In urma cu trei ani, in mai 2015, generalul Dumitru Dumbrava, fost director al Directiei juridice a SRI si actual secretar general al SRI, oferea un interviu in care pur si simplu recunostea implicarea Serviciului Roman de Informatii in actul de justitie. “Daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata, in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze”, afirma Dumbrava, adaugand ca “suntem angrenati alaturi de procurori, politisti, judecatori”. Interviul a socat la acea data si a provocat un urias scandal, iar de atunci au inceput sa apara nenumarate dovezi privind implicarea SRI in actul de justitie, privind activitatea “Binomului SRI-DNA” sau privind celebrele echipe mixte procurori-ofiteri SRI. Toate aceste lucruri sunt insa confirmate, culmea, chiar in rapoartele de activitate ale SRI. Caci rapoartele ofera dovada ca SRI nu s-a mai limitat doar la informarea parchetelor, ci a mers mult mai departe, nepermis de departe.

Astfel, rapoartele de activitate ale SRI pe anii 2013 si 2014 (cele pentru anii 2015, 2016 si 2017 inca nu au fost publicate de SRI si nici de Comisia parlamentara de control a activitatii SRI) contin date care confirma fix ceea ce presa libera a dezvaluit de ani de zile. Si anume ca Serviciul Roman de Informatii, sub conducerea lui George Maior (foto stanga) si Florian Coldea (foto dreapta), a transformat Justitia in camp tactic.

Concret, SRI recunoaste ca a cooperat cu procurorii, in cadrul unor echipe comune, fiind precizat, in 2013, termenul de “Binom”, transformat, in 2014, in “Parteneriat”. Dar socanta este o alta afirmatie. Mai exact, SRI se lauda cu succese constand in, atentie, trimiteri in judecata, arestari si condamnari: ”In 2014, la nivelul SRI s-au inregistrat urmatoarele evolutii relevante: obtinerea de rezultate semnificative, concretizate in trimiteri in judecata, arestari si condamnari, precum si instituirea de masuri de recuperare a prejudiciilor, care au condus inclusiv la cresterea increderii partenerilor in profesionalismul si capacitatea operationala a SRI” (vezi facsimil 1).

Si nu este singura data cand SRI vorbeste despre retineri si arestari: “S-au inregistrat succese operationale pe toate dimensiunile aferente misiunilor SRI: informarea organelor abilitate, urmata de adoptarea de catre acestea a unor masuri de retinere/arestare” (vezi facsimil 2).

Vazand toate acestea ne intrebam: de cand pana cand SRI urmareste ce masuri preventive se dispun in dosare, sau daca persoanele vizate de anchete sunt trimise in judecata si condamnate? In opinia noastra, precizarile din rapoartele de activitate ale SRI nu fac altceva decat sa confirme imixtiunea acestui serviciu in actul de justitie, o situatie extrem de periculoasa, care nu are nimic in comun cu functionarea unui stat de drept.

Conflictul de interese a devenit amenintare la adresa sigurantei nationale

Totodata, din aceleasi rapoarte de activitate rezulta ca SRI nu s-a implicat doar in actul de justitie, ci si in activitatea Agentiei Nationale de Integritate. Recent, fostul sef ANI Horia Georgescu a dezvaluit discutiile pe care le-a avut pe dosare cu fostul director al SRI George Maior, dar si faptul ca dosarele de la ANI ale actualului director SRI Eduard Hellvig si presedintelui Romaniei Klaus Iohannis au fost facute avand la baza note ale Serviciului. Ei bine, in rapoartele pe anii 2013 si 2014, SRI enumera printre succesele operationale si actiunile privind conflictul de interese: “In context, pot fi reliefate o serie de succese operationale, pe toate dimensiunile aferente misiunilor Serviciului: identificare – manifestari aferente coruptiei/conflictului de interese cu potential de afectare a actului decizional sau de influentare a actului de justitie”. Ne intrebam si in acest caz: de cand conflictul de interese reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale de care sa se ocupe SRI? Stim insa ca, in ultimii ani, conflictul de interese a fost folosit ca o arma pentru eliminarea politicienilor aflati pe lista neagra a sistemului ocult care a condus Romania.

