Continua marturiile incendiare ale fostului secretar de stat Ovidiu Putura (foto 2), cel care a vorbit in repetate randuri despre celebra lista pe care erau scrise nume de politicieni si oameni de afaceri cu greutate, precum si condamnarile pe care acestia urma sa le primeasca. De data aceasta, Putura a scos la iveala santajul la care ar fi fost supus judecatorul Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran (foto 1), de la Curtea de Apel Bucuresti, cel care in 2017 l-a condamnat definitiv pe omul de afaceri Puiu Popoviciu la 7 ani de inchisoare cu executare. Amintim ca acelasi Tudoran, in ciuda incompatibilitatii in care se afla, a solutionat in prima instanta latura civila a procesului, dispunand confiscarea unui teren de 224,6 hectare din nordul Bucurestilor, inclusiv demolarea cladirilor construite pe acea suprafata – printre care se numara Ambasada SUA si mallul din Baneasa (click aici pentru a citi).

Concret, intr-un interviu acordat luni, 4 februarie 2019, jurnalistului Victor Ciutacu pentru emisiunea „Punctul culminant” de la Romania TV, fostul judecator Ovidiu Putura a explicat ca lista pe care a primit-o cand era secretar de stat in Ministerul Justitiei (2012-2014) continea nu doar sentinta definitiva ce urma sa fie pronuntata in cazul lui Puiu Popoviciu, ci si pedeapsa pe care acesta trebuia sa o primeasca la fond: 7 ani, respectiv 9 ani. Insa partea cea mai dura a fost cea in care Putura a oferit detalii despre presiunile pe care Sistemul le-ar fi facut asupra judecatorului CAB Bogdan Tudoran, pentru ca Popoviciu sa fie condamnat in apel. Astfel, potrivit fostului magistrat, Ion Tudoran ar fi fost santajat cu un dosar penal vizandu-l pe fiul acestuia, Alexandru: „Judecatorul Tudoran avea o problema cu baiatul sau, care facuse un accident de masina. Si sigur ca trebuia ajutat sa nu se intample nimic dupa accident”.

De altminteri, Putura relateaza ca vedea venind un ofiter SRI la fiecare sedinta de judecata din procesul lui Popoviciu, spre a se asigura ca judecatorul Tudoran da solutia necesara.

La fel a fost cumintita fosta sefa a Inspectiei Judiciare

Alt magistrat care ar fi intrat in malaxorul santajelor practicate de serviciile secrete este fosta sefa a Inspectiei Judiciare, judecatoarea Rica Vasiliu-Cravelos. Aceasta ar fi fost presata pornindu-se de la un dosar penal vizandu-l pe propriul fiu, Ciprian, a afirmat Ovidiu Putura: „Intamplator, dupa ce a fost numita sefa la Inspectia Judiciara, dupa doua zile a fost chemata la parchet, pentru a i se spune ca baiatul are o problema cu un dosar penal – tot ceva cu o masina”.

De altfel, a adaugat Ovidiu Putura, acesta ar fi fost motivul pentru care Inspectia Judiciara nu a deranjat prea multi magistrati cu dosare disciplinare pe vremea Ricai Cravelos: „Au chemat-o doar ca sa i se spuna ca are o vulnerabilitate. Si dansa a priceput de vorba buna – motiv pentru care ati vazut ca nu au fost facute anchete disciplinare si nimeni trimis in judecata dintre procurori pentru nimic din ce au facut in activitatea lor”.

Lui Orban i-a vajait glontul pe la ureche

In premiera, fostul judecator Ovidiu Putura a oferit amanunte senzationale despre doi politicieni ale caror nume faceau parte din tintele inscrise pe lista neagra. Cel dintai este ex-primarul Constantei Radu Mazare, al carui nume a fost pronuntat de Putura pentru prima oara in acest interviu. Al doilea om politic este presedintele PNL Ludovic Orban. Desi Putura l-a mentionat pe Orban si cu alta ocazie (click aici pentru a citi), de data aceasta fostul secretar de stat a venit cu o informatie de infarct – si anume ca in dreptul liderului liberal era trecuta o solutie de condamnare, iar nu de achitare (cum a obtinut si la fond, si la apel), insa totul s-a terminat cu bine pentru Ludovic Orban datorita unor „intelegeri”:

