asata sa...aaa...dar punctul meu de vedere este ca trebuie sa fie parcursa etapa de suspect pentru a da posibilitatea acelei persoane sa-si exprime punctul de vedere, sa se apere. Aducandu-i-se la cunostinta intregul probatoriu din acel moment poate sa opteze pentru a da declaratii sau nu, poate sa opteze pentru a propune sau nu probe, pentru a ridica sau nu exceptii. Raportat la asta, se poate ajunge pe acele probe la punerea in miscare, dar se poate dispune si clasarea raportat eventuale noi probe sau eventual la sustinerile persoanei facute suspect in apararea sa, si atunci, cred, este necesar sa se parcurga si aceasta etapa.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Intr-o propunere de arestare a unui inculpat retinut, instanta se poate pronunta pe retinere?

Procurorul Cornel David Deca: Constatand ca retinerea este nelegala sau in ce sens, nu inteleg?

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: In situatia in care sa spunem ca instanta respinge propunerea si dispune controlul.

Procurorul Cornel David Deca: Pai retinerea este 24 de ore, ea este luata de procuror pe aceasta durata, de dorit...se formuleaza propunerea de arestare preventiva, judecatorul o solutioneaza. Daca masura este controlul judiciar, durata retinerii ramane ca atare, cu exceptia cazului in care judecatorul ar putea sa...Practica de pana acuma a fost ca retinerea a ramas, in dosarele pe care mi le amintesc, a ramas durata retinerii pana la expirarea ei, la momentul in care au expirat cele 24 de ore persoana a fost pusa libera si a intrat sub puterea mandatului controlului judiciar.

Procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte CSM: Dincolo de practica, instanta e investita cu retinerea?

Procurorul Cornel David Deca: Poate sa constate nelegalitatea masurii si poate sa dispuna revocarea acesteia, cred, nu imi amintesc acum foarte exact textul de Cod, dar aaa...exprimarea...aaa...parerea este aceasta, ca poate sa constate nelegalitatea, chiar daca persoana nu a formulat plangere in momentul celor 24 de ore ale retinerii, judecatorul sesizat cu propunerea de arestare preventiva respingand-o poate sa constate si nulitatea eventual a masurii retinerii.

Procuroarea Tatiana Toader: Din punctul dumneavoastra de vedere, infractiunea prevazuta la art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000 care e natura economica astfel incat i se pot aplica prevederile inculpatului prevazute de 74 indice 1 din vechiul Cod?

Procurorul Cornel David Deca: Ea nu este prevazuta in mod expres la 74 din vechiul Cod. Adica...dar este prevazuta inselaciunea. In esenta aceasta fapta este o inselaciune care se savarseste in anumite imprejurari expres reglementate de Cod, dar fapta ca atare asta este, inducerea in eroare prin prezentarea de documente sau declaratii false, incomplete, inexacte daca are ca urmare obtinerea unui folos necuvenit de catre persoana respectiva. Exista parari si pro si contra asupra aplicarii acestui text. Cred ca practica judiciara, dincolo de solutiile care au fost date in urmarirea penala in sensul in care s-au retinut aceste prevederi au fost ca ele nu se aplica, Inalta Curte daca imi amintesc exact, nu sunt aplicabile aceste prevederi in conditiile in care aceasta infractiune speciala prevazuta de Legea 78 nu este indicata in mod expres in textul de la vechiul Cod penal.

Procuroarea Tatiana Toader: Pe ce cale s-a pronuntat Inalta Curte.

Procurorul Cornel David Deca: Asta chiar nu pot sa imi amintesc, cred ca doar o decizie de speta. Dar cu certitudine am citit asta, nu cred ca este un recurs in interesul legii.

Procuroarea Tatiana Toader: Nu, asupra acestei chestiuni, pe chestiuni de dezlegare a unor probleme de drept, Inalta Curte a respins sesizarea ca inadmisibila.

Procurorul Cornel David Deca: A, da, dar...nu stiu...imi amintesc ca am vazut o astfel de motivare. In practica, eu spre exemplu, am adoptat o astfel de solutie, in calitate de procuror, cu aceasta motivare ca infractiunea respectiva este din...este o forma de...a infractiunii de inselaciune cata vreme inselaciunea este expres prevazuta de Cod ar trebui sa se aplice. Si solutia a ramas, nu a fost desfiintata.

Procuroarea Tatiana Toader: Infractiunea de marturie mincinoasa. Pentru retinerea elementelor constitutive ale acestei infractiuni este necesar ca fapta sau imprejurarea asupra carora organul judiciar a adresat intrebari martorilor sa fie esentiala in privinta solutionarii cauzei. La ce va raportati atunci cand aveti in vedere aceste aspecte, fapte sau imprejurari esentiale?

Procurorul Cornel David Deca: Elementele constitutive ale infractiunii, nu?, in principal.

Procuroarea Tatiana Toader: Ale carei infractiuni?