Jurnalistii de investigatii, tinte pentru SRI

Pe de alta parte, din raportul de activitate al SRI pe anul 2013 aflam un lucru de o gravitate maxima. Jurnalistii de investigatii s-au aflat sub atenta monitorizare a Serviciului Roman de Informatii. La capitolul “Apararea Constitutiei” gasim urmatoarea precizare: “In sfera activitatilor informative ilegale cu potential de afectare a actului decizional la nivel central, s-au mentinut preocuparile unor detectivi particulari sau jurnalisti de investigatii pentru culegerea neautorizata de date confidentiale ori protejate de lege privind diseminarea publica, preponderent din mediul administratiei locale si centrale” (vezi facsimil 3).

Evident, credem noi, nu este vorba despre altceva decat de actiuni de spionaj la adresa unor jurnalisti de investigatii, mascate chipurile de preocuparile acestora de a intra in posesia unor date confidentiale sau protejate de lege. Or, tocmai asta face un jurnalist de investigatii: incearca sa intre in posesia a cat mai multe informatii, indiferent ca ele sunt sau nu confidentiale.

Iata fragmente din raportul de activitate al SRI pe anul 2013, privind relatia Serviciului cu parchetele:

“In 2013, sunt de evidentiat ca evolutii relevante la nivelul SRI:

-intarirea mecanismului de asistenta si sprijin juridic al activitatii, evidentiata in optimizarea activitatilor de informare/sesizare a organelor de cercetare si urmarire penala, reprezentare juridica si aparare a intereselor Serviciului;

-trendul ascendent al cooperarii cu organele de urmarire penala in cazuri complexe care au suscitat interesul major al opiniei publice;

(…)

In context, pot fi reliefate o serie de succese operationale, pe toate dimensiunile aferente misiunilor Serviciului:

-identificare – manifestari aferente coruptiei/conflictului de interese cu potential de afectare a actului decizional sau de influentare a actului de justitie;

- informarea organelor abilitate, urmata de adoptarea unor masuri de retinere/ arestare

(…)

In ceea ce priveste dinamica activitatii de informatii pentru realizarea securitatii nationale, SRI a acordat o atentie deosebita:

-cresterii calitatii, consistentei datelor si informatiilor puse la dispozitie organelor de aplicare a legii si operativitatii in transmiterea informatiilor referitoare la savarsirea de infractiuni catre organele de urmarire penala, pentru a se evita pierderea unor momente operative si a unor oportunitati in planul probatiunii;

(…)

2.3. Informarea si sesizarea organelor de cercetare si urmarire penala

Ansamblul demersurilor de informare/sesizare a structurilor locale si centrale ale organelor de aplicare a legii in acord cu competentele acestora, intreprinse de SRI in indeplinirea atributiilor statuate legal, au vizat protejarea intereselor de securitate nationala si valorificarea superioara a rezultatelor activitatii de informatii in situatiile in care datele obtinute relevau elemente constitutive ale unor infractiuni grave. in scopul cresterii valorii probatorii a datelor incluse in documentele de informare si pentru a raspunde exigentelor procesului penal, s-a urmarit sporirea relevantei si a calitatii datelor, informatiilor si argumentatiei transmise organelor de aplicare a legii prin stabilirea si documentarea adecvata a faptelor (in masura posibilitatilor, prin furnizarea de materiale cu relevanta probatorie sau de mentiuni asupra unor posibile mijloace de proba) si oferirea de elemente necesare exploatarii oportune a momentelor operative cu relevanta in planul probatiunii. Asigurarea unei comunicari eficiente cu organele de urmarire penala a implicat eforturi consistente in directia cresterii nivelului de expertiza la nivelul Serviciului, in conditiile in care complexitatea si anvergura faptelor identificate (din sfera coruptiei, evaziunii fiscale generatoare de prejudicii semnificative bugetului de stat s.a.) a ridicat, uneori, probleme de drept, mai ales in contextul unei legislatii subsecvente (in domeniul financiar, fiscal, comercial, etc.) deosebit de consistente si fluctuante. O coordonata importanta a cooperarii cu organele de urmarire penala a fost reprezentata de transmiterea datelor, informatiilor si documentelor solicitate de acestea, pentru nevoile cercetarii penale, precum si solutionarea unor cereri, in context fiind relevanta si diversificarea sferei activitatilor in care expertii juridici ai SRI sunt implicati, in sensul ca analizele comune nu se limiteaza doar la aspecte de drept material (cercetarea intrunirii elementelor constitutive ale infractiunilor), ci s-au extins la probleme de procedura.