„Era pe lista un alt personaj public, Ludovic Orban, care este singurul la care nu s-a confirmat, pentru ca prima era trecuta acolo o pedeapsa si dupa aceea am vazut ca la el nu s-a confirmat. Nu pot sa zic (n.r. cat era pedeapsa), ca e bine: daca omul a luat achitare, inseamna ca este nevinovat. Dar, intre timp, aceeasi persoana (n.r. care i-a dat lui Putura lista tintelor) mi-a zis ca au intervenit niste intelegeri si a fost scos de pe lista. Dar fara sa-mi dea alte explicatii”.

In alta ordine de idei, fostul judecator Ovidiu Putura a denuntat felul scandalos in care DNA - in dosarul instrumentat de procuroarea Mihaiela Iorga-Moraru - i-a perchezitionat locuinta fara ca pe mandatul de perchezitie sa scrie negru pe alb ce anume cautau politistii. Cu perchezitie pe cap s-au trezit si cumnatii lui Putura, in ciuda faptului ca oamenii nu aveau nicio legatura cu dosarul respectiv.

Iata cele mai importante declaratii ale lui Ovidiu Putura (vezi video la final):

„Victor Ciutacu: Ati reclamat nu o data public faptul ca sunteti unul dintre cei care au nimerit pe culoarele negre ale justitiei. (…) Puteti sa exemplificati mai concret cum functioneaza un culoar al justitiei, dincolo de partea mediatica pe care o stim (…), dupa aia, cand intri pe traseul justitiei?

Ovidiu Putura: Din pacate, sistemul aleatoriu de repartizare a cauzelor are cateva puncte slabe. Iar aceste puncte slabe sunt valorificate de cei care le cunosc. In general, sunt mai multe metode prin care se poate lucra la acest program de repartizare aleatorie, iar cauza va fi repartizata exact completului care va da o solutie.

Victor Ciutacu: De ce da completul solutia aia fara sa citeasca dosarul?

Ovidiu Putura: Completul da aceasta solutie pentru ca, de cele mai multe ori, primeste o informare cu privire la solutia pe care trebuie sa o dea.

Victor Ciutacu: Cine trimite informarea asta? Parca justitia era oarba, legata la ochi...

Ovidiu Putura: Da, dar de cand a intrat in campul tactic, nu a mai fost oarba, pentru ca stia sa citeasca. Adica stia sa citeasca plicurile galbene, uneori; alteori erau doar biletele. Uneori erau plicuri, pentru ca nu se scria doar o anumita pedeapsa, ci si cateva lucruri despre persoana respectiva, pentru ca judecatorul sau completul sa fie convins ca ceea ce face este pentru binele natiei si pentru asanarea coruptiei din Romania. Adica era ca un fel de nota.

Victor Ciutacu: Ca sa fii judecator si sa dai o sentinta fara sa citesti dosarul (doar ca-ti scrie unul pe un biletel sau pe un A4 lucruri despre un inculpat), trebuie sa ai un motiv. (…) Care sunt mijloacele prin care determini niste procurori sa faca un dosar abuziv, ulterior niste judecatori sa nu citeasca dosarul sau sa-l citeasca pe dunga, dar sa citeasca cu mai mare atentie biletelele? Existe metode coercitive?

Ovidiu Putura: Da, exista mai multe metode. Unele sunt coercitive, altele sunt mai prietenoase – in sensul ca se ofere niste recompense. Cum ar fi cresterea in gradul profesional, urcarea la o instanta superioara, obtinerea unor doctorate, eventual un loc de munca bine platit pentru cineva din familie... Sau mai exista cea coercitiva, cand se afla vulnerabilitati si atunci sunt valorificate. Asta se cheama 'santaj' in termeni penali. Se afla vulnerabilitatile persoanei respective sau ale familiei, dupa care pe aceste vulnerabilitati se comunica persoanei respective ca daca isi doreste sa fie bine pentru sine sau pentru familie, ar fi bine sa urmeze politica trasata.

