Romania risca un scandal diplomatic de proportii in cazul „lotului Birsan”. CSM, DNA si judecatorul ICCJ care a dat mandat de perchezitie in cazul judecatoarei Gabriela Victoria Birsan, in seara zilei de 6 octombrie 2011 risca sa raspunda civil si penal pentru incalcarea imunitatii unui judecator al CEDO, daca se va retine ca s-au incalcat prevederile CEDO prevazute in Protocolul aditional nr. 6 la Acordul general privind privilegiile si imunitatile Consiliului Europei, ratificat de Romania prin Legea nr. 6/1999, publicata in Monitorul Oficial nr. 9 din 18.01.1999. Potrivit art. 4 din Protocolul aditional nr. 6, imunitatile acordate judecatorilor europeni sunt o garantie a asigurarii exercitarii in totala independenta a functiilor lor si numai Curtea Europeana reunita in plen poate pronunta ridicarea imunitatilor. De asemenea, la art. 1 din acelasi protocol aditional se prevede: „In afara privilegiilor si imunitatilor prevazute la art. 18 din acordul general, judecatorii se bucura, atat personal, cat si in privinta sotiilor (sotilor) si copiilor lor minori, de privilegiile, imunitatile, scutirile si facilitatile acordate, conform dreptului international, trimisilor diplomatici”.

Fata de prevederile de mai sus, perchezitia din data de 6 octombrie 2011 efectuata la domiciliul comun al sotilor Gabriela si Corneliu Birsan (judecatorul roman de la CEDO, care beneficiaza de imunitatile enumerate) apare in lumina acestor texte de lege ca fiind un act ilegal.

Profesorul Birsan va da in judecata CSM, in civil si penal, daca nu se va anula avizul de perchezitie

Judecatorul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Corneliu Birsan a depus o plangere prealabila la CSM, pe procedura contenciosului-administrativ, prin care a solicitat revocarea, cu efect retroactiv, a avizului Sectiei de judecatori dat pentru perchezitia efectuata de DNA, invocand faptul ca potrivit legislatiei europene domiciliul sau si al sotiei sale Gabriela Birsan nu putea fi perchezitionat intrucat judecatorii CEDO au imunitate, iar domiciliul perchezitionat era unul comun. Corneliu Birsan a depus la CSM si copia actului de identitate care atesta ca are domiciliul declarat la imobilul scotocit de DNA.

Corneliu Birsan a instiintat CSM ca „In cazul in care prezenta plangere administrativa prealabila nu va fi rezolvata favorabil si in termen legal, imi rezerv dreptul de a introduce actiune in contencios-administrativ, atat impotriva CSM, cat si a persoanelor vinovate, solicitand anularea actului ilegal, precum si obligarea solidara la despagubiri. Imi rezerv de asemenea dreptul de a formula plangere penala”.

In plangerea sa prealabila, profesorul Corneliu Birsan a aratat: „In temeiul art. 1 din Protocolul aditional nr. 6 la Acordul General privind privilegiile si imunitatile Consiliului Europei, ratificat de Romania prin Legea nr. 6/1999, judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului, atat in ceea ce ii priveste, cat si in ceea ce priveste sotii (sotiile) lor, se bucura de privilegiile si imunitatile acordate, conform dreptului international, trimisilor diplomatici. Dreptul international conventional privind privilegiile si imunitatile diplomatice este reprezentat de Conventia de la Viena asupra relatiilor diplomatice, ratificata de Romania prin Decretul nr. 566/1968. Art. 30 1 din aceasta Conventie stipuleaza ca domiciliul privat al agentilor diplomatici se bucura de inviolabilitate si protectie. Conform art. 4 din Protocolul aditional nr. 6, imunitatea judecatorilor Curtii Europene a Drepturilor Omului (deci, inclusiv sub aspectul inviolabilitatii domiciliului personal si al sotului/sotiei) poate fi ridicata numai de adunarea plenara a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Potrivit art. 11, alin. 2 din Constitutia Romaniei, tratatele internationale ratificate fac parte din dreptul intern si sunt direct aplicabile de autoritatile si instantele nationale. In concluzie, Hotararea din 06.10.2011 a Sectiei pentru judecatori a CSM este nelegala si lovita de nulitate absoluta, incalcand grav imunitatea unui judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. De aceea se impune ca, in temeiul art. 7 din Legea nr. 544/2004 a contenciosului administrativ, CSM sa revoce ca nelegala, cu efect retroactiv, respectiva hotarare.”

Conventia de la Viena prevede ca locuinta unui diplomat, precum si bunurile/documentele din aceasta sunt inviolabile. Membrii familiei sale au imunitate identica

Potrivit Conventiei de la Viena, art. 29 - 37: "Persoana agentului diplomatic este inviolabila (...) Locuinta particulara a agentului diplomatic se bucura de aceeasi inviolabilitate si de aceeasi ocrotire ca si localurile misiunii. Documentele sale, corespondenta sa si sub rezerva paragrafului 3 al articolului 31, bunurile sale se bucura de asemenea de inviolabilitate (...) Membrii familiei agentului diplomatic care fac parte din gospodaria sa beneficiaza de privilegiile si imunitatile mentionate in articolele 29 - 36, cu conditia sa nu fie cetateni ai statului acreditar"

I-a tras DNA pe sfoara pe habarnistii de la CSM?

