16 zile! Atat le-au trebuit membrilor CSM din Sectia pentru procurori sa motiveze hotararea luata in 3 minute prin care au avizat negativ propunerea ministrului Justitiei Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruta Kovesi din functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie. Vineri, 16 martie 2018, la orele pranzului, Consiliul Superior al Magistraturii a facut publica Hotararea nr. 52, care contine 51 de pagini de motivare a avizului negativ pe care Sectia pentru procurori il da propunerii de revocare a Laurei Kovesi. Cum era de asteptat, in cuprinsul amplei motivari sunt reluate copy-paste argumentele Laurei Kovesi pentru care se impune avizarea negativa a cererii ministrului Justitiei, argumentandu-se de Sectia pentru procurori din CSM, in cateva randuri, de ce nu se impune destituirea lui Kovesi de la conducerea DNA.

Si nu doar atat! Pentru a justifica avizul negativ, Sectia pentru procurori s-a apucat sa interpreteze deciziile CCR in care s-a stabilit incalcarea unor legi de catre sefa DNA, sustinand in mod halucinant ca acestea au obligativitate pentru viitor. Cu alte cuvinte, in acceptiunea Sectiei pentru procurori din CSM, deciziile CCR care au stabilit ca Laura Kovesi a incalcat legea prevad ca sefa DNA sa nu mai incalce legea de acum incolo. Nu, zau!

De fapt, la aceasta concluzie s-a ajuns dupa ce Sectia pentru procurori a omis cu vederea faptul ca deciziile CCR invocate in actiunea de revocare a sefei DNA nu priveau decizii de neconstitutionalitate, care intr-adevar au aplicabilitate dupa constatarea ca un text de lege in vigoare este neconstitutional, nemaifiind aplicabil pe viitor, ci vizau conflicte de natura juridica aparute intre puterile statului, in care erau constatate fara echivoc incalcari ale legii si Constitutiei de catre una dintre puteri.

Laura Kovesi a incalcat pana si decizia CCR care o viza

Pana si Decizia nr. 611 din 3 noiembrie 2017 a fost macelarita de Sectia pentru procurori din CSM, care nu a tinut cont de faptul ca insasi sefa DNA care era direct vizata de Decizie a nesocotit obligatiile trasate de judecatorii constitutionali.

Este vorba despre Decizia prin care Curtea Constitutionala a constatat obligatia Laurei Kovesi de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor prezidentiale din 2009, stabilind ca prin refuzul sefei DNA de a se prezenta in Parlament este incalcata autoritatea Parlamentului Romaniei si este impiedicata desfasurarea activitatii Comisiei.

Mai exact, dupa pronuntarea Deciziei CCR nr.611 din 3 noiembrie 2017, Comisia de ancheta privind alegerile prezintiale din 2009 i-au transmis, in 13 noiembrie 2017, sefei DNA o noua invitatiei, punandu-i in vedere Laurei Kovesi dispozitiile obligatorii ale Deciziei nr. 611/2017.

Ce sa vedeti, chiar si in ciuda indicarii Deciziei imperative si directe a CCR, Laura Kovesi a refuzat, pentru a patra oara sa dea curs, invitatiei transmisa de Parlament, trimitand, in 14 noiembrie 2017, o adresa in care anunta ca nu se va prezenta intrucat "nu detin informatii si/sau documente necesare clarificarii imprejurarilor si cauzelor in care s-au produs evenimentele supuse cercetarii parlamentare". Adica, Laura Kovesi spunea ca nu detine informatii despre eveinmentele din seara de 6 decembrie 2009, din "Sufrageria lui Oprea", unde s-a sustinut ca a fost prezenta.

Cu toate acestea, procurorii din CSM, in frunte cu seful Sectiei, procurorul Codrut Olaru, au apreciat ca "stabilirea unei conduite a autoritatii publice, conforme cu prevederile constitutionale, priveste un comportament viitor, imprejurare congruenta cu efectul ex nunc al deciziilor Curtii Constitutionale".

Astfel, si in fata evidentei data de Decizia nr. 611/2017 a CCR, Sectia a concluzionat ca "nu poate retine drept motiv de revocare lipsa de previzibilitate a solutiilor Curtii Constitutionale, in ceea ce priveste adoptarea de catre procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a unei anumite conduite insitutionale."

Nimic din partea Sectiei pentru procurori din CSM despre nerespectarea de catre Laura Kovesi a caracterului imperativ al Deciziei nr. 611/2017 care o obliga pe aceasta sa se prezinte in fata Parlamentului.

