Fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Justitiei Raluca Pruna (foto), cea care a sustinut ca discutiile despre drepturile omului sunt „un lux teoretic” a refuzat, din nou, sa participe la dezbaterile cu societatea civila pe tema legislatiei privind responsabilitatea statului in respectarea vietii private. Asta sustin Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Centrul de Resurse Juridice si Asociatia Militia Spirituala.

Intr-un comunicat de presa emis miercuri, 13 aprilie 2016, si semnat de liderii celor trei organizatii – judecatoarea Dana Girbovan, Georgiana Iorgulescu si Mihail Bumbes – UNJR, CRJ si Militia Spirituala critica atitudinea ministresei Pruna, mai ales in conditiile in care aceasta a lipsit si de la dezbaterea organizata in 31 martie 2016, pe aceeasi tema. Absenta Ralucai Pruna este ne neinteles, arata cele trei organizatii, care fac apel la premierul Dacian Ciolos sa ii ceara ministresei sa participe la acest tip de dezbateri, mai ales ca ordonantele de urgenta care afecteaza drepturile si libertatile cetatenilor, precum si functionarea sistemului de justitie, trebuie dezbatute in profunzime, iar problemele ridicate nu trebuie tratate cu indiferenta sau superficialitate.

Iata comunicatul emis de UNJR, CRJ si Militia Spirituala:

„Ministrul justitiei Raluca Pruna a refuzat din nou sa participe la dezbaterea cu societatea civila pe tema legislatiei ce implica responsabilitatea statului in respectarea vietii private

Ordonanta de urgenta privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica a fost abordata, impreuna cu proiectul de lege privind securitatea cibernetica, intr-o noua dezbatere publica organizata pe data de 12 aprilie 2016 de Ministerul pentru Consultare Publica si Dialog Civic (MCPDC) cu tema 'Responsabilitatea Statului in respectarea vietii private asigurand securitatea nationala'.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Centrul de Resurse Juridice si Asociatia Militia Spirituala apreciaza prezenta la aceasta dezbatere a Ministrului Comunicatiilor si Societatii Informationale, a Consilierului de Stat din cadrul Departamentul Securitatii Nationale, a Consiliului Superior al Magistraturii, DIICOT, SRI, STS, CERT-RO, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si a sefului Cancelariei Primului Ministru.

Apreciem, de asemenea, deschiderea spre dialog a MCPDC, insa subliniem faptul ca eforturile acestui minister sunt ineficiente in conditiile in care nu sunt dublate de un interes real din partea Ministerului Justitiei. Din partea acestui minister a participat Secretarul de stat Adrian Baboi-Stroe, care are ca portofoliu Politicile publice anticoruptie si managementul calitatii, portofoliu substantial diferit de fondul discutiilor.

Absenta ministrului justitiei Raluca Pruna si de la aceasta dezbatere este de neinteles, cu atat mai mult cu cat in invitatia si agenda trimise initial aceasta aparea ca si co-initiator al dezbaterii, pentru ca in final Ministerul Justitiei sa se retraga, iar dezbaterea sa fie asumata numai de MCPDC.

Reamintim ca Ministrul Pruna nu a dat curs nici invitatiei societatii civile de a participa la dezbaterea organizata pe aceeasi tema la Palatul Parlamentului, in data de 31 martie 2016.

Ordonanta de urgenta nr. 6/11 martie 2016 se dezbate in prezent in Parlament, iar Ministrul Justitiei participa in mod activ in comisiile de specialitate pentru a o sustine. Era important, de aceea, ca macar acum aceasta sa aiba un dialog cu organizatiile care au semnalat gravele probleme de constitutionalitate pe care aceasta ordonanta de urgenta le are, pentru ca acestea sa poata fi corectate.

Facem un apel public Primului Ministru Dacian Ciolos sa ii solicite Ministrului Justitiei Raluca Pruna sa participe la acest tip de dezbateri. Ordonantele de urgenta care afecteaza drepturile si libertatile cetatenilor, precum si functionarea sistemului de justitie, trebuie dezbatute in profunzime, iar problemele ridicate nu trebuie tratate cu indiferenta sau superficialitate.

Discutiile din cadrul acestei intalniri au relevat urmatoarele probleme:

1.Solutia adoptata de Guvernul Ciolos prin ordonanta tinde sa devina una permanenta, cu toate gravele carente de constitutionalitate semnalate in mod repetat, fapt ce va avea repercusiuni grave pe termen mediu si lung.

Reprezentantul Ministerului Justitiei a aratat ca, in prezent, nu exista niciun proiect de lege in lucru care sa reglementeze situatia Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor, in conditiile in care acesta a fost creat printr-o decizie secreta a CSAT-ului.

Este imperativ ca Guvernul sa isi asume in cel mai scurt timp elaborarea unui cadru legislativ pentru 'activitati de supraveghere tehnica' care sa respecte garantiile tehnice si juridice impuse de CEDO.

Pe de alta parte, atribuirea prin aceasta ordonanta de urgenta de competente Serviciului Roman de Informatii in zona de cercetare penala este inadmisibila.

Este necesara o delimitare clara si categorica a atributiilor organelor de informatii fata de cele de cercetare penala, rolul celor doua tipuri de activitati – adunarea de informatii, pe de-o parte, si administrarea de probe, pe de alta – fiind fundamental diferite.

2. Implicarea Serviciului Roman de Informatii in elaborarea acestei ordonante de urgenta, relevata de reprezentantul SRI la dezbateri, este contrara normelor ce reglemeteaza procesul legislativ, cu atat mai mult cu cat ordonanta priveste punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica reglementate de Codul de procedura penala si nu cele privind siguranta nationala.

3. Problema complexa a raportului dintre securitate si drepturi fundamentale necesita o dezbatere publica (online si offline) detaliata, si nu o trecere rapida, netransparenta si neprevizibila a legilor dedicate acestui subiect.

Principiul fundamental de la care trebuie pornit este acela ca orice masura de supraveghere generalizata (gen retentia datelor, cartele pre-pay, inregistrare WiFi) este contrara principiului proportionalitatii, astfel cum acesta rezulta din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

In final, subliniem ca in elaborarea legilor privind securitatea nationala Guvernul trebuie sa solicite opinia unor institutii europene cu expertiza recunoscuta in domeniu, in special a Comisiei de la Venetia, pentru a evita adoptarea unor legi interne care sa incalce standardele europene in materia garantiilor ce trebuie sa insoteasca orice limitari ale drepturilor omului.

Jud. Dana Girbovan, Presedinta, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania

Georgiana Iorgulescu, Directoare Executiva, Centrul de Resurse Juridice

Mihail Bumbes, Presedinte, Asociatia Militia Spirituala”