Reactie oficiala la denuntul penal - Parchetul General invoca eroarea materiala in ordonanta antedatata din ancheta tragediei de la Giulesti
Lumeajustitiei.ro a dezvaluit miercuri, in exclusivitate, denuntul „in rem” facut in nume personal de avocatul Corneliu Liviu Popescu (fostul aparator al asistentei arestate in cazul tragediei de la maternitatea Giulesti, Florentina Carstea) cu privire la posibile infractiuni comise de anchetatorii din acest caz. Concret, avocatul Corneliu Liviu Popescu reclama antedatarea ordonantei de delegare a politiei judiciare in caz, in care se vorbea in data de 17 august despre moartea unui bebelus care a survenit in 18 august. Acest fapt care pune sub semnul intrebarii seriozitatea anchetei, sta sub spectrul nulitatii absolute. Avocatul a cerut instantei de judecata care a solutionat recursul fostei sale cliente sa vizeze spre neschimbare inscrisul, fapt care s-a si intamplat in scopul conservarii probei pana la elucidarea misterului.
Concret, avocatul Corneliu Liviu Popescu reclama antedatarea ordonantei de delegare a politiei judiciare in caz, in care se vorbea in data de 17 august despre moartea unui bebelus care a survenit in 18 august. Acest fapt care pune sub semnul intrebarii seriozitatea anchetei, sta sub spectrul nulitatii absolute. Avocatul a cerut instantei de judecata care a solutionat recursul fostei sale cliente sa vizeze spre neschimbare inscrisul, fapt care s-a si intamplat in scopul conservarii probei pana la elucidarea misterului.
Data ordonantei de delegare a politiei ar fi fost gresita
Contactata de Lumeajustitiei.ro, conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a confirmat joi ca ordonanta de delegare a politiei in acest caz a fost emisa in data de 18 august, exact asa cum reclamase avocatul Corneliu Liviu Popescu. Pe de alta parte, conducerea PICCJ a precizat ca, intr-adevar, data de emitere trecuta pe ordonanta era 17 august, dar a sustinut ca acest fapt constituie o eroare materiala, eroare care, de altfel, ar fi fost si indreptata. De asemenea, cu privire la competenta Politiei de a efectua acte procedurale mai inainte de a fi delegata de catre procurorul de caz, conducerea Parchetului General a mentionat ca in acest dosar, s-a lucrat “in paralel”. Astfel, Serviciul Omoruri s-a sesizat din oficiu in data de 16 august, data producerii tragediei de la Giulesti, si a inceput cercetarile, in paralel cu procurorii Parchetului General, care au preluat cauza ulterior si, in data de 18, au intocmit ordonanta de delegare a politiei in acest caz. Ca atare, in opinia conducerii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, toate actele de cercetare si urmarire penala efectuate de politie inainte de emiterea ordonantei de delegare emisa in 18 august, au fost intocmite cu respectarea normelor de procedura penala.
Procurorul Marius Iacob, cercetat de subalterni
Cel de-al doilea motiv pentru care a fost depus denuntul, modalitatea prin care i-a fost luata Florentinei Carstea prima declaratie, din data de 17 august, a ramas pana in acest moment nelamurit. Conducerea Parchetului General a sustinut ca persoana indrituita sa verifice veridicitatea celor reclamate nu este Procurorul General al Romaniei, care nu ar avea atributii in intocmirea de acte de cercetare penala, ci un procuror din Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica. Adica, un subaltern al procurorului Marius Iacob, seful Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica. Codul penal si cel de procedura penala nu contin nicio prevedere care sa interzica procurorului general sau unuia dintre cei doi adjuncti ai acestuia sa intocmeasca acte de cercetare si urmarire penala, iar unde legea nu interzice in mod expres, inseamna ca permite. Functiile de conducere pe care le exercita atat cei doi adjuncti, cat si procurorul general al Romaniei, au un caracter administrativ, dar cei trei sunt, la baza, procurori si au ca principala menire aceea de a instrumenta dosare. In plus, daca faptele reclamate in denuntul depus de avocatul Corneliu Liviu Popescu ar fi cercetate de un procuror din cadrul Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, cel care ar aviza solutia procurorului ar fi chiar procurorul sef de sectie, Marius Iacob.
