Se contureaza deja o practica in instante in legatura cu aplicarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022, precum si a hotararii prealabile (HP) a Inaltei Curti 67/2022 privind prescriptia, dupa aparitia aberantei hotarari a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) care sugera ca judecatorii pot lasa neaplicate deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie in cauzele care vizeaza infractiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Iar practica este aceeasi ca pana la hotararea CJUE, judecatorii facand aplicarea deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie, decizii obligatorii. 

Dupa hotararile ICCJ de incetare a procesului penal pe prescriptie date dupa decizia CJUE (click aici si aici pentru a citi), o sentinta similara a fost pronuntata si de Tribunalul Bucuresti. Astfel, judecatoarea Corina Dumitru de la Tribunalul Bucuresti, la 28 iulie 2023 (asadar, la patru zile de la hotararea CJUE), a aplicat jurisprudenta CCR si ICCJ, incetand procesul penal intr-un dosar de evaziune fiscala vizand presupuse fapte comise in intervalul mai 2013 – aprilie 2015. Drept urmare, judecatoarea TMB a stabilit ca faptele s-au prescris in aprilie 2023.

Pe de alta parte, la fel ca in numeroase alte cazuri, incetarea procesului pe prescriptie nu a afectat latura civila. In acest sens, judecatoarea Corina Dumitru a dispus ca inculpata sa plateasca 277.634 lei (reprezentand TVA in cuantum de 168.130 lei si impozit pe profit in valoare de 109.504 lei) plus dobanzile si penalitatile aferente.

Cauza este cu atat mai interesanta, cu cat inculpata – afacerista chinezoaica Zhu Jinlong din complexul comercial Dragonul Rosu – a fost judecata in lipsa, nefiind de gasit nici in Romania, nici in China.

Iata minuta sentintei TMB nr. 950/2023 din dosarul nr. 36672/3/2021:

„In temeiul art.396 alin.1 si 6 Cod Procedura Penala rap. la art.16 alin.1 lit. f) Cod Procedura Penala, art.154 alin.1 lit.b Cod Penal si art.5 Cod Penal, cu referire la art.155 alin.1 Cod Penal interpretat prin Deciziile nr.297/2018 si nr.358/2022 ale Curtii Constitutionale a Romaniei si Decizia nr.67 din 2022 a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie inceteaza procesul penal cu privire la inculpata Zhu Jinlong trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de de evaziune fiscala, in forma continuata, prev. si ped. de art. 9 alin 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin.1 si art.5 din C.pen.

In temeiul art. 1349 alin. 1 si 2 C.civ., art. 1357 C.civ., admite in parte actiunea civila formulata de Statul Roman prin reprezentat legal Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu sediul in XXXX formulata in contradictoriu cu inculpata Zhu Jinlong. Dispune inculpatei Zhu Jinlong la plata sumei de 277.634 lei, reprezentata de TVA in cuantum de 168.130 lei si impozit pe profit in valoare de 109.504 lei, la care se adauga obligatiile accesorii de plata aferente debitului principal (dobanda, penalitati, majorari datorate in conditiile Codului de procedura fiscala) calculate de la data scadentei debitului principal, pana la data achitarii obligatiilor bugetare principale.

In temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.pr.pen. mentine masura sechestrului asigurator dispus, prin prin ordonanta din data de 15.11.2021, a Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti. Onorariul aparatorului din oficiu, in cuantum de 3500 lei ramane in sarcina statului urmand a fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei. Cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Pronuntata, astazi, 28.07.2023, prin punerea hotararii la dispozitia partilor si procurorului prin mijlocirea grefei instantei”.

Prezentam principalul pasaj din sentinta judecatoarei Dumitru:

„Intrucat inculpata a fost trimisa in judecata, in lipsa, s-au efectuat demersuri inca din faza de camera preliminara pentru a afla domiciliul inculpatei sau alte date privind locul unde s-ar afal, verificari ce au ramas fara niciun rezultat.

Astfel, din adresa emisa de Inspectorarul General pentru Imigrari, rezulta ca inculpate avea domiciliu stabilit pe teritoriul Romaniei la adresa unde s-a realizat procedura de citare. (...)

De asemenea, s-a solicitat introducerea unei semnalari in sistem, ##### provincial Zhejiang, pentru ca inculpatei sa i se comunice ca se desfasoara un proces impotriva sa.

S-a comunicat ca s-a solicitat INTERPOL Beijing sa comunice domiciliul actual al inculpatei, precum si luarea masurilor necesare pentru ca inculpate sa fie instiintata cu privire la faptul ca impotriva sa se desfasoara un process penal.

In pofida tuturor demersurilor efectuate, INTERPOL Beijing nu a putut sa ofere relatii cu privire la domiciliul inculpatei, astfel, ca s-au urmat regulile de procedura de drept comun, si constatandu-se lipsa inculpatei, s-a dipus inceperea cercetarii judecatoresti. (...)

Analizand actele existente la dosarul cauzei, instanta constata ca in cauza este incidenta prescriptia raspunderii penale, aspect ce impiedica instanta, in lipsa unei cereri exprese formulate de inculpata, sa cerceteze existenta infractiunii si intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii.

Astfel, Prin Decizia nr. 358 din 2022, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 565 din 09 iunie 2022, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art.155 alin.1 din C.pen. sunt neconstitutionale, statuand ca decizia nr. 297 din 2018 nu a fost una interpretativa, ci una simpla / extrema si ca in mod eronat organele judiciare s-au substituit puterii legiuitoare, adoptand un comportament constitutional pe care legiuitorul trebuia sa il adopte. (...)

De asemenea, atat prin decizia nr. 297 din 2018 cat si prin decizia 358 din 2022, CCR a statuat ca prescriptia raspunderii penale este o institutie ce apartine dreptului material si nu dreptului procesual penal, fiind o cauza de inlaturare a raspunderii penale, a constatat ca dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal instituie o solutie legislativa de natura a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situatie juridica incerta referitoare la conditiile tragerii sale la raspundere penala pentru faptele savarsite.

Fiind o institutie de drept material, ICCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a stabilit prin Decizia nr. 21/2014 ca dispozitiile art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretate, inclusiv in materia prescriptiei raspunderii penale, in sensul ca legea penala mai favorabila este aplicabila in cazul infractiunilor savarsite anterior datei de 1 februarie 2014 care nu au fost inca judecate definitiv, in conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale.

Mai mult decat atat, recent, prin Decizia nr. 67 din 2022, ICCJ a statuat ca 'normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial) supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 5 din Codul penal'.

Avand in vedere cele statuate prin deciziile precitate, judecatorul constata ca de la data publicarii deciziei nr. 297 din 2018 si pana in prezent institutia intreruperii termenului de prescriptie a raspunderii penale nu a mai existat, creandu-se astfel o situatie favorabila inculpatei.

Avand in vedere limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea savarsita de inculpata, precum si faptul ca, in cazul infractiunii continuate, termenul de prescriptie al raspunderii penale se calculeaza de la data epuizarii infractiunii, Tribunalul constata ca termenul de prescriptie, de 8 ani s-a implinit in aprilie 2023, fapt pentru care va dispune incetarea procesului penal fata inculpata Zhu Jinlong”.

* Cititi aici intreaga sentinta a Tribunalului Bucuresti (publicata pe Rejust.ro)