Numarul total al informarilor inaintate organelor de aplicare a legii a cunoscut o crestere consistenta (3.853 informari in 2013 fata de 3.289 in 2012), acestea fiind distribuite astfel:

51 – Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (fata de 25 in anul 2012);

786 (fata de 573 in anul 2012) – Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie (162 central si 624 teritorial);

958 (fata de 860 in 2012) – Directiei Nationale Anticoruptie (478 central si 480 teritorial);

85 (fata de 44 in 2012) – parchetelor de pe langa curtile de apel;

306 (fata de 178 in 2012) – parchetelor de pe langa tribunale;

139 (fata de 90 in 2012) – parchetelor de pe langa judecatorii;

652 (fata de 554 in 2012) – organelor de politie din cadrul MAI;

876 (fata de 965 in 2012) – Grupurilor de Lucru Operationale (create in conformitate cu Hotararea CSAT nr.69/2010 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale), in care SRI este partener, derulate in scopul combaterii activitatilor evazioniste de mare amploare.

Referitor la informarile adresate Ministerului Public, acestea au fost realizate, in principal, din oficiu de SRI – 546 (fata de 425 cazuri in anul 2012), precum si de urmare in situatiile in care, ulterior au fost obtinute date si informatii suplimentare – 1.184 (fata de 829 situatii in anul 2012) sau la solicitarea scrisa a organelor de urmarire penala – 597 (fata de 517 cazuri in anul 2012).

Experti in domeniul juridic ai Serviciului, din cadrul structurilor teritoriale si centrale, au fost cooptati ca membri in echipe operative comune de cooperare cu structurile locale si centrale ale organelor de aplicare a legii in 463 de cazuri (fata de 314 in 2012). In cadrul echipelor operative comune au avut loc numeroase intruniri, in cadrul carora experti in domeniu juridic ai SRI au indeplinit un rol insemnat in evaluarea juridica a situatiei operative si a masurilor propuse pentru documentarea activitatilor infractionale. In acest context s-a actionat permanent, prin exercitarea competentelor specifice, in directia cresterii valorii de utilizare a produsului informational destinat informarii organelor de urmarire penala, atat prin prisma asigurarii unui fundament pentru atingerea obiectivelor aferente protejarii valorilor de securitate, cat si a consolidarii rolului Serviciului in ceea ce priveste combaterea fenomenelor infractionale ce afecteaza grav, pe diverse componente, securitatea nationala. Acestea au determinat efecte si reactii pozitive la nivelul beneficiarilor, multe dintre materiale fiind valorificate in cadrul probatiunii in dosare penale.

(…)

Principalele activitati de cooperare s-au realizat pe relatia cu Ministerul Public, MAI, SIE, MApN, SPP si Ministerul Justitiei. Binomul institutional Ministerul Public - SRI a functionat si in 2013 la parametri optimi, fapt reflectat in dinamica rezultatelor atat din perspectiva cunoasterii, prevenirii si combaterii amenintarilor la adresa securitatii nationale, cat si din punctul de vedere al efectelor in planul instructiei penale.

(…)

In sfera activitatilor informative ilegale cu potential de afectare a actului decizional la nivel central, s-au mentinut preocuparile unor detectivi particulari sau jurnalisti de investigatii pentru culegerea neautorizata de date confidentiale ori protejate de lege privind diseminarea publica, preponderent din mediul administratiei locale si centrale.