Este clar pentru toata lumea ca la momentul avizarii de catre CSM a perchezitiei la domiciliul judecatoarei Gabriela Birsan, nici DNA si nici CSM nu au pus in discutie problema imunitatii, desi se stia ca domiciliul vizat de perchezitie apartinea judecatorului roman la CEDO. Faptul ca nu se stia la CSM despre imunitatea in discutie, arata ca aici lucreaza o serie de habarnisti care nu cunosc legile in vigoare (protocolul ratificat prin Legea nr. 6/1999). Ori CSM, prin avizul conform pentru perchezitie, cu care a fost abilitat de legiuitor, trebuia sa-si indeplineasca rolul de control al legalitatii cererii DNA, misiunea sa fiind tocmai de a apara independenta magistratilor de orice imixtiune. si nu doar in cadrul procesului penal demarat de DNA, ci si fata de orice imprejurare care ar putea  afecta independenta unui magistrat. Mai mult, CSM trebuia sa apere legalitatea si sa cenzureze nelegalitatea unei cereri a DNA, daca constata neindeplinirea cerintei ridicarii unei imunitati. Este posibil ca DNA sa fi stiut despre aceasta imunitate (de exemplu in cazul europarlamentarului Adrian Severin a cunoscut procedurile), dar sa actioneze pacalind CSM-ul, cunoscand debandada in care se iau deciziile in aceasta institutie, plantata din pacate cu multi neaveniti.

Plangerea judecatorului Corneliu Birsan se va lua in discutie de catre CSM probabil in viitoarea sedinta a Sectiei de judecatori. Directia Legislatie a CSM a pregatit deja un punct de vedere in care, surprinzator, afirma ca CSM nu avea obligatia sa analizeze existenta unei imunitati, si ca aceasta verificare revenea organelor de urmarire penala. Este un punct de vedere care, in opinia noastra, face abstractie de esenta avizului conform al CSM, acela de a fi o garantie ca nu se ataca independenta unui magistrat. Fiind vorba si de locuinta unui judecator al CEDO, cu statut diplomatic, care putea detine in locuinta inclusiv documente secrete, perchezitia se putea efectua dupa indeplinirea unor proceduri stabilite prin legi speciale.

In punctul de vedere al Directiei Legislatie a CSM se arata: „...In masura in care organele judiciare ar aprecia, intr-o asemenea situatie, ca sunt incidente dispozitii care consacra instituirea unei imunitati ca cea invocata prin plangerea prealabila, revine acestora obligatia de a intreprinde demersurile necesare in vederea ridicarii imunitatii de catre forurile competente. Subliniem deci faptul ca, apartine organelor judiciare competenta de a efectua o astfel de analiza, in masura in care apreciaza ca este necesara. In contextul prezentat, apreciem ca masura incuviintarii de catre Sectiile de judecatori/procurori din cadrul CSM a perchezitiei domiciliare si masura ridicarii imunitatii de care se prevaleaza domnul judecator Corneliu Birsan sunt distincte, au temeiuri juridice si ratiuni diferite, iar competenta de a analiza temeiurile juridice si ratiunile fiecareia din aceste masuri intr-o situatie concreta, apartine unor organe diferite (...) Excede asadar atributiilor CSM analizarea aspectelor legate de imunitatea instituita prin art. 1 din Protocolul nr. 6 la Acordul general privind privilegiile si imunitatile Consiliului Europei, prin raportare la prevederile art. 30, paragraful 1 din Conventia de la Viena cu privire la relatiile diplomatice, in favoarea doamnei judecator Birsan Gabriela Victoria si cu atat mai putin a domnului judecator Birsan Corneliu.” Punctul de vedere este semnat de judecatorul Nicolae Constantin.

Mentionam ca judecatorul Corneliu Birsan a depus si la CEDO o plangere impotriva celor intamplate in Romania la domiciliul sau, plangere care poate fi transata diferit de pozitia CSM, care pare ca vrea sa arunce raspunderea exclusiv pe procurorii DNA, desi fara avizul sau nu se putea efectua perchezitia din 6 octombrie 2011. O pozitie oficiala din partea CEDO, care ar confirma acuzele profesorului Corneliu Birsan, ar afecta grav imaginea Justitiei romane si nu ar trece netaxata in raportul de tara. Scandalul poate lua o turnura politica cu implicatii greu de anticipat, putand asista la acuze din partea unor oficiali europeni in sensul ca s-a incercat intimidarea si compromiterea unui judecator CEDO, printr-o ancheta dubioasa, televizata, instrumentata de un parchet-politic ai caror sefi sunt numiti politic (de seful statului la propunerea ministrului Justitiei) spre deosebire de numirile de la celelalte parchete din tara care se fac de catre CSM.

* Cititi aici plangerea prealabila a profesorului Corneliu Birsan

* Cititi aici punctul de vedere al Directiei Legislatie din CSM

* Cititi aici Protocolul aditional nr. 6 si extrase relevante din Conventia de la Viena si CEDO