M-ati intrebat de recompense si de amenintari. Intamplator, eram intr-o sala de judecata unde judeca la Curtea de Apel Dorel Matei, iar in aceeasi sala de judecata judeca colegul de complet (cand erau in apel), judecatorul Tudoran (n.r. Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel Bucuresti).

Victor Ciutacu: Judecatorul Tudoran e ala care a zis sa nationalizam Ambasada Statelor Unite ale Americii si mallul din Baneasa? Ca parca el e judecator in cazul [Puiu] Popoviciu.

Ovidiu Putura: Iata: ati dat exemplu cazul Popoviciu. Judecatorul respectiv judeca exact cazul Popoviciu si eu urmam in sala. (Anumite termene se suprapuneau.) Si eu stiind de la cei care m-au informat ca SRI urmareste nu doar ce fac judecatorii, ci si in sala de judecata, vedeam cum vine ofiterul de la SRI si statea in sala de judecata, sa-l supravegheze pe judecator ca face ceea ce i s-a spus.

Victor Ciutacu: Era un ofiter banal sau vreuna dintre marimile zilei?

Ovidiu Putura: Nu, era unul banal. Eu personal n-am avut unul banal, pentru ca si eu ma asteptam sa vina o persoana necunoscuta in sala de judecata (am fost atentionat cu privire la acest lucru), dar a venit domnul general Dumbrava, ca sa fie sigur. (…) A venit pentru ca judecatorul (n.r. Dorel Matei de la CAB a suspendat sedinta de judecata si Dumbrava, intamplator, a intrat chiar pe culoarul unde judecatorul s-a dus pana in birou.

Victor Ciutacu: Pai, poate s-a dus sa ofere consultanta juridica, ca am inteles ca asta facea.

Ovidiu Putura: Cred ca. Dar tocmai atunci cand am avut eu cauza. N-a fost in sala de judecata. Il asteptam sa intre.

Victor Ciutacu: Asta e presiunea psihica, pe care o pune ofiterul (securistul), sa se uite in ochii tai din fundul salii. Dar vreau sa ma intorc la partea (...) cu santajul, in care oamenii identifica niste slabiciuni, pe care dup-aia ti le folosesc. (…) Pe ce ii santaja? Ca e simplu la toate serviciile de spionaj: bani, curve, droguri si eventual copii (familie). Pe astea ii luau si pe judecatori, si pe procurori?

Ovidiu Putura: Da. Daca tot am luat exemplu, il duc pana la capat: judecatorul Tudoran avea o problema cu baiatul sau, care facuse un accident de masina. Si sigur ca trebuia ajutat sa nu se intample nimic dupa accident.

Victor Ciutacu: Si atunci domnul Tudoran a devenit mai permisiv la presiunile Sistemului, ca sa-si indulceasca situatia penala a fiului?

Ovidiu Putura: Asa aveam informatii cu privire la acest aspect. Da. Si e unul dintre exemple. Va dau alt exemplu: a fost o judecatoare, Rica Cravelos – a fost sefa Inspectiei Judiciare. Intamplator, dupa ce a fost numita sefa la Inspectia Judiciara, dupa doua zile a fost chemata la parchet, pentru a i se spune ca baiatul are o problema cu un dosar penal – tot ceva cu o masina.

Victor Ciutacu: Dar fiul era minor? De ce trebuia s-o chemi pe ma-sa? Daca era major, il chemai pe el, direct, la parchet, nu?

Ovidiu Putura: Evident ca nu era minor. Au chemat-o doar ca sa i se spuna ca are o vulnerabilitate. Si dansa a priceput de vorba buna – motiv pentru care ati vazut ca nu au fost facute anchete disciplinare si nimeni trimis in judecata dintre procurori pentru nimic din ce au facut in activitatea lor.

Victor Ciutacu: Vreau sa ma intorc la sistemul aleatoriu. (…) Care e mecanismul prin care unul din cinci – pe care-l pui acolo cu mana – ii poate determina pe ceilalti patru sa nu gandeasca conform constiintei proprii, ci sa-l persecute pe unul si sa-l trimita la puscarie?