Procurorul Cornel David Deca: Ale infractiunii pentru care este audiat desigur martorul. Este audiat ca martor intr-o speta care priveste infractiunea oarecare, i se adreseaza intrebari considerate esentiale pentru dezlegarea acelei spete, si atunci...

Procuroarea Tatiana Toader: Elementelor constitutive ale acelei infractiuni sub aspect obiectiv si subiectiv?

Procurorul Cornel David Deca: Ale acelei infractiuni.

Procuroarea Tatiana Toader: Si obiectiv, si subiectiv?

Procurorul Cornel David Deca: Dupa caz, obiectiv si subiectiv, dar aspectele esentiale pot fi si in legatura cu alte aspecte care pot sa priveasca speta ca atare.

Procuroarea Tatiana Toader: Dar ce inseamna esential?

Procurorul Cornel David Deca: Aspectele care duc in final la solutionarea cauzei, la lamurirea cauzei sub toate aspectele, la aflarea adevarului pentru infractiunea care face obiectul acelui dosar si in care este audiat martorul.

Procuroarea Tatiana Toader: Retinerea unei circumstante atenuante spre exemplu ar putea fi imprejurare esentiala?

Procurorul Cornel David Deca: Nu, e evident legat de elementele constitutive ale infractiunii.

Procuroarea Tatiana Toader: Si o ultima intrebare: cunoasteti o jurisprudenta CEDO in care s-a analizat raportul intre raspunderea penala si raspunderea fiscala? In ce masura se aplica principiul ne bis in idem, in ce masura o persoana, un contribuabil poate fi angajat deopotriva intr-o procedura penala si intr-o procedura fiscala?

Procurorul Cornel David Deca: Da, exista astfel de...Cel putin una imi amintesc pe evaziune si contrabanda, cred, pronuntata impotriva Bulgariei, cred, cel putin de asta imi amintesc, in care solutia era ca sanctiunea aplicata aplicata in fiscal...ca in situatia in care se aplica aceasta sanctiune nu mai poate fi urmarita si penal aceeasi fapta.

Procuroarea Tatiana Toader: Si impotriva Romaniei este o decizie.

Procurorul Cornel David Deca: Probabil, imi cer scuze, nu imi vine acum in minte decizia impotriva Romaniei, dar imi amintesc de o decizie impotriva Bulgariei.

Procuroarea Tatiana Toader: Si principiul acesta este ca atare?

Procurorul Cornel David Deca: Principiul retinut acesta este, daca pentru aceeasi fapta s-a aplicat aceasta sanctiune, aceeasi fapta nu poate fi urmarita si penal, nu i se mai poate aplica si o sanctiune penala, cata vreme i s-a aplicat sanctiunea fiscala a amenzii pentru nu stiu, orice.

Procuroarea Tatiana Toader: Cunoasteti daca CJUE a fost pusa sa solutioneze aceasta chestiune, daca aceasta chestiune a fost pusa si pe masa CJUE?

Procurorul Cornel David Deca: Cred ca da, probabil ca da, dar imi cer scuze, nu pot preciza cu certitudine, nu imi amintesc acum.

Procurorul Codrut Olaru: O singura intrebare am si eu, domnule procuror, nu este una tehnica, este mai mult una de cariera daca imi este permis. Ati amintit oarecum asa in trecere activitatea dumneavoastra si din perspectiva rezultatelor sa spunem usor nefericite, a unor achitari pe care inevitabil fiecare din noi le putem avea in activitate. Le puteti centraliza statistic, cate ati avut in ultimul an, la nivel de activitate personala?

Procurorul Cornel David Deca: Exista o singura achitare definitiva.

Procurorul Codrut Olaru: Si nedefinitive.

Procurorul Cornel David Deca: Exista o singura achitare definitiva intr-un dosar de marturie mincinoasa, in rest nu am nicio solutie de achitare definitiva. Exista un dosar de retrocedari in care este o achitare partiala, si e in fond, unele persoane au fost condamnate, unele persoane au fost achitate, s-a declarat apel. Si am constatat astazi dimineata vazand stirile ca a mai pronuntat Tribunalul Brasov inca o solutie de achitare pentru evaziune fiscala, solutie de asemenea nedefinitiva, cred ca e de ieri. Probabil colegii vor declara apel, nu stiu care a fost motivul instantei, de abia s-a pronuntat, nu stiu nici macar temeiul, articolul nu preciza temeiul pentru care judecatorul a dispus achitarea (n.r. - este vorba despre dosarul fostului sef al Consiliului Judean Brasov Aristotel Canxcescu, in care Tribunalul Brasov a dat achitare pe motiv ca fapta nu exista). Cam astea sunt dosarele, altele nu...

Procurorul Codrut Olaru: Din surse publice, n-am avut alta varianta credeti-ma, definitive, nedefinitive am numarat, e adevarat doar in cursul anului 2019, undeva la 44 de achitari.