(...)

In indeplinirea rolului sau de autoritate nationala in domeniul interceptarii comunicatiilor, SRI a asigurat si in 2013, prin intermediul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor (CNIC), punerea in aplicare cu operativitate a actelor de autorizare a interceptarii comunicatiilor, in conditiile Legii nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului sau ale Codului de procedura penala. Actiunile respective au fost desfasurate pentru toate structurile din sistemul national de securitate si pentru Ministerul Public. Asigurarea legalitatii punerii in executare a actelor de autorizare a interceptarii comunicatiilor se realizeaza permanent, printr-un control preventiv de conformitate si, respectiv, prin verificarea corectitudinii datelor.

In cursul anului 2013, CNIC a pus in aplicare 38.884 de acte de autorizare pentru beneficiarii din sistemul de securitate nationala (fata de 36.085 de acte de autorizare in anul precedent, reprezentând o crestere cu 7,76%). Din punctul de vedere al institutiilor solicitante, distributia a fost urmatoarea:

–35.183 de acte de autorizare au provenit de la celelalte institutii din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala;

–3.701 de acte de autorizare pentru SRI (fata de 3.405 anul precedent), finalitatea informatiilor obtinute fiind in principal preventiva ori de sesizare a organelor de urmarire penala”.

Iata fragmente din raportul de activitate al SRI pe anul 2014, privind relatia Serviciului cu parchetele:

“In 2014, la nivelul SRI s-au inregistrat urmatoarele evolutii relevante:

-intensificarea cooperarii cu organele de urmarire si cercetare penala si obtinerea de rezultate notabile in domeniile prioritare pentru realizarea intereselor de securitate nationala – combaterea coruptiei, diminuarea fenomenului evazionist si a celui de fraudare a fondurilor europene, precum si contracararea actiunilor retelelor de criminalitate organizata;

–specializarea cooperarii interinstitutionale, indeosebi in ceea ce priveste combaterea fenomenelor specifice evaziunii fiscale, coruptiei, terorismului si criminalitatii organizate interne, precum si amenintarile transfrontaliere si cibernetice;

–dinamica pozitiva a schimbului de informatii si cresterea gradului de aprofundare a datelor ce au facut obiectul informarilor adresate organelor de urmarire penala, in paralel cu orientarea masurilor catre actiuni complexe;

–obtinerea de rezultate semnificative, concretizate in trimiteri in judecata, arestari si condamnari, precum si instituirea de masuri de recuperare a prejudiciilor, care au condus inclusiv la cresterea increderii partenerilor in profesionalismul si capacitatea operationala a SRI;

(…)

S-au inregistrat succese operationale pe toate dimensiunile aferente misiunilor SRI:

-identificare – manifestari aferente coruptiei/conflictului de interese cu potential de afectare a actului decizional de la nivelul administratiei publice locale si centrale sau de influentare a actului de justitie;

-informarea organelor abilitate, urmata de adoptarea de catre acestea a unor masuri de retinere/arestare;

(...)

In ceea ce priveste dinamica activitatii informativ-operative, SRI a acordat o atentie deosebita:

–imbunatatirii posibilitatilor concrete de valorificare a informatiilor in cooperarea cu reprezentantii organelor de urmarire si cercetare penala, suportul informational in dosare penale instrumentate de acestia cunoscand o dinamica fara precedent;

(…)

