Procurorul General Augustin Lazar (foto dreapta) a fost reclamat la Inspectia Judiciara pentru atitudini nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, imixtiune in activitatea altui procuror si folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii.

Autoarea sesizarii este cunoscuta avocata Cosmina Cerva (foto 2), din Baroul Bucuresti, si priveste posibile presiuni pe care Lazar le-ar fi facut pentru executarea sefilor jandarmilor care au impiedicat in 10 august 2018 o lovitura de stat. Cerva arata in sesizare ca au aparut mai multe informatii in spatiul public conform carora Augustin Lazar ar fi intervenit, ar fi presat, ba chiar ar fi tipat la procurorii din cadrul Sectiilor parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ca sa-i puna cat mai repede sub acuzare pe sefii Jandarmeriei.
In sesizare se face referire la mesajul transmis de Klaus Iohannis (foto stanga) in data de 11 august, in care a cerut Procurorului General “demararea de urgenta a cercetarilor pentru clarificarea modului In care s-a produs interventia Jandarmeriei la protestele din Piata Victoriei" si sa "stabileasca legalitatea interventiei si sa identifice rapid persoanele si gradul de vinovatie a tuturor celor care au luat parte la incidentele violente petrecute in Capitala.” In 13 august, Iohannis a revenit cu ordinul: “Au trecut deja trei zile si nu exista niciun responsabil pentru ce s-a intamplat in Piata Victoriei”, iar ulterior lucrurile s-au pus in miscare, Augustin Lazar a dispunand prin ordonanta preluarea de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare de la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, a dosarului privind violentele din 10 august.
Avocata Cosmina Cerva face referire si la declaratia senatorului Claudiu Manda, seful Comisiei de control a activitatii SRI SRI: "Primesc un mesaj pe surse, daca imi dati voie, ca maine cei din conducerea Jandarmeriei vor fi pusi sub acuzare sau macar vor fi facuti suspecti. Inteleg ca domnul Lazar ar fi tipat la cei de la Sectia parchetelor militare ca maine sa se produca chestiunea asta." In acest context, Cerva acuza ca: ”Fapta Procurorului general Augustin Lazar de a face presiuni asupra procurorilor intr-un dosar extrem de mediatizat si cu un puternic impact social este cu atat mai grava cu cat acesta s-a erijat in ultimul an intr-un aparator feroce al 'independentei' procurorilor in contextul modificarilor aduse legilor justitiei”.

Iata fragmente din sesizarea avocatei Cosmina Cerva, care poate fi citita integral la finalul articolului:

“SESIZARE

Prin care va solicit demararea de indata a verificarii prealabile, iar in cazul confirmarii de indicii privind savarsirea faptelor sesizate, inceperea cercetarii disciplinare si exercitarea actiunii disciplinare, fata de procurorul:

Augustin Lazar, procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,

Pentru savarsirea urmatoarelor abateri disciplinare, prevazute de art. 99 din Legea 303/2004:

c) atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului In care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii;

l) imixtiunea in activitatea altui [...] procuror;

n) folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii.

IN DREPT

Daca faptele mentionate in presa in aceasta perioada privind imixtiunea Procurorului general Augustin Lazar in acest dosar, care, folosindu-se de functia pe care o are, a facut presiuni asupra procurorului de caz pentru ca acesta sa dispuna acte si masuri in dosar, se dovesc in urma verificarilor a fi adevarate, acestea constitutie abateri disciplinare in sensul prevazut de art. 99 din Legea 303/2004, dupa cum urmeaza:

A.  Atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului In care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii – art. 99 lit. c)

In cazul in care se confirma ca Procurorul general Augustin Lazar a 'tipat' ori a avut alte manifestari agresive, amenintatoare ori ofensatoare la adresa procurorilor din subordine, o asemenea fapta reprezinta atitudine nedemna fata de colegi, fapt ce intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. c) din Legea 303/2004.

Prin atitudini nedemne se intelege orice manifestare a unui judecator sau procuror contrara standardelor de conduita impuse de legile si regulamentele care reglementeaza activitatea magistratilor.

