Turcul Koksal Mehmet, judecat intr-un dosar penal al Sectiei I a Tribunalului Bucuresti, a reclamat-o la Consiliul National pentru Combaterea Dicriminarii pe procuroarea Silvia Stefanescu, de la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa ce aceasta s-a folosit de apartenenta religioasa a inculpatului pentru a convinge instanta de judecata ca acesta nu trebuie lasat sa paraseasca localitatea in perioada sarbatorilor de iarna. Procuroarea a spus in sala de judecata ca cererea lui Mehmet de a se deplasa in afara localitatii pentru a petrece sarbatorile cu familia sotiei sale este neintemeiata. In plangerea sa, turcul a aratat ca Stefanescu a spus despre el: “sunt musulman, nu am voie sa mananc carne si nu celebrez Craciunul”. In final, instanta de judecata nu i-a permis lui Mehmet sa plece din Capitala, dar invocand alte motive, nu cele spuse de procuror. Mai mult, conform unor surse judiciare, in transcrierea sedintei de judecata nu exista aceasta remarca a procurorului de sedinta.

Musulmanii nu au Craciun - argument “juridic”

Mehmet Koksal a cerut Tribunalului Bucuresti, la sfarsitul lunii decembrie 2008, sa ii permita sa plece cateva zile din localitate, pentru a fi langa familia sotiei sale, in judetul Buzau. Mehmet Koksal este judecat in dosarul cu numarul 10757/3/2007, aflat pe rolul Sectiei I-a Penala, dosar in care impotriva sa fusese luata de mai bine de un an si jumatate masura interdictiei de a parasi localitatea. In momentul judecarii cererii sale, procuroarea de sedinta, Silvia Stefanescu, a cerut instantei sa nu il lase pe inculpat sa plece din Bucuresti de sarbatori, pentru ca este “musulman, nu are voie sa manance porc si nu celebreaza Craciunul”. Urmare a acestei fraze, Mehmet Koksal a inregistrat la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii o sesizare, inregistrata cu numarul 5679 din 3 iunie 2009, in care a reclamat ca s-a simtit discriminat din cauza apartenentei sale religioase si ca, prin afirmatiile facute in sedinta de juacata “procurorul l-a umilit”. In sesizarea sa de la CNCD, Mehmet Koksal a reclamat ca “la termenul din 19 decembrie 2008, dupa o perioada de mai bine de un an si jumatate de respectare a masurii restrictive de libertate de a nu parasi localitatea, am solicitat prin avocat ca pentru o perioada de 10 zile sa i se permita sa se deplaseze in localitatea Nehoiu, judetul Buzau, unde locuiesc socrii petentului, pentru a petrece sarbatorile de iarna alaturi de sotie si familia acestuia. Avocatul a sustinut cererea, dupa care judecatorul a dat cuvantul procurorului de sedinta, respectiv doamnei Silvia Stefanescu, care in concluziile formulate oral in sala de judecata, in public, a cerut judecatorului sa respinga cererea mea intrucat ”sunt musulman, nu am voie sa mananc porc si nici nu celebrez Craciunul”. CNCD i-a citat atat pe Mehmet Koksal, prin adresa 5962/11.06.2009 cat si pe procuroarea parata, prin adresa cu numarul 5961 din aceeasi data. In acelasi timp, insa, CNCD a gasit de cuviinta sa ridice din oficiu o exceptie de necompetenta materiala.

CNCD a clasat sesizarea

Membrii Consiliului s-au lansat mai intai in definitii stufoase si international valabile a cuvantului discriminare, precum si a contextelor in care aceasta sintagma poate fi aplicata si pedepsita. Fara a da un sens practic intregii polologhii despre discriminare, CNCD a ajuns brusc la concluzia ca sesizarea lui Mehmet Koksal nu este de competenta Consiliului, pentru ca cel reclamat este un procuror. “(...) raportat la obiectul plangerii, Colegiul Director observa ca in exercitarea competentelor sale este chemat sa se pronunte cu privire la aspectele corelative infaptuirii actului de justitie. Constitutia Romaniei prevede ca statul se organizeaza conform principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. Fata de acest aspect (…) in Romania, justitia se infaptuieste prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege (…). In raport cu petitia, asa cum este formulata, Colegiul Director retine ca in cauza sunt aplicabile principiile organizarii si infaptuirii justitiei in tara noastra (…) fiind exclusa posibilitatea desfasurarii activitatii de jurisdictie de catre alte structuri sau de catre persoane ori institutii private. (…) CNCD, ca autoritate de stat nu poate analiza statuarile instantelor judecatoresti, nu se poate pronunta sine qua non asupra aspectelor corelative actului de justitie, ori cu privire la aspectele procedurale ale procesului civil sau penal. CNCD nu poate adresa instructiuni instantelor, in speta membrilor acestora in ceea ce priveste exercitiul functiilor lor”. Ca urmare, sesizarea a murit. CNCD nu a trimis-o catre institutia care ar fi trebuit sa se ocupe de ea, Parchetul General a cerut incheierea de sedinta, dar in aceasta nu apare declaratia procuroarei, motiv pentru care omul a ramas cu onoarea nereperata, iar procuroarea cu aceeasi opinie despre musulmani.