Ovidiu Putura: In primul rand, cel pus cu mana (adica desemnat direct) era un om cu functie de conducere – adica era presedintele instantei, vicepresedintele instantei sau presedintele sectiei. Deci din start ceilalti judecatori aveau un ascendent de functie. Dupa aceea, cel cu functie avea intotdeauna calitatea de presedinte al completului.

Victor Ciutacu: Votul presedintelui completului valoreaza mai mult decat celelalte voturi?

Ovidiu Putura: Nu valoreaza, dar in general presedintele este cel care da directia. Iar ceilalti, majoritatea, mai ales daca este si sef (n.r. pe linie administrativa), incearca sa se ralieze acestei opinii. Pe de alta parte, cine nu dorea sa se ralieze acestei opinii sigur ca era atentionat de diverse probleme pe care ar putea sa le aiba. Adica aflau lucruri: ca are copilul un dosar, ca taica-sau sau maica-sa s-a intalnit cu nu stiu cine zilele trecute si nu e bine... ca (n.r. judecatorul santajat) are nu stiu cate dosare care nu sunt redactate in termen si oricand putem lua masuri administrative cu privire la aceste aspecte samd. Puteau sa te mute dintr-un birou in altul sau dintr-un complet in altul, cu altii care nu-ti plac samd... Sunt o gramada de metode administrative de a determina pe unul dintre cei care sunt subalterni din punct de vedere administrativ sa se ralieze opiniei 'corecte'.

Victor Ciutacu: Aveti vreo speranta ca astia (n.r. din coalitia PSD-ALDE) duc la capat vreunul dintre nenumaratele proiecte legislative in domeniul justitiei, pe care si le-au asumat din ura (amnistia si gratierea, diverse tipuri de recurs care sa genereze eventual suspendarea pedepselor si rejudecarea cauzelor, Cod penal, Cod de procedura penala etc.)?

Ovidiu Putura: Nu am foarte multe sperante in acest sens, desi ele (n.r. modificarile legislative) sunt cam obligatorii.

Victor Ciutacu: De ce n-aveti sperante? Este Sistemul care li se opune suficient de puternic incat sa-i opreasca?

Ovidiu Putura: Pentru ca nu sunt destul de hotarati si nici nu au specialistii care sa pregateasca documentele necesare. Spun asta avand in vedere faptul ca am vazut o gramada de legi declarate neconstitutionale. Nici determinare nu mi se pare ca au. Dar ele sunt necesare.

A fost o discutie publica cu privire la ordonanta cu repunerea in termen a persoanelor care nu pot sa faca contestatie in anulare. Si va dau un exemplu: aici, pe sectie (n.r. in Penitenciarul Jilava), erau doi senatori care executau pedepse. Un senator se numea [Dan] Sova, un alt senator se numea [Marius] Isaila – amandoi PSD-isti, amandoi judecati de Completele de 5. Deci in situatii identice. Unul – Sova – a plecat acasa, ca i s-a suspendat pedeapsa, alalalt n-a avut noroc. Nu stiu cum as putea sa explic unui astfel de om ca tu n-ai avut noroc in viata, ca stai sa-ti executi pedeapsa in timp ce celalalt nu numai ca este suspendat, ci se rejudeca in apel. Doi la mana: el executa o pedeapsa nula absolut, pentru ca asta ne-a spus Curtea Constitutionala: ca acele hotarari sunt lovite de nulitate absoluta, de nulitate neconditionata. Pai, daca este nulitate absoluta, omul cum sta-n puscarie in continuare? In situatii identice, legea trebuie sa se aplice identic Si atunci aici vine prima discriminare, care trebuie indreptata. Nu astazi, ci a doua zi trebuia facuta acea ordonanta – pentru astfel de situatii. Or, daca nu faci, ci tot povestesti, inseamna ca nu ai determinarea sa faci acest lucru.