Amintim in acest sens urmatoarele prevederi legale sau regulamentare care vizeaza comportamentul magistratului:

- art. 4 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, conform caruia 'judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin Intreaga lor activitate (…) sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor';

– art. 90 din Legea nr. 303/2004, potrivit caruia:

'(1) Judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si in societate.

(2) Relatiile judecatorilor si procurorilor la locul de munca si in societate se bazeaza pe respect si buna-credinta.'

– art. 17 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, potrivit caruia 'Judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si in societate';

– art. 18 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, conform caruia '(1) Relatiile judecatorilor si procurorilor in cadrul colectivelor din care fac parte trebuie sa fie bazate pe respect si buna-credinta, indiferent de vechimea in profesie si de functia acestora. (2) Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima parerea cu privire la probitatea profesionala si morala a colegilor lor'.

De asemenea, trebuie avute in vedere mai multe dispozitii dintr-o serie de documente internationale, cum ar fi norma nr. 4.1. din Principiile de la Bangalore privind conduita judiciara, conform careia, 'In tot ceea ce face, magistratul va evita orice atitudine necorespunzatoare sau impresia unei atitudini necorespunzatoare'.

De asemenea, in documentul intitulat Liniile Directoare Europene cu privire la Etica si Comportamentul Procurorilor – 'Ghidul de la Budapesta', din data 31 mai 2005, la punctul II se arata ca procurorii trebuie sa adopte intotdeauna cele mai inalte standarde profesionale posibile, avand obligatia de a mentine in orice situatie demnitatea si onoarea profesiei, de a aplica in orice moment cele mai inalte standarde de integritate si de a-si Indeplini Indatoririle fata de instantele judecatoresti, de politie si de alte autoritati publice, precum si cu alti membri ai profesiei cu respect si curtoazie.

https://rm.coe.int/conference-of-prosecutors-general-of-europe-6th-session-organised-by-t/16807204b5

Ca atare, comportamentul Procurorului General Augustin Lazar, daca se va dovedi a fi adevarat, de a se fi comportat nedemn fata de colegi, cum ar fi sa 'tipe' la procurorii din Sectia parchetelor militare din cadrul PICCJ, trebuie apreciat ca incompatibil cu onoarea si demnitatea profesiei de magistrat, fiind depasite limitele unui comportament admis In interiorul unei parchet, astfel ca sunt Intrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004.

B. Imixtiunea in activitatea altui [...] procuror – art. 99 lit. l)

Presiunea pusa de Procurorul general asupra procurorilor din acest caz, daca se dovedeste a fi adevarata, reprezinta o imixtiune in activitatea unui procuror, element constitutiv al abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. l) a Legii 303/2004.

Potrivit art. 132 alin. (1) din Constitutie, 'Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei'.

In Decizia 788/2017, par. 16, Curtea Constitutionala a retinut ca 'cerinta impartialitatii este prevazuta in art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, in art. 2 alin. (1) si art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, si in art. 9-11 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, publicata In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 815 din 8 septembrie 2005'.

De asemenea, in decizia 217/2015, Curtea Constitutionala scoate in evidenta importanta respectarii normelor din Codul deontologic in vederea exercitarii statutului de magistrat:

'32. Avand In vedere importanta rolului functiei de magistrat, acela de Infaptuire a justitiei, precizat In cuprinsul art. 1 al Legii nr. 303/2004, In aplicarea dispozitiilor acestei legi a fost elaborat Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, publicata In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 815 din 8 septembrie 2005, care stabileste standardele de conduita a acestora, conforme cu onoarea si demnitatea profesiei (art. 1 din Codul deontologic).'

Codul deontologic prevede expres la art. 11 alin. (3) ca 'Judecatorilor si procurorilor le este interzis sa intervina pentru solutionarea unor cereri, sa pretinda ori sa accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal. Imixtiunea in activitatea altor judecatori si procurori este interzisa.'

Importanta impartialitatii procurorilor in efectuarea anchetei este subliniata atat in prevederi interne, cat si in documente internationale si este elementul ce permite compatibilizarea principiului controlului ierarhic cu cel al independentei pe caz al procurorului.

