Continua meciul dintre avocati si Raluca Pruna (foto), traducatoarea de la Bruxelles ajunsa accidental ministru al Justitiei pe locul dedicat initial Cristinei Guseth. Imediat dupa „Marsul Tacerii” de luni, 30 mai 2016, cand circa 150 de membri ai Baroului Cluj au iesit in strada pentru a protesta fata de afirmatiile mincinoase despre „imunitatea absoluta a avocatilor”, discipola Monicai Macovei a dat fuga la un post de televiziune pentru a drege busuiocul in acest scandal care a inflamat intre timp si alte barouri din tara: „Mi-ar fi placut sa am oportunitatea sa discut cu avocatii, dar eram intr-o procedura parlamentara inaintata... Acum, nici eu nu pot ramane nepasatoare la confratii mei din Cluj, spun confratii pentru ca eu nu mi-am pierdut calitatea de membru al Baroului. Sunt pe o lista de avocati incompatibili, dar sunt in Baroul Bucuresti”.

Declaratiile de la Realitatea TV nu si-au atins insa scopul, caci Raluca Pruna a fost luata din nou in colimator, de data aceasta de Federatia Barourilor Europene (FBE). Comisia Barourilor din Est din cadrul FBE a catalogat „nereale si manipulatoare” afirmatiile „lansate de doamna ministru al justitiei, Raluca Pruna, cu privire la 'superimunitatea' avocatilor”.

Mai mult, ministresa Justitiei a fost chiar umilita de acest for european. Intr-o replica publicata de jurnalistii de la clujust.ro, FBE a trimis-o pe Raluca Pruna sa citeasca din codurile de procedura penala francez si belgian pentru a se convinge ca in aceste state un avocat nu poate fi perchezitionat in absenta decanului baroului din care face parte. Raspunsul FBE a venit dupa ce Raluca Pruna a spus, pe postul Realitatea, ca va iesi public pentru a-si cere scuze daca se confirma aceasta ipoteza: „In situatia in care am gresit si domniile lor ma conving... E normal sa fie asa. Daca Decanul baroului din Paris participa la perchezitiile facute la un avocat din Paris, eu voi iesi public si imi voi cere scuze. Noi nu am facut o analiza elaborata de drept comparat. Ma rezum la atat pentru acest moment: Nu am gasit in legislatia altor state membre - pe care le invoc pentru ca inainte de toate suntem membri ai Uniunii Europene - asemenea dispozitii. Accept ca ma pot insela. Daca acest lucru se va intampla, nu am sa am rezerve sa ies si sa spun ca m-am inselat. Insa mi-am facut temele bine inainte, cred, si n-am iesit chiar nepregatita in spatiul public”.

Prezentam in continuare integral replica FBE postata pe clujust.ro

„Comisia Barourilor din Est isi exprima ingrijorarea fata de afirmatiile nereale si manipulatoare lansate de doamna ministru al justitiei, Raluca Pruna, cu privire la 'superimunitatea' avocatilor care s-ar crea prin pastrarea anumitor dispozitii legale ce asigura garantarea respectarii dreptului la aparare si a secretului profesional.

Raportat la ultimele afirmatii ale domniei sale conform carora in urma studiului de drept comparat nu ar fi gasit in legislatia altor state membre U.E. dispozitii similare cu cele din proiectul de modificare al Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, dorim sa aducem in atentia publicului faptul ca aceste afirmatii sunt nereale. Da, decanul din Baroul Paris asista la orice perchezitie efectuata la domiciliul sau la sediul profesional al unui avocat, in baza articolului nr. 56-1 din Codul de procedura penala francez, deoarece acesta este protectorul profesiei si al avocatilor. Acest drept al decanului reprezinta o garantie a pastrarii secretului profesional din partea avocatului perchezitionat in ceea ce ii priveste pe ceilalti clienti ai sai, care nu fac obiectul anchetei.

Dreptul decanului de a asista la perchezitia domiciliara si de la sediul profesional al unui avocat, precum si de a fi informat inainte de interceptarea comunicatiilor purtate cu un avocat este prevazut si in art. 90 alineatul (8) din Codul de instructie penala belgian.

Dreptul de a asista la perchezitie a existat si anterior modificarii Legii nr. 51/1995, iar propunerea de modificare cu privire la acest drept confera decanului roman mult mai putine drepturi fata de cele pe care le are in prezent decanul francez. Decanul francez are suplimentar dreptul de a consulta dosarul penal in care este anchetat avocatul ce urmeaza a fi perchezitionat si dreptul de contesta ridicarea de inscrisuri si obiecte in timpul efectuarii perchezitiei.

Tot nereala este si afirmatia doamnei ministru referitoare la inexistenta unor reglementari in legislatia europeana privitoare la interdictia interceptarii convorbirilor client-avocat. La 1 Iulie 2013, CCBE (Consiliul Barourilor din Uniunea Europeana) a adoptat o Declaratie cu privire la practicile guvernelor privind mijloacele de exploatare in masa a datelor in scopul supravegherii, prin care CCBE si-a exprimat ingrijorarea cu privire la faptul ca esenta valorilor de baza ale profesiei – secretul profesional, cunoscut in legislatiile unor tari drept un privilegiu profesional, este supus unui risc serios, iar erodarea confidentialitatii va eroda increderea in statul de drept. Cu aceasta ocazie, CCBE a denuntat supravegherea comunicatiilor avocat-client si a solicitat U.E. ca incepand cu 2013 sa stabileasca un nivel minim de protectie juridica acordata secretului profesional de supraveghere electronica din partea guvernului, inclusiv utilizarea serviciilor de comunicatii electronice sau alt serviciu de cloud pentru comunicatiile client-avocat.

In cauza Societatea de Avocati Prakken d’Oliveira si Asociatia Olandeza a Avocatilor de Penal impotriva Olandei din 18 Decembrie 2014, in care a intervenit inclusiv CCBE, Curtea Districtuala din Haga a obligat guvernul olandez la suspendarea timp de sase luni a tuturor comunicatiilor dintre client-avocat, timp in care agentiile de securitate trebuiau sa isi puna la punct procedurile pentru a preveni sau inceta interceptarea convorbirilor client-avocat.

In dreptul francez, la care facea referire doamna ministru, interceptarea comunicatiilor cu un avocat este prevazuta sub doua tipuri de sanctiuni: absoluta si relativa (art. 100-5 si art. 100-7 din C.proc.pen. francez). Transcrierea convorbirilor dintre avocat si client in exercitarea profesiei este interzisa sub nulitate absoluta.

Incheiem prin aceea ca interdictia de a colabora cu serviciile secrete nu reprezinta un privilegiu, ci o garantie a independentei avocatului care se reflecta in increderea cu care o persoana vatamata intr-un drept sau interes legitim se adreseaza unui avocat si in increderea pe care magistratii o au in actele avocatului. Un avocat care nu colaboreaza cu serviciile secrete este un avocat care pastreaza secretul profesional si care genereaza incredere in actul de justitie.

(Membrii Comisiei Barourilor din Est: Presedine Ioana Stanca Gidro, secretari Calin Iuga, Dian Andrasoni si Voicu Sarb)”.

sursa: clujust.ro