Vasile Dima a cerut instantei sa ramana in libertate
Pe de alta parte, Tribunalul Bucuresti a judecat joi, recursul procurorilor impotriva deciziei Judecatoriei Sectorului 6, de a nu emite mandat de arestare pe numele lui Vasile Dima, seful Serviciului Tehnic de la Maternitatea Giulesti. Avocatii lui Dima au cerut instantei Tribunalului sa mentina decizia Judecatoriei, sustinand ca acesta este grav bolnav si ca procurorii nu au demonstrat ca acesta se face vinovat in vreun fel de producerea tragediei. In replica, procurorul de sedinta a sustinut ca Dima trebuie arestat pentru ca si-a neglijat atributiile de serviciu, nu a luat masuri pentru intretinerea aparatelor de aer conditionai si nici nu a luat masuri pentru prevenirea incendiilor, desi era seful formatiei civile de pompieri din cadrul unitatii spitalicesti, fapte care au produs consecinte deosebit de grave, adica moartea a cinci prematuri si vatamarea grava a altor sase. La randul sau, Dima a declarat ca aparatul de aer conditionat din Sectia de Terapie Intensiva a fost verificat in data de 13 iulie, iar cu o zi inainte de producerea incendiului, in 15 iulie, a fost chemata firma care se ocupa de intretinerea aparatului, intrucat acesta nu functiona la intreaga capacitate. Dima a explicat ca atributiile sale erau de a intretine, a administra si a aproviziona spitalul, dar intretinerea aparaturii medicale era in sarcina firmelor cu care unitatea sanitara avea contract. In final, seful serviciului tehnic a precizat ca isi depusese cu mai bine de trei luni inainte de tragedie cererea de pensionare, dar aceasta i-a fost respinsa, pentru ca posturile erau blocate si nu avea cum sa fie inlocuit."De 32 de ani am fost singur, singur, singur, fara niciun fel de ajutor. Mi le-au pus in carca una cate una, incet, incet toate cosurile mi s-au asezat pe cap", a conchis Dima.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# andrei 2 September 2010 20:05 0
# Carmen Amza 3 September 2010 19:54 0
,,Să o luăm metodic, ca în matematică:
1. Nu se face nicio cercetare care ar putea duce, Doamne păzeşte, la descoperirea falsului .
Exemplu personal : Soluţiile date de doamna procuror Ana Dana şi d-nul procuror şef Marius Iacob de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul plângerii mele îndreptate împotriva fostului secretar de stat Adriana Doina Pană, inspectorului Adrian Bărbulescu din MECT şi a inspectorului general şcolar Gheorghe Matei.
2. Pentru a nu fi încadrat la fals intelectual înscrisul este considerat o simplă hârtie fără prea mare importanţă.
Exemplu personal : Pentru că am demonstrat cu documente, că nu corespundea adevărului ceea ce afirma d-nul primar Gheorghe Tirifon într- un înscris oficial, înregistrat într-un registru şi având număr de ordine, semnat şi ştampilat, acest înscris a fost considerat ca o simplă întâmpinare în instanţă.
3. Când este evident falsul intelectual, îl recunosc dar motivează N.U.P.-ul în modul cel mai neprofesionist posibil.
Exemplu personal : Pentru a nu fi considerat fals intelectual, este vorba de atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, conform Codului Muncii în vigoare, se recunoaşte acest fapt de către Poliţia Oraşului Vălenii de Munte dar, se dă N.U.P. pentru că, în concepţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, un ordin al ministrului este mai puternic decât o lege votată în Parlamentul României.
4. Când falsul intelectual este săvârşit de către un procuror şef şi este evident, demonstrat cu alte înscrisuri oficiale atunci, mai mulţi procurori devin martorii inocenţei celui care l-a săvârşit. V-a exista totdeauna un şef mai mare care îl va crede.
Exemplu personal : Falsul intelectual săvârşit de către prim procurorul Ana Maria Glican de la Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte. Respectiva doamnă procuror a fost indusă în eroare de către registru de intrări – ieşiri. De parcă, în acest parchet, erau sute de plângeri penale întocmite şi semnate de Amza Aureliana, Amza Aurelia, Amza Bela, Amza Carmen, Amza Cornelia, Amza Camelia, Amza Daniela, Amza Dora, Amza Elena, Amza Florina, Amza Georgeta, Amza Henrieta, Amza Ioana, Amza Julieta, Amza Karolina, Amza Liliana, Amza Nicoleta, Amza Maria, Amza Oana, Amza Petruţa, Amza Reta, Amza Stela. Cum pe mine mă cheamă Amza Aureliana Carmen pot încerca combinaţii şi cu două prenume. Si atunci este posibilă confuzia.
Nu se cunoaşte oare, faptul că se obişnuieşte prin provincie, ca viitorul inculpat, fără proptele şi/ sau euroi, întâi să dea declaraţia şi după aceea avocatul desemnat din oficiu să treacă şi să semneze că a fost prezent ?
În mod sigur niciun avocat nu va recunoaşte acest fapt . Trebuie să trăiască şi el.
Ca încheiere, pun pariu că nici măcar nu se vor obosi să dea vreo explicaţie în legătură acest fals intelectual.,,
Pariul l-am pierdut, în sensul că s-a dat o explicaţie, prea este important site-ul Lumea justitiei, felicitări pentru impactul pe care îl aveţi, dar în rest am avut perfectă dreptate. Falsul intelectual nu este fals intelectual.
# sairj 6 October 2010 14:58 +2