Va dau exemplu de mod de a face urmarirea penala: la mine in cauza, am avut o perchezitie domiciliara. Eu eram acuzat de dare de mita in forma promisiunii. Cautau acasa promisiunea, desi [acuzatia era ca] promisiunea fusese data cu cateva luni inainte, oral. (…) Nu conteaza – au venit la mine acasa, sa faca perchezitia. Primul lucru pe care l-au cerut a fost sa vad mandatul. Pe mandat nu scria nimic, desi este obligatoriu ca pe mandat sa scrie ce cauti in casa omului, daca tot intri. Nu scria nimic. L-am intrebat pe ofiterul care venise sa faca perchezitia. A spus: 'Cautam orice'. Daca eu am o acuzatie, trebuie sa cautati ceva legat de acuzatia asta. Or, eu am dat mita o promisiune. Cum facem s-o cautam? Tot legea imi permite mie sa dau bunurile, inscrisurile sau ce cauti si sa nu se mai efectueze perchezitia. Or, spune-mi: cauti un bec, un pistol, un glont? Ti-am dat glontul, ti-am dat pistolul si s-a terminat perchezitia (nu se mai face).

De fapt, ei cautau niste dosare de la ANRP (aflu dupa vreo doi ani de zile). Dupa care au venit in casa, au luat niste bunuri care le-au placut lor si despre care s-au gandit ei ca sunt necesare (nu stiu pentru ce, ca n-au fost folosite niciodata) si le-au tinut dupa aceea vreo 3-4 ani la DNA, intr-un sac. Si acum vreo cateva luni, m-au chemat de aici, de la puscarie, sa mi le dea inapoi. Nici nu erau deschise. Le-am lasat avocatului. Era doamna procuror Mihaiela Moraru-Iorga.

Alt exemplu: a facut perchezitie acasa la cumnatii mei, care n-au nicio legatura cu mine sau cu fapta, nu erau nici macar martori. Le-au luat bunurile din casa (calculator, laptop, inscrisuri) si le-au dat inapoi acum cateva luni, ca si-a adus aminte un procuror: 'Stai, ca avem aici niste lucruri'. Pai, asta este confiscare nelegala, asta este abuz, furt din casa. (…)

Victor Ciutacu: Dumneavoastra povestiti intr-un alt interviu despre faimoasa lista a tintelor pe care ati vazut-o si dumneavoastra, in care niste cetateni erau trecuti pe coloana din stanga, niste pedepse erau trecute pe coloana din dreapta si absolut intamplator, dupa judecarea proceselor, stanga a batut cu dreapta. Aici am doua intrebari cat se poate de concrete. 'Am vazut' inseamna ca cineva v-a dat lista aia s-o vedeti (sa pricepeti de vorba buna sau nu – habar n-am de ce; asta o sa-mi spuneti dumneavoastra). Puteti sa-mi spuneti cine v-a dat lista aia? Banuiesc ca n-ati primit-o pe sub usa.

Ovidiu Putura: Persoana a vrut sa ma ajute – a vrut doar sa-mi arate ca nu are rost sa ma apar, ca sunt pe lista.

Victor Ciutacu: Dar documentul ala era asumat de cineva sau era doar un A4?

Ovidiu Putura: Nu era sub semnatura. Era o lista cu cativa cetateni care aveau dosare penale si in dreptul fiecaruia era trecuta o cifra.

Victor Ciutacu: Niste nume de cetateni care urmau a fi condamnati si carora li s-a intamplat?

Ovidiu Putura: Da. Era Bica, era Nicusor Constantinescu, era Cristi David (fostul ministru de Interne)...

Victor Ciutacu: Si la toti au batut pedepsele (stanga cu dreapta)?

Ovidiu Putura: Da. Eu am urmarit in mod expres toata aceasta chestiune, pentru ca ma interesa. Bineinteles: si la mine s-a intamplat. Eram pe lista cu pedeapsa si pedeapsa care mi-a dat-o mi-a spus cu vreo 5 luni inainte de a o primi: 'Te chinui degeaba sa te aperi – asta e pedeapsa'. Persoana respectiva mi-a spus si ca o sa vina Dumbrava la proces – ceea ce s-a si intamplat. Iar ca martori am patru avocati, care l-au vazut pe Dumbrava venind acolo.