Iata care au fost argumentele aduse de ministrul Justitiei Tudorel Toader pentru revocarea Laurei Kovesi de la conducerea DNA:

-Comportamentul lipsit de loialitate constitutionala al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, comportament ce reiese din existenta in cursul anului 2017 a trei conflicte juridice de natura constitutionala, in care Curtea Constitutionala a circumstantiat ferm competenta Directiei Nationale Anticoruptie, in doua dintre conflicte apreciind comportamentul procurorului sef DNA ca fiind contrar loialitatii constitutionale;

-Acreditarea competentei DNA de evaluare a aspectelor de oportunitate a elaborarii unor hotarari de Guvern, aspecte cuprinse in unul din comunicatele de presa ale institutiei si lipsa de asumare a unei incalcari a dispozitiilor constitutionale si legale;

-Incalcarea principiilor care guverneaza exercitarea functiei de conducere a unei autoritati publice, aspect constatat de CCR, in sensul ca "institutia DNA nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curtea Constitutionala, nici instanta de judecata si, in calitate de conducator al acestei institutii, doamna procuror sef trebuie sa respecte competentele legale ale DNA, precum si sa aiba o conduita constitutionala loiala".;

-Comportament excesiva de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologie impuse magistratilor, constatare cuprinsa in Raportul Inspectiei Judiciare privind activitatea manageriala a DNA;

-Implicarea in anchetele altor procurori, anchete realizate cu incalcarea competentelor constitutionale, imprejurare ce rezulta din declaratiile sefei DNA, cu referire la OUG 13/2017;

-Prioritizarea solutionarii dosarelor cu impact mediatic, atitudini nedemne si incalcarea standardelor minimale de etica si deonologie ale unui magistrat;

-Contestarea actelor si autoritatii Curtii Constitutionale, aspect ce a reiesit din declaratiile publice ale sefei DNA;

-Contestarea autoritatii si actelor Parlamentului, prin declaratiile acordate in 2017 pentru postul BBC, Euronews si ziarul Libertatea;

-Critici vehemente formulate cu referire la unele propuneri de modificare legislativa ("legile justitiei vor avea un efect devastator", "asistam la un festival disperat al inculpatilor") desi solutiile legislative respective au fost dovedite ulterior ca fiind constitutionale, ceea ce a condus la o afectare iremediabila a imaginii Romaniei;

-Incalcarea rolului si locului procurorilor intr-un stat de drept, dar si acreditarea unui alt statut al procurorului decat cel consacrat de Constitutie, cu trimitere la documentele Comisiei de la Venetia in referire la calitatile cerute procurorului;

-Incercarea de a obtine condamnari cu orice pret, circumstanta ce a reiesit din inregistrarile din sedinta de lucru operativa din data de 30.03.2017, organizata la sediul DNA;

-Cresterea numarului de achitari, sporirea cheltuielilor si raportari eronate;

-Lipsa de implicare a procurorului sef DNA in identificarea si eliminarea comportamentelor abuzive ale procurorului (exemplul dat: Mircea Negulescu);

-Lipsa de masuri in cazuri grave constatate de instantele de judecata – falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice;

-Lipsa efectuarii unor verificari in ceea ce priveste tergiversarea solutionarii cauzelor, cu consecinta prescrierii raspunderii penale in unele dosare (de exemplu Microsoft);

-Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori (situatia de la DNA Ploiesti).

Iata ce a retinut Sectia pentru procurori a CSM in Motivarea acordarii avizului negativ pe propunerea de revocare a sefei DNA Laura Kovesi:

"Se constata ca, in cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltarii celor 20 de motive, nu s-a facut referire punctual la niciuna dintre atributiile legale incalcate, nefiind specificata expres componenta manageriala vizata. (...) Singurele care se pot regasi in cuprinsul dispozitiilor legale sunt cele de la motivul 7: folosirea nelegala, de catre procurorul sef al DNA a resurselor umane si materiale, in sensul deturnarii Directiei Nationale Anticoruptie de la scopul si competentele sale legale, o repartizare nelgala a a sarcinilor, din aceeasi perspectiva, un comportament vadit neconstitutional, contrar principiilor statului de drept, consfintite de art. 1 din Constitutia Romaniei (...)