2.3. Informarea si sesizarea organelor de cercetare si urmarire penala

In exercitarea competentelor pe componenta de valorificare a datelor obtinute, SRI a derulat o colaborare eficienta cu structurile centrale si locale ale organelor de aplicare a legii. Demersurile de sesizare si informare in ceea ce priveste elemente constitutive ale unor infractiuni au fost subsumate rolului Serviciului in ceea ce priveste combaterea fenomenelor de natura penala ce afecteaza grav, pe diverse componente, securitatea nationala, in special in ceea ce priveste terorismul, criminalitatea organizata, coruptia si amenintarile asimetrice. Serviciul a actionat constant in directia asigurarii calitatii si consistentei datelor puse la dispozitie institutiilor de aplicare a legii, acuratetei si temeiniciei argumentarii juridice si, respectiv, relevantei materialului probator sau indiciilor privind posibile mijloace de proba. De asemenea, s-a avut in vedere mentinerea unui ridicat nivel de operativitate in transmiterea informatiilor referitoare la savarsirea de infractiuni catre organele de urmarire penala, pentru a se asigura valorificarea unor momente operative si a unor oportunitati in planul probatiunii. Exigenta privind calitatea materialelor de informare transmise organelor de cercetare si urmarire penala a fost cu atat mai necesara cu cat combaterea fenomenului coruptiei, a evaziunii fiscale generatoare de prejudicii semnificative bugetului de stat, a infractiunilor impotriva intereselor financiare ale statului roman, a constituirii de grupuri infractionale organizate – si sunt doar cateva exemple din paleta faptelor penale intalnite – a solicitat solutionarea adecvata a unor probleme de drept substantial sau procedural, pe fondul unui cadru juridic complex si marcat de modificari frecvente. Cuantumul informarilor transmise organelor de aplicare a legii s-a mentinut la un nivel consistent, distribuite astfel:

126 – Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

826 – Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

1.229 – Directiei Nationale Anticoruptie;

83 – parchetelor de pe langa curtile de apel;

380 – parchetelor de pe langa tribunale;

79 – parchetelor de pe langa judecatorii;

614 – organelor de politie din cadrul MAI;

783 – in cadrul Grupurilor de Lucru Operationale, la care SRI contribuie prin suportul informativ acordat combaterii activitatilor evazioniste de mare amploare.

(…)

Institutiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informatii pentru securitate nationala (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS si ORNISS) au urmarit respectarea principiilor legalitatii, coordonarii unitare, competentei materiale, secretizarii mijloacelor si metodelor specifice folosite in obtinerea datelor si informatiilor si proprietatii intelectuale asupra informatiilor care fac obiectul cooperarii. Au fost acoperite, prin actiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI actionand prioritar in directia indeplinirii atributiilor sale generale.

Activitatile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor actiuni de coruptie si frauda, cu vectori din randul decidentilor/functionarilor administratiei publice locale sau centrale si ai altor institutii ale statului, precum si gestionarea riscurilor generate de activitatile infractionale ale unor grupari de criminalitate organizata cu conexiuni transfrontaliere.

S-au eficientizat instrumentele de comunicare si conlucrare directa cu ceilalti parteneri, stabilindu-se proceduri/abordari operative in transmiterea informatiilor de interes interinstitutional. De asemenea, conform tendintei de descentralizare, au crescut consistenta si calitatea cooperarii 'pe orizontala' cu structurile teritoriale ale institutiilor – parti semnatare ale Protocolului, cu rezultate notabile asupra relevantei sesizarilor transmise la nivel judetean.

Dintre modalitatile de cooperare, locul central l-a avut schimbul de date si informatii, realizat in conformitate cu normele legale si cu respectarea termenelor de comunicare a datelor solicitate de institutiile partenere. De asemenea, au fost constituite grupe operative sau de coordonare comune, compuse din experti ai partilor semnatare, pentru executarea unor misiuni complexe si exploatarea in comun a autorizatiilor de interceptare a comunicatiilor vectorilor, ceea ce a potentat documentarea calificata a activitatilor infractionale. Cooperarea s-a realizat si prin:

–efectuarea, la cererea uneia dintre partile semnatare, de verificari in bazele de date operative, inclusiv in cadrul unor relatii de cooperare externe;

–accesul online la bazele de date;

–participare la activitati comune desfasurate in tara;

–elaborarea, in comun, a unor evaluari/informari si propuneri destinate Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

–efectuarea de investigatii informative si lucrari de supraveghere operativa;

–acordarea de asistenta logistica, tehnica si organizatorica pentru indeplinirea misiunilor specifice;

–schimb de experienta si specialisti si sprijinirea reciproca in procesul de formare si perfectionare a pregatirii profesionale a personalului.