Procurorul Cornel David Deca: Ale ST Brasov?

Procurorul Codrut Olaru: Ale dumneavoastra.

Procurorul Cornel David Deca: Nu am atatea dosare.

Procurorul Codrut Olaru: Poti avea un dosar cu 23 de inculpati.

Procurorul Cornel David Deca: V-am spus doar ca sunt dosare in care parte din inculpati au fost condamnati, parte au fost achitati. Intr-o cauza au fost achitati 18. Eu sub aspectul acesta am facut referire, la dosare si nu la numarul persoanelor care in final au fost achitate. Definitiv sunt doua, marturie mincinoasa, in mod cert astea, iar nedefinitivele in mod sincer nu stiu sa va spun exact.

Procurorul Codrut Olaru: Lasati-ma sa imi duc rationamentul pana la capat si dupa aia o sa va rog sa imi raspundeti. Eu am numarat undeva la 44, nedefinitive, definitive. Credeti ca acest numar raportat strict la activitatea dumneavoastra poate fi un reper pentru care imaginea DNA a suferit, sufera, e greu de restabilit acum la nivelul institutional, mediatic? Poate fi si o astfel de abordare?

Procurorul Cornel David Deca: Sigur ca poate fi si o astfel de abordare, dar stiti cum se intampla cu achitarile acestea, poate ca comunicarea publica a noastra nu este suficient de buna, dar se intampla si asa: dosarul este trimis in judecata azi, pe legislatia de astazi, si pe practica de astazi a instantelor, din pacate judecata la fond a ajuns sa dureze cam cinci ani in astfel de cauze; in cei cinci ani de zile de la momentul trimiterii in judecata pana la momentul care se pronunta aceasta hotarare de condamnare se schimba legea, se schimba practica. Se schimba legea inclusiv prin decizii de Curte Constitutionala. Intr-o astfel de situatie, credeti ca procurorul care a intocmit rechizitoriul, procurorului poate sa i se retina in orice forma o respionsabilitate, spre exemplu? Parerea mea ca nu, adica...inca o data ne raportam la legea de azi, si la practica de astazi. Intotdeauna in dosarele pe care le-am instrumentat m-am raportat la practica, la practica Inaltei Curti in principal, si ajungem sa consta... Pe de alta parte, o alta cumva nedumerire, infgrijorare a mea. Sunt 44 de persoane achitate, spuneti, definitiv sau in prima instanta in dosarele pe care le-am instrumentat eu, cate sunt la nivelul DNA, ca institutie cu totul in ultimul an, sa spunem? Constatam ca in fiecare zi sau cu o frecventa suficient de mare in presa apar solutii de achitare. Credeti ca se poate ca tot procurorii sa fi gresit in aceste cauze? Sau toti procurorii sa fi fost de rea credinta, cum suntem acuzati? Poate ca nu este chiar asa si poate ca cauza acestor solutii de achitare poate ca este alta si poate ca este cea pe care am spus-o, faptul ca se modifica dispozitiile legale sau practica de la momentul la care dosarul este finalizat si trimis in judecata pana la momentul la care instanta, din pacate intr-un termen extraordinar de lung, finalizeaza aceste dosare. Nu cred ca, desigur ca, stiti, aaa...la o comunicare foarte seaca, asa dinafara, desigur ca poate fi asa, astazi in DNA solicita sa fie reprimit un procuror care a avut 44 de achitari in ultimul an. Desigur ca asta poate sa duca cumva la o, la un mod de perceptie, cum spuneti dumneavoastra, poate chiar negativa. A, daca Directia il primeste pe domnul asta procuror, ce ne putem astepta in viitor de la solutiile care sunt, care vor fi adoptate. Dar nu cred ca este chiar asa pentru ca imi amintesc, cred ca in 2017, sper sa nu gresec in iarna, cred erau minus 20 de grade afara si la frigul acela mie mi-a fost greu sa merg de la sediul parchetului pana la un bancomat, la 200 de metri mai incolo, erau cred ca 8.000 de oameni in strada, care scandau si marsaluiau pentru DNA. Si faceau asta ca urmare a faptului ca au constatat ca DNA instrumenteaza aceste dosare, despre care toata lumea stie ca exista. Suntem naivi sa credem ca dintr-odata un procuror DNA se sesizeaza si spune 'a, uite, am descoperit o fapta'. Faptele sunt cunoscute de opinia publica. Am avut surprinza sa constat asta instrumentand dosare, finalizandu-le, iar ulterior constatand ca pe internet aparusera articole in diverse publicatii online in urma cu doi, trei ani aceleasi fapte scrise identic. Oamenii cunosc aceste lucruri, adica...aaa...nu sunt...putem sa consideram 'a, sunt inventii DNA', dar cred ca ne mintim daca spunem asta. Si opinia publica cunoaste lucrul acesta“.