Sectia apreciaza insa ca interpretarea anumitor dispozitii penale si procesual penale, intr-o maniera diferita de interpretarea ulterioara a Curtii Constitutionale a acelorasi dispozitii, nu poate echivala cu o incalcarea a atributiei mentionate. (...) Efectul ex nunc al actelor Curtii constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garantie fundamentala a drepturilor constitutionale de natura a asigura securitatea juridica si increderea cetatenilor in sistemul de drept, o premisa a respectarii separatiei puterilor in stat, contribuind in acest fel la consolidarea statului de drept.

Pe cale de consecinta, efectele deciziei Curtii nu pot viza decat actele, actiunile, inactiunile sau operatiunile ce urmeaza a se infaptui in viitor de catre autoritatile publice implicate in conflictul juridic de natura constitutionala. (...) In ceea ce priveste precizarile invocate de catre ministrul justitiei, prin care Curtea Constitutionala ar fi orientat conduita Directiei Nationale Anticoruptie, Sectia pentru procurori observa, in acord cu cele de mai sus, ca, in temeiul efectului ex nunc al deciziilor Curtii Constitutionale, nu poate fi sanctionat un comportament anterior. (...) Prin urmare, nerespectarea dispozitilor constitutionale, din perspectiva atributiilor de serviciu ale unui magistrat, are ca premisa pronuntarea unei decizii de catre instanta de contencios constitutional, care sa ghideze conduita acestuia, conduita pe care magistratul in cauza nu a conformat-o celor statuate de Curtea Constitutionala. (...)

A imputa unei astfel de autoritati (si implicit conducatorului sau) o conduita adoptata anterior pronutarii deciziei Curtii echivaleaza cu o sanctiune fata de lipsa de previziune a solutiilor viitoare ale instantei constitutionale. Or, Sectia constata, pe de o parte, ca jurisprudenta Curtii Constitutionale a cunoscut modificari ale practicii sale anterioare, iar, pe de alta parte, ca o decizie de acest fel, prin care Curtea Constitutionala analizeaza cadrul legal de efectuare a unei anchete penale, prin raportare la fapte vizand adoptarea unui act normativ, nu se regasea, pana la acel moment in jurisprudenta sa.

Pe cale de consecinta, Sectia pentru procurori apreciaza ca pronuntarea Deciziei nr. 68/2017 de catre Curtea Constitutionala, in cuprinsul careia se reine faptul ca 'Directia Nationala Anticoruptie a actionat utra vires, arogandu-si o competenta pe care nu o poseda', nu poate constitui un motiv de revocare a conducatorului acestei institutii.

Nu in ultimul rand, se observa ca, in considerentele acestei decizii, Curtea Constitutionala, pe langa sanctionarea constitutionala a conduitei Ministerului Public, imputa incalcarea grava a principiului separatiei puterilor in stat si constata faptaul ca ancheta penala demarata de Directia Nationala Anticoruptie excede cadrului legal, indicand Directiei Nationale Anticoruptie conduita conforma Constitutiei. Paragraful 125 'Abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice' priveste insa o conduita viitoare. (...)

Prin decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerului Public – PICCJ, pe de alta parte, generat de refuzul procurorului sef al DNA de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential. (...)

Sectia observa ca stabilirea unei conduite a autoritatii publice, conforme cu prevederile constitutionale, priveste un comportament viitor, imprejurare congruenta cu efectul ex nunc al deciziilor Curtii Constitutionale, statuat in disp.art. 147 alin. (4) din Constitutie.

Prin urmare Sectia apreciaza ca nu poate retine drept motiv de revocare lipsa de previzibilitate a solutiilor Curtii Constitutionale, in ceea ce priveste adoptarea de catre procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a unei anumite conduite insitutionale. (...) Referitor la eventuala incalcare a deciziilor Curtii Constitutionale, Sectia apreciaza ca analizarea acestui aspect excede competentelor sale, prevazute de lege in procedura de revocare. (...)

In sedinta din data de 24 mai 2007, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat ca procurorii nu pot fi citati si obligati sa se prezinte in calitate de martori in fata comisiilor parlamentare deoarece, conform normelor constitutionale, fac parte din autoritatea judecatoreasca. De asemenea, s-a hotarat ca, in mod exceptional, procurorii pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare, atunci cand este necesara lamurirea unor aspecte de natura tehnica a unor informatii de interes public."

*Cititi aici integral Motivare a Sectiei pentru procurori a CSM pentru acordarea avizului negativ pe propunerea de revocare a sefei DNA Laura Kovesi

Sursa foto: MEDIAFAX - Alexandru Dobre