Astfel, potrivit. art. 3 alin. (1) din Legea 303/2004, rep., ; procurorii sunt independenti, in conditiile legii'.

De asemenea, art. 64 alin. (2) din Legea 304/2004, rep., prevede ca: 'In solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege'.

Legea permite procurorului ierarhic superior sa dea 'dispozitii [care] sunt obligatorii pentru procurorii din subordine', acestea insa trebuie sa fie 'date in scris si in conformitate cu legea', cf. art. 64 alin. (1) din Legea 304/2004.

Mai mult, printre atributiile Procurorului general al PICCJ, prevazute in art. 6 din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, nu exista si dreptul acestuia de a impuna verbal procurorilor din subordine ce acte sa efectueze ori ce masuri sa dispuna intr-o cauza.

Nu in ultimul rand, Codul de procedura penala prevede dispozitii exprese in ce conditii Procurorul general de pe langa PICCJ, in calitate de 'procuror ierarhic superior', poate verifica si, implicit, informa o solutie, masura sau act a unui procuror din subordine, conditii care sunt foarte limitate.

Dat fiind faptul ca, in conformitate cu organigrama PICCJ, procurorii Sectiei parchetelor militare nu sunt in directa subordonare a Procurorului general Augustin Lazar, acesta nu poate interveni de sus in jos intr-un dosar, sarind peste competente, pentru a impune procurorului de caz sa ia o anumita masura, care apoi sa fie confirmata de procurorul ierarhic superior, care este procurorul-sef sectie, fara ca Procurorul general Augustin Lazar sa nu incalce principiul controlului ierarhic sub care functioneaza Ministerul Public si pe care-l conduce.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Kolevi c. Bulgariei, nr. 1108/02 s-a referit la problema independentei procurorilor, fata de necesitatea 'masurilor de siguranta generale, cum ar fi garantiile pentru a asigura independenta functionala a procurorilor fata de superiori si controlul judiciar al actiunilor parchetelor'.

In Carta de la Roma privind statutul procurorilor, la punctul 42 se sublinieaza ca 'este esential sa se stabileasca garantii adecvate care sa asigure neamestecul in activitatile procurorilor. Neamestecul implica asigurarea faptului ca In aceste activitati, In special In faza de judecata, procurorul este In afara atat a presiunilor externe, cat si a presiunilor interne necuvenite sau ilegale venite din interiorul parchetului'.

Fapta Procurorului general Augustin Lazar, de a face presiuni asupra procurorilor intr-un dosar extrem de mediatizat si cu un puternic impact social este cu atat mai grava cu cat acesta s-a erijat in ultimul an intr-un aparator feroce al 'independentei' procurorilor in contextul modificarilor aduse legilor justitiei.

Astfel, spre exemplu in mesajul sau adresat anul acesta de Ziua Justitiei, acesta a subliniat ca:

'Ziua Justitiei trebuie sa reprezinte un prilej de reflectie si de analiza a parcursului si evolutiilor inregistrate de sistemul judiciar, in special in conjuncturile extrem de intense din ultimii doi ani. Am in vedere atat seria modificarilor legislative care afecteaza magistratura si justitia penala cat si atacurile la adresa judecatorilor si procurorilor, mult mai dure si mai frecvente In aceasta perioada.

La randul sau, societatea - din perspectiva nevoii de dreptate sociala si a asteptarilor pe care le are de la sistemul judiciar – trebuie sa constientizeze ca independenta procurorilor este esentiala pentru statul de drept, fiind garantia unei justitii impartiale si eficiente. Independenta procurorilor nu este un privilegiu conferit in interesul procurorilor, ci o necesitate pentru a ne asigura ca justitia, ca una dintre puterile statului, prin institutiile sale, este capabila sa Isi Indeplineasca rolul de a mentine echilibrul puterilor si a corectitudinii relatiei dintre stat si cetatean.(…)

In acest context, doresc sa le transmit cetatenilor, justitiabili sau nu, sa aiba incredere in procurori, sa ii asigur ca vom ramane fideli spiritului Constitutiei, ca vom actiona cu profesionalism si impartialitate pentru a le apara drepturile si libertatile”.