In 2014, s-a inregistrat o dinamica pozitiva a schimbului de informatii si a crescut gradul de aprofundare a datelor ce au facut obiectul informarilor adresate organelor de urmarire penala, in paralel cu orientarea masurilor catre actiuni complexe si tinte vectoriale de nivel ridicat. Astfel, viabilitatea si coerenta acestora au condus la rezultate vizibile, concretizate in trimiterea in judecata, arestarea si condamnarea vectorilor, precum si instituirea de sechestre asiguratorii pentru recuperarea prejudiciilor determinate de activitatea infractionala.

O alta dimensiune a cooperarii a reprezentat-o sprijinul informativ si tehnic oferit de Serviciu in spete complexe.

Principalele problematici care au facut obiectul cooperarii interinstitutionale in 2014:

–prevenirea si contracararea unor actiuni care pot aduce atingere valorilor constitutionale – suveranitate, independenta, unitate, indivizibilitate;

–prevenirea si contracararea unor factori de risc si amenintari de natura a afecta siguranta nationala in domeniul militar;

–prevenirea si combaterea terorismului;

–prevenirea si contracararea unor factori de risc si amenintari la adresa ordinii publice si a sigurantei persoanei;

–prevenirea si combaterea criminalitatii organizate interne; – prevenirea si combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor;

–prevenirea amenintarilor transfrontaliere;

–protectia sistemelor informatice si de comunicatii, precum si asigurarea compatibilitatii si interoperabilitatii acestora;

–prevenirea si combaterea traficului ilegal de armament, munitii, materii explozive, materiale nucleare ori radioactive, toxice sau agenti biologici, precum si cu produse, tehnologii si servicii aflate sub controlul international ori interzise prin tratate si conventii internationale;

–prevenirea faptelor si activitatilor de natura extremista;

–prevenirea si combaterea unor activitati subversive desfasurate de organizatii secrete, structuri informative ilegale si paramilitare;

–prevenirea si contracararea activitatilor ilegale de culegere de informatii derulate in beneficiul unor entitati straine;

–identificarea, prevenirea si combaterea agresiunilor informationale.

Principalele activitati de cooperare s-au realizat pe relatia cu Ministerul Public, MAI, MApN, SIE, SPP si Ministerul Justitiei. Parteneriatul cu Ministerul Public a functionat si in 2014 la parametri optimi, fapt reflectat in dinamica rezultatelor atat din perspectiva cunoasterii, prevenirii si combaterii amenintarilor la adresa securitatii nationale, cat si din punctul de vedere al efectelor in planul instructiei penale.

(…)

In consonanta cu dispozitiile legale in vigoare si cu statutul de autoritate nationala in domeniul realizarii interceptarilor, prin intermediul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor, SRI a pus in executare dispozitiile cuprinse in actele de autorizare a restrangerii exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale pentru apararea securitatii nationale si desfasurarea instructiei penale. Interceptarea comunicatiilor s-a desfasurat in conditiile Legii nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului sau in cele ale art.911-5 din Codul de procedura penala, pentru toate structurile din sistemul national de securitate si pentru Ministerul Public, cu asigurarea legalitatii prin controlul preventiv de conformitate si prin verificarea corectitudinii datelor.

In 2014 au fost puse in executare 44.759 acte de autorizare, distributia fiind urmatoarea:

–2.762 mandate de securitate nationala, din care 2.496 mandate pentru SRI;

–42.263 mandate de supraveghere tehnica si 2.410 ordonante apartinand structurilor Ministerului Public si DNA. Comparativ cu anul 2013 – cand au fost primite spre a fi puse in aplicare 38.884 acte de autorizare – se evidentiaza o crestere cu 15,11% a numarului de autorizari”.

*Cititi aici raportul de activitate al SRI pe anul 2013

*Cititi aici raportul de activitate al SRI pe anul 2014