Victor Ciutacu: Dar aveti vreun martor la discutia in care v-au anuntat sa va faceti bagajelul, ca va duceti la puscarie?

Ovidiu Putura: Nu (doar eu cu el am fost de fata), dar eu le-am povestit dupa aceea avocatilor si ei au zis: 'Ai innebunit. Nu se poate asa ceva'. Au venit 4 cu mine la proces, la Curtea de Apel Bucuresti, sa stea in sala de judecata. Si cand s-a suspendat sedinta pentru 5 minute, judecatorul (n.r. Dorel Matei), dupa ce i-a tremurat un pic telefonul, a zis ca i s-a facut rau si trebuie sa bea repede un ceai, ei au iesit din sala de judecata. Si atunci s-au intalnit cu Dumbrava, care tocmai mergea si el spre birourile judecatorilor. Si atunci s-au lamurit ca n-am innebunit chiar de tot.

Victor Ciutacu: Vreau sa ma intorc un pic la componenta listei aleia. Ce mi-ati dat sunt oameni politici sau cu relative conexiuni politice. (…) Udrea era si ea pe lista, cu tot cu pedeapsa ei?

Ovidiu Putura: Era si Udrea. Dintre oameni de afaceri, l-am retinut pe Puiu Popoviciu. Mai erau cateva nume de oameni de afaceri, dar el mi-a ramas in minte, pentru ca era mai cunoscut public.

Victor Ciutacu: Si miliardarul din Baneasa si-a luat pedeapsa fix cat scria acolo?

Ovidiu Putura: Da. Culmea: la el scria '9' si '7'. Dupa ce am venit la puscarie, le-am spus colegilor de camera, ca am vazut la televizor: 'Urmeaza sa-l judece pe Popoviciu si o sa-i reduca Inalta Curte [pedeapsa] de la 9 [ani] la 7 [ani]. (…)

Victor Ciutacu: Bun, dar ce cauta Popoviciu pe o lista cu niste oameni numiti politic (inclusiv dumneavoastra, ca tot politic ati fost numit secretar de stat)?

Ovidiu Putura: Din cate am inteles de la persoana respectiva care mi-a dat lista, aceste nume erau cele care faceau parte din campul tactic, care erau desemnate tinte si erau urmarite. Adica se urmarea sa se ajunga la rezultate. Se stabilea obiectivul pentru tinta respectiva, dupa care se urmarea sa se ajunga acolo. Si din acel motiv se mergea la judecator, in sala de judecata: sa se realizeze obiectivul. Si eu asta am facut: am luat lista si am urmarit sa vad daca se realizeaza obiectivul.

Victor Ciutacu: Ghita, Voiculescu erau pe lista aia? (…)

Ovidiu Putura: Pe lista pe care am avut-o eu nu era nici Ghita, nici Voiculescu. Erau oameni politici, primari, presedinti de consilii judetene si cativa oameni de afaceri. Radu Mazare era pe lista, tot cu pedeapsa pe care i-au dat-o.

Victor Ciutacu: Imi spuneati ca erau si unii trecuti cu achitari. In afara de Ponta, mai era vreunul?

Ovidiu Putura: La Ponta, erau trecute o liniuta si un 'A'. Dupa aceea, vazand eu ce s-a intamplat, m-am gandit ca insemna achitare. (…) Cred ca a fost doar un semnal de retragere. (…) Era pe lista un alt personaj public, Ludovic Orban, care este singurul la care nu s-a confirmat, pentru ca prima era trecuta acolo o pedeapsa si dupa aceea am vazut ca la el nu s-a confirmat.

Victor Ciutacu: Puteti sa ziceti si cat era pedeapsa, ca sa stie de ce a scapat?

Ovidiu Putura: Nu pot sa zic, ca e bine: daca omul a luat achitare, inseamna ca este nevinovat. Dar, intre timp, aceeasi persoana mi-a zis ca au intervenit niste intelegeri si a fost scos de pe lista. Dar fara sa-mi dea alte explicatii”.